Cartea de identitate secuiască – cel mai nou vis al Consiliul Național Secuiesc

Consiliul Național Secuiesc (CNS) vrea să introducă o carte de identitate secuiască, ce ar urma să aibă, pe lângă elemente clasice precum numele și domiciliul, și un angajament față de autonomia teritorială a Ținutului.

Comitetul permanent al consiliului a supus luni dezbaterii publice proiectul hotărâre privind introducerea cărții de identitate secuiești, scrie agenția maghiară de presă Hirado.

Ținutul Secuiesc este o regiune istorică a României, situată în sud-estul Transilvaniei, într-o zonă locuită majoritar de secui, pe teritorii care aparțin administrativ în principal de județele Covasna, Harghita, o parte din Mureș, dar și din Alba, Bacău, Cluj și Neamț.

Statul român nu recunoaște autonomia Ținutului Secuiesc, deși Camera Deputaților a adoptat tacit o hotărâre în acest sens, în aprilie 2020.

Potrivit proiectului prezentat de Hirado, cartea de identitate secuiască poate fi obținută de orice persoană de peste 18 ani care are domiciliul în Ţinutul Secuiesc sau locuiește în afara acestuia, dar se declară secui și este de acord cu autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc așa cum se prevede în Statutul de autonomie elaborat de Consiliul Național Secuiesc.

Cartea de identitate secuiască poate fi solicitată prin completarea unui formular, care trebuie să conțină numele și prenumele solicitantului, data și locul nașterii, domiciliul permanent și sexul.

Formularul va conține în mod obligatoriu, în formă pre tipărită, angajamentul solicitantului față de autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc.

Documentul secuiesc ar conține în mod lizibil doar numele și secvența de cifre de identificare generate de sistem, celelalte date personale ar fi afișate într-un cod QR. Baza de date a cardurilor ar fi gestionată de o organizație sau instituție desemnată de comitetul permanent al CNS.

Potrivit proiectului, cartea de identitate secuiască poate fi retrasă celor care se opun în mod public valorilor specificate în cerere. Cardul trebuie retras în mod obligatoriu tuturor persoanelor care renunță la el și solicită ștergerea datelor personale din baza de date.

În preambulul proiectului de rezoluție, CNS a reamintit: în cursul pregătirii autonomiei teritoriale a Ținutului Secuiesc, a elaborat până acum Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc, a trasat granițele administrative externe și interne ale Ținutului Secuiesc și a creat simbolurile acestuia: steagul, stema și simbolul prescurtat al ținutului.

În plus, CNS a declarat că limba regiunii este maghiara, a desemnat sărbătorile oficiale ale Ținutului Secuiesc (Ziua Libertății Secuiești pe 10 martie și Ziua Autonomiei Ținutului Secuiesc în ultima duminică din octombrie) și a avansat propunerea în urma căreia Marea Adunare a Administrațiilor Locale Secuiești a declarat „Imnul secuiesc” imnul Ținutului Secuiesc.

Introducerea cărții de identitate secuiască a fost inițiată de Comitetul Permanent al CNS pe motiv că „în orice țară sau în oricare regiune autonomă a unei țări, elementul constitutiv cel mai important este populaţia care locuiește acolo, ai cărei membri acceptă constituția țării, respectiv legea fundamentală a regiunii autonome”.

Sursă și foto : știrileprotv.ro