Category: Stiri

Categories
Nationale Stiri

Cine sunt cei șase secretari de stat desemnați marți de UDMR

Consiliul Permanent al UDMR a decis marți desemnarea secretarilor de stat în șase ministere – între acestea, cel al Fondurilor Europene și cel al Muncii și Protecției Sociale. 

Primii șase secretari de stat desemnați de UDMR sunt:

  1. Kallós Zoltán la Ministerul Educației – profesor de geografie, din 2017 inspector școlar general adjunct. Din anul 2019 este președinte al Uniunii Cadrelor Didactice Maghiare din România – Filiala Satu Mare. În anul 2020 a fost ales consilier județean.
  1. Demeter András István la Ministerul Culturii – licenţiat în 1992 în arta actorului de teatru, film şi televiziune la universitatea „Szentgyörgyi István” din Târgu Mures. În 1993 a câştigat primul concurs de proiecte de management organizat în România pentru ocuparea unui post de director de teatru. A studiat management cultural în Dijon, Franţa şi este licenţiat în drept la Timişoara. În perioada 2005-2010, a fost director general şi, mai apoi, secretar de stat în Ministerul Culturii. A fost preşedinte-director general al Societăţii Române de Radiodifuziune, fiind şi în prezent membru în Consiliul de Administraţie al Radioului Public. Din 2013 asigură managementul Casei de Producţie a Televiziunii Române.
  1. Oltean Csongor la Ministerul Tineretului și Sportului – 32 de ani, economist. A absolvit Universitatea Babeș-Bolyai – Economia Comerțului, Turismului și Serviciilor. De mai bine de 12 ani este membru activ al formațiunilor de tineret partenere al UDMR. Este vicepreședinte executiv al Consiliului Permanent al Uniunii.
  1. Szép Róbert la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – este inginer geolog, absolvent al Universității Al. I. Cuza din Iași, fiind doctor în domeniul Mine, Petrol și Gaze. Este șef lucrări din 2011 la Universitatea Sapientia din Miercurea Ciuc, din 2017 fiind conducător de doctorat al Școlii Doctorale de Chimie a Universității din Pécs, Ungaria, iar din 2018 este cercetător științific gradul I la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului. Din iulie 2019 este directorul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică și Resurse Montane Miercurea Ciuc din cadrul Academiei de Științe Agricole și Silvice ”Gheorghe Ionescu-Șișești”. În perioada 2014-2019 a fost Comisar General Adjunct și Comisar General al Gărzii Naționale de Mediu. 
  1. Hegedüs Csilla la Ministerul Fondurilor Europene – a fost secretar de stat responsabil pentru patrimoniul cultural, iar în 2014 a fost pentru scurt timp ministru al culturii și viceprim-ministru. Din 2011 este vicepreședinte executiv al UDMR responsabil pentru cultură, și purtător de cuvânt al Uniunii din 2019. Din 2001, coordonează revitalizarea Castelului Bánffy din Bonțida și este organizator de programe educaționale și culturale. 
  1. Makkai Péter la Ministerul Muncii și Protecției Sociale – 49 de ani, pastor reformat, director al departamentului pentru persoanele cu dizabilități, bunăstarea copilului și sprijinirea familiei din cadrul Fundației Creștine Diakónia din Sfântu Gheorghe. 

Potrivit unui comunicat al UDMR, Consiliul Permanent al Uniunii va decide în următoarele zile cu privire la numirea altor secretari de stat în alte ministere

Sursa: hotnews.ro

Foto: rmdsz.ro

Categories
Locale Politic Stiri

Greu de găsit. Greșeala cu care senatorul AUR de Covasna, Ionuț Neagu, și-a început mandatul

O situație aflată la granița dintre comic și frustrant a fost creată de Ionuț Neagu, senator AUR, ales în Circumscripția Electorală nr. 15 Covasna, în 21 decembrie 2020, după ce a primit postul ca urmare a redistribuirii voturilor din 6 decembrie. Căutat de echipa redacțională a publicației locale covasnamedia.ro, acesta nu a fost de găsit pe nicio cale, ceea ce i-a determinat pe ziariști să facă un apel public pentru interviu. 

Este o regulă nescrisă ca jurnalistul să se confrunte cu ostilitate în foarte multe situații. Personal, am experimentat ostilitatea de fiecare dată când am adresat întrebări incomode, mai ales persoanelor aflate la conducerea instituțiilor de stat sau celor din sfera politică. Deși știu toți că pozițiile pe care le ocupă îi obligă la transparență și dialog cu presa, mulți preferă să o evite, nedorind să ajungă în atenția opiniei publice. Uneori cu motiv, dar de foarte multe ori dintr-o vigilență inexplicabilă. 

Ca să ajungă la o informație care, altfel, ar trebui să fie furnizată simplu, la cerere, de multe ori jurnalistul trebuie să demonstreze abilități de Sherlock Holmes și perseverență de Don Quijote. Să obții un contact al unei persoane sus puse poate fi mai greu decât să escaladezi Everestul. Și cât de simplu ar fi totul dacă politicienii și managerii de instituții ar înțelege clar că nu sunt pe moșia lor acolo, ci numai și numai pentru interesele cetățenilor pentru care sunt obligați să dea socoteală de fiecare dată când li se solicită!

Un exemplu în acest sens este cel al senatorului AUR de Covasna, Ionuț Neagu, care s-a dovedit atât de greu de găsit, încât redacția covasnamedia.ro a decis să facă un apel public de a intra în contact cu acesta pentru un interviu. „Am încercat prin toate mijloacele obișnuite cunoscute de noi până la acest moment să îl contactăm pe noul parlamentar, pentru a-l cunoaște, pentru a ști cine este sau a afla despre planurile lui în noua calitate de reprezentant al locuitorilor județului Covasna în Parlamentul României, însă până la momentul de față nu am reușit să stabilim nicio legătură”, spune jurnalista Iulia Drăghici în anunț, arătând ce greu poate fi de găsit un politician. 

Nu miră probabil pe nimeni faptul că, la scurt timp după publicarea articolului respectiv, redaciția covasnamedia.ro a publicat un update din care reieșea că  au reușit să intre în legătură cu senatorul căutat, însă nu au stabilit și o dată pentru un interviu. 

Din cercetările făcute de Iulia Drăghici rezultă că, în prezent, singurele date publice, disponibile, despre Ionuț Neagu sunt acelea că e născut în 26 septembrie 1982, este din Târgu Secuiesc, de profesie inginer cu ocupație de manager și că, începând din 22 decembrie, „face parte din Comisia pentru transporturi și infrastructură, în calitate de membru, dar și în Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorități, unde ocupă rolul de secretar. Biografia și declarațiile de avere lipsesc deocamdată de pe profilul lui Ionuț Neagu, publicat pe site-ul Senatului României.”

Interesant este totodată și modul în care cetățenii reacționează la situația creată. În timp ce unii par să îl ironizeze –  „Cu răbdare, toate la timpul lor. Abia și-a preluat mandatul, au fost și sărbătorile”, spune un cetățean într-un comentariu pe pagina de Facebook a publicației covasnamedia.ro – alții, par să îi ia contrariați apărarea. „Citesc cu uimire că ziarul local Observatorul îl caută pe senatorl AUR de Covasna Ionuț Neagu. După anunțarea rezultatelor alegerilor, aleșii AUR au trecut prin principalele localități să mulțumească alegătorilor pt. votul acordat. Au fost și în Sfântu Gheorghe la statuia de la gară. Bănuiesc, cine a fost interesat să-și cunoască alesul putea s-o facă. Eu am fost curios și l-am cunoscut,  mi s-a părut un băiat timid, dar cu bun simț. Era în ziua când cei ce formează coaliția se băteau pe funcții, iar tinerii de la AUR umblau prin țară să mulțumească alegătorilor”, spune un alt cetățean covăsnean.

Cazul senatorului de Covasna nu este neapăart un exemplu de rea-voință sau încercare de a evita presa. Se prea poate să nu fi avut timp după numire să își facă publice datele și modalitatea prin care poate fi contactat. Însă ignorând acest aspect s-a pus din capul locului într-o situație stânjenitoare – chiar dacă are de partea sa scuza că e la început de drum. Situația aceasta se suprapune peste un șir lung de situații similare create de-a lungul timpul de mulți din cei care intră în sfera publică și, din varii motive, omit să pună accent pe transparență și comunicare cu cetățenii care îi aleg și în folosul și interesul cărora se presupune că își canalizează toate eforturile și întreaga atenție. 

Foto:123rf.com  

Categories
Locale Stiri

Poveste rară de solidaritate umană la Miercurea Ciuc

Un incendiu violent care a mistuit, joi noaptea, aproximativ 20 de locuinţe ale comunităţii de romi din cartierul Şumuleu al municipiului Miercurea Ciuc a fost punctul de pornire al unui impresionant val de solidaritate al locuitorilor din oraş, care au sărit în ajutorul celor afectaţi, se arată într-un reportaj realizat de jurnaliștii Agerpres.

Flăcările, pornite de la un burlan metalic de fum neizolat termic, au mistuit casele din lemn, improvizate şi şubrede şi au lăsat sub cerul liber aproximativ 260 de oameni, peste jumătate dintre ei fiind copii.

Imediat ce autorităţile au realizat dimensiunea tragediei şi faptul că un număr foarte mare de oameni nu mai are unde să locuiască, au cerut ajutorul cetăţenilor oraşului, pe reţelele de socializare, în paralel cu măsurile administrative luate rapid.

Oamenii au privit pe Facebook imagini cu flăcările uriaşe, cu fumul dens, au aflat că la locul incendiului sunt copii care plâng, aflaţi în stare de şoc.

Şi astfel, valul de solidaritate a cuprins oraşul aproape adormit, iar localnicii au ignorat faptul că e pandemie şi că există restricţii de circulaţie şi au pornit către sala de sport a oraşului, acolo unde urmau să fie cazaţi cei afectaţi de incendiu.

Până după miezul nopţii au fost aduse ajutoare constând în saltele, pături, pilote, perne, obiecte de uz sanitar, haine, încălţăminte, alimente şi ceai cald. Cantitatea de ceai adusă de oameni a fost atât de mare, încât o parte din ea a rămas nefolosită.

„Am venit pentru a-i ajuta, e frig, nu au unde sta şi aşa au o soartă grea”

Iar dis-de-dimineaţă, încă de la ora 6.00, cetăţenii au continuat să vină la sala polivalentă din oraş cu tot ceea ce e nevoie pentru astfel de situaţii.

„Am venit pentru a-i ajuta, e frig, nu au unde sta şi aşa au o soartă grea şi mai ales acum, după incendiul acesta, e şi mai greu pentru ei, sărmanii. Am venit cu copilul, e un mod de a-l învăţat că trebuie să ajute, l-am convins şi şi-a donat o parte din haine”, a spus o tânără, venită cu întreaga familie la sala de sport.

Cei 262 de sinistraţi, dintre care 143 sunt copii, privesc cu uimire şi bucurie la dovezile de bunătate ale oamenilor, sentimente pe care, poate, nu le-au mai trăit până acum. Iau micul dejun liniştiţi, în holul sălii de sport, transformat ad-hoc în sală de mese, registratură, dar şi spaţiu de sortare a ajutoarelor.

O fetiţă de câţiva ani zâmbeşte larg după ce primeşte o bluză roz, un adolescent spune că ar avea nevoie de o geacă şi de ceva de încălţat.

Zeci de voluntari sortează cantitatea impresionantă de ajutoare şi împart haine, îmbrăcăminte şi încălţăminte tuturor celor care solicită şi care au nevoie.

De altfel, Primăria Miercurea Ciuc a făcut apel, încă de joi seara, către toţi cei care doresc, să fie voluntari pentru a ajuta atât la distribuirea de alimente, cât şi la celelalte activităţi din zona unde au fost aduşi oamenii afectaţi de incendiu.

Printre voluntari am întâlnit-o pe şefa Centrului Cultural Judeţean Harghita, Ferencz Angela, care spune că a simţit că trebuie să vină să ajute şi să-şi găsească locul într-un mecanism care s-a pus foarte repede în mişcare.

„Am simţit că trebuie să vin aici ca voluntar şi să-mi găsesc locul, să pot ajuta. Se simplifică lucrurile când e o mare nevoie şi eu cred că organizarea şi calmul sunt foarte bune şi sper că în continuare acest proces va avea un final fericit, normal şi omenesc. Eu am cunoscut şi cunosc situaţia de la Şumuleu, pentru că m-am interesat şi sunt câteodată implicată în acţiuni sociale, de caritate şi când am aflat ce s-a întâmplat imediat m-am gândit la diferite căi pentru a fi de ajutor şi cred că în calitate de voluntar eu am un rol iar instituţiile au, de asemenea, rolul lor”, a spus Ferencz Angela.

„Sper să fie un început în rezolvarea acestei probleme a romilor, care a fost neglijată cu bună ştiinţă de politicieni”

Un alt voluntar spune că şi-a făcut timp să vină la sala de sport pentru că poate şi pentru că sunt oameni care au nevoie de ajutor.

Nicolae Toşa, implicat frecvent în acţiuni civice, s-a declarat surprins de valul de solidaritate şi şi-a exprimat speranţa că acesta va fi un început în rezolvarea problemei romilor din Miercurea Ciuc.

„Sper să fie un început în rezolvarea acestei probleme a romilor, care a fost neglijată cu bună ştiinţă de politicieni, de autorităţi, de conducătorii oraşului şi sper să fie un moment zero pentru rezolvarea acestei probleme. Ştiu că e nevoie de bani, că e nevoie de foarte multe, dar după cum se vede, oamenii vor să ajute, vor rezolvarea acestei probleme. Şi am cunoştinţe la Şumuleu care mi-au spus că partea pozitivă a tragediei este că acum autorităţile sunt nevoite să rezolve această problemă, pe care până acum au neglijată. Se vorbeşte tot timpul de problema socială, dar nu se spune despre ce este vorba: este vorba de o pătură a societăţii care este neglijată complet, cu bună ştiinţă”, a afirmat Nicolae Toşa.

În cursul amiezii, cele 262 de persoane au fost testate pentru eventuala infecţie cu SARS-CoV-2, în contextul în care se intenţionează mutarea lor în alte spaţii şi este important ca cei pozitivi să fie izolaţi şi trataţi.

Angajaţii Serviciului Judeţean de Ambulanţă, ai Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) şi ai Spitalului Judeţean de Urgenţă, îmbrăcaţi în combinezoane, cu măşti şi viziere, au prelevat probe, în timp ce au liniştit copiii speriaţi, care au început să plângă de teamă şi, astfel, au tratat cu calm şi blândeţe o situaţie dificilă.

În cursul serii se vor cunoaşte rezultatele testelor şi se vor lua măsurile care se impun în astfel de cazuri.

„Mutarea în spaţii locative mai mici este extrem de importantă”

Dacă localnicii au trecut cu brio proba de solidaritate, autorităţile locale şi judeţe s-au mobilizat rapid, la scurt timp după declanşarea incendiului şi au început să ia deciziile necesare.

Mai întâi, în timpul nopţii, s-au mobilizat toate instituţiile cu atribuţii, după care, vineri dimineaţa, s-a întrunit Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, în cadrul căruia s-au înaintat mai multe soluţii de rezolvare a problemei.

Primarul municipiului Miercurea Ciuc, Korodi Attila, a spus că se caută spaţii de locuit unde oamenii să fie mutaţi rapid, iar pe termen mediu se identifică terenuri unde să fie construite locuinţe pentru aceste persoane.

Şi prefectul judeţului Harghita, Ion Proca, a declarat la finalul şedinţei Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă că se caută soluţii pentru transferarea lor în alte spaţii de locuit, iar în cursul serii se vor întruni din nou membrii comitetului, pentru a lua o decizie în acest sens.

Mutarea în spaţii locative mai mici este extrem de importantă, spune şi şefa DSP Harghita, dr. Tar Gyöngyi, întrucât problemele de sănătate pot fi mult mai uşor tratate şi urmărite decât într-un spaţiu mare.

Şi dr. Tar a apreciat „exemplul frumos de solidaritate comunitară” de care au dat dovadă localnicii, cuvinte de laudă având şi prefectul Harghitei, Ion Proca, dar şi primarul Korodi Attila.

Klaus Iohannis, l-a sunat pe primarul oraşului şi „a transmis tot sprijinul, pe termen scurt şi mediu

„Printr-un efort foarte mare al tuturor instituţiilor care au abilităţi în acest sens, dar cu o colaborare excepţională a echipei care conduce municipiul şi cu un voluntariat şi o colaborare pur şi simplu impresionantă din partea populaţiei, am reuşit să creăm un spaţiu cât de cât bun de locuit pentru oamenii aceştia, sigur, pe termen scurt. E vorba şi de mulţi copii, aproape 150 sunt minori şi sigur că nevoile în asemenea situaţii sunt multe. Repet, în cursul după-amiezii, al serii vom avea o nouă reuniune unde vom încerca să batem în cuie locaţia la care îi vom transfera în cursul zilei de mâine (sâmbătă – n.r.)”, a spus prefectul Ion Proca.

Primarul a mulţumit oamenilor şi a vorbit de o solidaritate majoră de care au dat dovadă localnicii din oraş, dar şi din satele din împrejurimi.

„Mulţumesc pentru solidaritatea exemplară a locuitorilor oraşului şi a regiunii Ciucului pentru că de ieri seara, de când am făcut un apel în spaţiul public, au început realmente să vină ajutoare necesare. Vorbim de saltele, pături, care deja sunt destule, dar şi de haine pentru iarnă, de încălţăminte, de alimente, detergenţi, săpunuri, scutece, adică tot ce are nevoie un copil, o mamă, o femeie, un bărbat, în această situaţie de criză. (…) Este o solidaritate majoră, toată lumea vine în sprijinul oamenilor care au avut de suferit, probabil zona în care au fost casele improvizate nu mai poate fi refăcută, nici nu este bine să fie refăcută, ci trebuie să găsim în săptămânile următoare realmente un loc în care, cu condiţii optime, poate fi dezvoltat un spaţiu locativ unde accesabilitatea serviciilor sociale şi a altor instituţii să fie facilă şi să fie un ajutor pentru oamenii care au păţit ce au păţit”, a afirmat primarul municipiului Miercurea Ciuc, Korodi Attila.

Şi dovezile de solidaritate au continuat să vină de peste tot. Chiar şi preşedintele României, Klaus Iohannis, l-a sunat pe primarul oraşului şi „a transmis tot sprijinul, pe termen scurt şi mediu, şi a mulţumit pentru solidaritatea comunităţii şi pentru promptitudinea cu care au intervenit autorităţile”.

De asemenea, Asociaţia de Întrajutorare Caritas a organizat şi o colectă financiară, toţi cei interesaţi putând dona atât online cât şi în conturile organizaţiei.

Donaţiile financiare sunt colectate de Caritas Alba Iulia

„Cetăţenii, instituţiile publice şi private din Miercurea Ciuc s-au unit pentru a ajuta persoanele afectate de incendiul din Şumuleu-Ciuc, astfel că donaţiile financiare sunt colectate de Caritas Alba Iulia. Pe pagina de web a organizaţiei, https://caritas-ab.ro se poate dona şi online, dar sumele pot fi virate în următoarele conturi bancare: RON: RO33 RNCB 0152 0163 3253 0001, EUR: RO30 RNCB 0152 0163 3253 0055. Swift: RNCBROBU, Banca Comercială Română. Beneficiar: Caritas Alba Iulia Asistenţă Medicală şi Socială. CIF: 15070152”, este anunţul făcut de Organizaţia Caritas.

În zona locuită de romi din cartierul Şumuleu al municipiului Miercurea Ciuc e multă tristeţe: locuinţele improvizate din lemn sunt mistuite de flăcări, diverse bunuri sunt aruncate de-a valma, mai multe animale caută ceva de mâncare, iar câţiva bărbaţi, care nu au mers să se cazeze la sala de sport, stau de vorbă.

Unul din liderii comunităţii de romi din regiunea Ciuc, Rostas Janos, care este şi pastor, spune că în zonă locuiesc între 400 şi 500 de oameni şi crede că toată nenorocirea a venit de la Dumnezeu şi tot El îi va ajuta şi pe mai departe.

„În comunitate locuiesc 400-500 de oameni şi jumătate dintre ei au rămas pe drumuri. Am fost acolo, e dezastru, au ars casele, dar şi animalele. Nu am atâtea cuvinte ca să pot să mulţumesc pentru toţi cei care au ajutat. Cred că totul e de la Dumnezeu şi acum tot El ne va ajuta ca situaţia să se îmbunătăţească”, a afirmat Rostas Janos.

Imensa dovadă de solidaritate a localnicilor şi răspunsul rapid al autorităţilor la situaţia creată aduce speranţă în inimile oamenilor greu încercaţi, iar numeroşilor copii care joi seara au plâns mult le pune un zâmbet pe faţă, pe unii făcându-i să creadă că abia acum urmează să vină Moş Crăciun.

Sursa: Agerpres

Foto: Agerpres

Categories
Hírek magyarul Magyar típusú találkozás

Minority Safepack: jogalkotásra várva

Remélhetőleg kiemelt fontosságú mozzanat zajlott le december eléjén: az Európai Parlament háromnegyedes többséggel fogadta el a Minority Safepack kezdeményezést, és felkérte az Európai Bizottságot, hogy fogadjon el törvényeket a kisebbségek támogatására.

Nem újdonság, hogy az ügyet az RMDSZ színeiben induló Vincze Lóránt EP képviselő tűzte zászlójára -mindezt úgy, hogy az EU hangadó országaiban kevés szó esik az őshonos kisebbségekről, több európai tagállam is úgy tesz, mintha nem lennének nemzeti kisebbségei.

Arról, hogy Románia hol áll ebben a vonalban, más-más megfogalmazása van az Unió szinten hallható magyar, illetve román képviselőknek. A magyarok rendszerint a kisebbségek diszkriminációját hangsúlyozzák, a román felszólalók pedig mintaértékűnek tekintik Romániát a kisebbségi jogok megoldásában. EU szinten az igazság nagyjából középen van, hiszen elismerik a kisebbségek (itt hangsúlyosan a magyar kisebbség) létét, illetve komplexebb jogszabályok is garantálják az erdélyi magyarok jogait, amelyeknek javarészét be is tartják – ugyanakkor az erdélyi magyarság távolról sem élvez olyan szintű jogokat, mint a finnországi Åland-szigetek svéd lakossága.

Ilyen körülmények közt általánosan elfogadott, EU-n belüli jogszabályokat kialakítani nem lesz gyerekjáték – mint ahogy az sem volt egyszerű, hogy az érzékenységek kerülése végett kényes témával foglalkozzon az Európai Parlament. Az igazi kérdés az volt, hogy lényegében kényelmetlen kérdést, polgári kezdeményezésre hajlandó napirendre tűzni Brüsszel vagy elsumákolják a problémát.

A számokat tekintve kisebbségi szemszögből biztató eredmény született: 524 igen, 67 nem és 103 tartózkodással fogadták el a kezdeményezést. A számadatok érdekesek más szempontból is: 11 EU tagállamból, 1 123 422 aláírás érkezett az ügyben.

Vincze Lóránt szerint ez az eredmény annál is jelentősebb, mert járványidőben, a brexit alatt és a költségvetési vita mellett született meg a döntés. Az aláírások jelentős része érkezett Erdélyből, ugyanakkor ez nem lett volna elegendő – más országokban is érdeklődést keltett a téma.

Vincze Lóránt FUEN elnök a sajtóban arról is beszámolt, hogy a szavazást megelőző hónapokban a zöld frakciót leszámítva egyetlenegy alakulat sem akart határozatot a Minority Safepack kapcsán, beleértve az Európai Néppártot is. A szocialista frakció, Vincze elmondása szerint, kezdetekben határozottan ellenezte a kezdeményezést és leszögezték azt is, hogy nem fogják megszavazni – a szavazáson ehhez képest a frakcióból mindössze 8 képviselő tartózkodott (mindannyian a PSD színeiben), a liberális frakcióból ugyanakkor mindegyik PNL és két USR képviselő is tartózkodott (a frakció vezetője, Dacian Cioloș például megszavazta a tervezetet). A liberálisok visszafogottságára nyilvánvalóan hatással volt a 2020. december közepén zajló kormányalakítási tárgyalás is, a PNL vezetése láthatóan kerülte az RMDSZ-el történő konfrontálódást, valószínűsíthetően nem akarták a szövetséget olyan helyzetbe hozni, amely nehezítette volna a megegyezés lehetőségét. Az ellenszavazatokból három érkezett román EP képviselőktől (Traian Băsescu korábbi államfő esetében nem csak a diskurzus vált magyarellenessé, hanem kisebb-nagyobb cselekedetek is kísérik az átváltozást, például ebben az esetben is). Szlovákia visszafogottan járt el a kérdésben, Bulgária képviselői azonban határozottan ellenezték a kezdeményezést (Vincze ezt a török kisebbség jelenlétével magyarázza, akik a szervezeteik nevében nem tüntethetik fel a török szót sem – mindezt jogszabály korlátozza).

A legfontosabb kérdés mindezek mellett a jogszabályalkotás: az Európai Bizottságra a magyaroknak lényegében elhanyagolható ráhatása van, azaz eredmény borítékolása egyelőre lehetetlen. Vincze Lóránt elmondása szerint januárban lehet konkrétumokról beszélni, de ez megközelítőleg 1-1,5 éves törvényhozási procedúra, amelyet majd akár EP-n belüli viták is kísérnek.

Nagy Kálmán

Categories
Locale Stiri

Primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Árpád, în echipa UDMR care va negocia programul de guvernare

Partidele care vor face parte din viitoarea coaliție de guvernare și-au stabilit echipele care vor negocia termenii înțelegerii. Discuțiile încep sâmbătă dimineața, la ora 9, la una dintre vilele de protocol din București. Cea mai numeroasă echipă de negociere este cea a USR PLUS, care trimite la discuții nu mai puțin de 19 persoane.

Printre cei care vor negocia programul de guvernare al viitorului Executiv și împărțirea funcțiilor de la vârful ministerelor și de la conducerea Parlamentului se numără inclusiv lideri politici care s-au atacat în campania electorală și care acum vor sta față-n față.

De exemplu, din echipa USR PLUS fac parte Cristian Ghinea și Cătălin Drulă, doi lideri care înainte de alegeri au criticat în termeni duri PNL. 

Negocierile încep sâmbătă dimineață și este de așteptat ca acestea să se întindă pe mai multe zile. 

Potrivit ultimelor informații de la partide, PNL își dorește în continuare cele două ministere importante din Guvern: Finanțe și Justiție, în timp ce USR PLUS ar vrea măcar unul dintre cele două portofolii. Discuții aprinse vor fi și pe șefia Camerei Deputaților disputată de Ludovic Orban și Dan Barna. 

UDMR cere două sau trei ministere în noul Guvern, însă maghiarii nu mai vor cele trei portofolii pe care le-au mai avut în trecut: Sănătatea, Mediul și Cultura.

Un punct important al discuțiilor va fi armonizarea celor trei programe de guvernare. De exemplu, USR PLUS insistă pentru o măsură cu care au defilat în campanie, taxe 0 pe salariul minim, cu care liberalii nu sunt de acord. 

Cine face parte din echipele de negociere

Echipa PNL este condusă de președintele partidului, Ludovic Orban și din ea mai fac parte secretarul general, Robert Sighiartău, prim-vicepreședinții Rareș Bogdan și Raluca Turcan, dar și premierul desemnat, Florin Cîțu.

Echipa de negociere pentru funcții în Guvern: Ludovic Orban, Florin Cîțu, Rareș Bogdan, Robert Sighiartău.

Echipa de negociere pentru programul de guvernare: Ionel Dancă, Cristian Bușoi, Laurențiu Leoreanu.

Echipa de negociere pentru funcțiile din Parlament: Alina Gorghiu, Florin Roman, Raluca Turcan, Relu Fenechiu.

Echipa USR PLUS este și ea împărțită pe mai multe criterii și din ea fac parte nu mai puțin de 19 persoane. Surse din partid spun că „a fost bataie mare” pe un loc în echipa de negociere și că toți liderii și-ar fi dorit să ia parte măcar la discuții.

Negocierile politice vor fi conduse de cei doi copreședinți Dan Barna și Dacian Cioloș. USR PLUS are o echipă separat pentru discuțiile privind programul de guvernare și o altă echipă pentru împărțirea funcțiilor din Parlament. 

Politic: Dan Barna, Dacian Cioloș, Dominic Fritz, Dragoș Tudorache, Vlad Voiculescu, Ionuț Moșteanu.

Program de guvernare: Cristian Ghinea, Claudiu Năsui, Lucian Viziteu, Stelian Ion, Dragoș Pîslaru, Anca Dragu, Andrei Lupu, Ștefan Pălărie.

Parlament: Cătălin Drulă, Radu Mihail, Cristina Prună, Silvia Dinică, Oana Țoiu, Andrei Lupu, Ștefan Pălărie.

Echipa UDMR este condusă de Kelemen Hunor și este împărțită, de asemenea, în funcție de negocierile purtate: o echipă pentru discuțiile despre funcții și o altă echipă pentru programul de guvernare.

Guvern și Parlament: Kelemen Hunor, Cseke Attila, Benedek Zakarias, Rozalia Biro.

Program de guvernare: Tanczos Barna, Balint Porcsalmi, Hegedus Csilla, Antal Arpad, Csoma Botond.

Sursa: WeRadio.ro

Foto: Facebook Antal Arpad

Categories
Internationale Stiri

Ungaria: FIDESZ vrea să iasă din PPE

În scrisoarea publicată de cotidianul www.magyarnemzet.hu, Orbán Viktor îi propune liderului grupului PPE din Parlamentul UE o colaborare de genul celei avute de populari cu britanicii conservatori.

În scopul prevenirii diferendelor și a problemelor de colaborare, premierul Ungariei înaintează această propunere, confirmată de directorul de comunicare a grupului parlamentar PPE, Pedro Lopez de Pablo, care la solicitarea portalului www.telex.hu a arătat că: „Pot să confirm primirea scrisorii lui Orbán Viktor. Orice dorește să obțină cu această propunere, trebuie să-l întrebați pe el”.

Potrivit cotidianului www.nepszava.hu, condiția pentru a avea o colaborare asemănătoare celei pe care au avut-o conservatorii britanici cu grupul parlamentar PPE, este de a nu face parte din nicio familie politică din Parlamentul UE.

„Dacă europarlamentari FIDESZ doresc să părăsească grupul parlamentar, și doresc să discutăm despre un astfel de acord, atunci pot să o facă liber, nu obligăm pe nimeni să fie membru PPE. Pentru un astfel de acord este nevoie de un vot în grupul parlamentar, dacă nu există un consens, nu există posibilitatea de accepta o astfel de asociere.”

Ca atare, pentru a avea un parteneriat de cel propus de Orbán Viktor, prima dată FIDESZ trebuie să părăsească PPE, după care să obțină o asociere de tipul celei a britanicilor conservatori.

foto: euractiv.com

Categories
Locale Stiri

Promisiunile USR PLUS pentru problema maghiară din România

Într-un județ cum e Covasna, teoretic, multor oameni le este mult mai simplu să voteze pentru că știu mereu cu cine. Altfel spus, majoritarii merg constant pe mâna UDMR. Ne-o demonstrează și rezultatele de la alegerile parlamentare, care au oferit, printre altele, multe surprize extrem de comentate pe rețelele de socializare, cum este de pildă succesul de care s-a bucurat formațiunea politică AUR, care reafirmă nevoia unei părți a societății românești de radicalitate și extremism.

Și totuși, în ultima perioadă, lucrurile par să se mai fi schimbat puțin, mai ales în ce privește electoratul tânăr, care vine din urmă cu mentalități și nevoi diferite. Pentru aceștia, UDMR nu mai rămâne singura opțiune posibilă, acum când un partid foarte tânăr, cum este formațiunea USR PLUS, se afirmă tot mai puternic cu viziuni noi și proiecte aplicate, care lasă în urmă separarea pe etnii și pledează pentru unitate și scopuri comune. 

La nivel județean, cel mai cunoscut membru USR PLUS este Dulányi Balogh Szilárd, etnic maghiar, de profesie consilier juridic, care acum este co-președintele filialei covăsnene și se ocupă exclusiv de politică, dedicându-se proiectelor partidului cu un elan specific numai omului care crede orbește în cauza sa. „De când sunt în politică, mi-am primit „porția” de la toată lumea. De la unii etnici maghiari mi-am primit „porția” de vânzător și trădător de neam, unii români mi-am primit „porția” cu acel cuvânt cu B care nu îmi palce și pe care nu vreau să îl pronunț (n. r. bosgor). Totuși merg înainte. Nu dezarmez pentru că eu am intrat în politică ca să construiesc punți între cele două comunități”, mărturisește el conștient de poziția ingrată în care se găsește. 

Motivul pentru care crede atât de mult în ceea ce face este acela că, după părerea sa, în județul Covasna, niciun partid, fie el român sau maghiar, nu s-a concentrat vreodată coerent pe strategia de construi punți între cele comunități. Toți au încercat să dezbine prin proiecte de lege și inițiative legislative care au ținut mereu oamenii în tensiune și învrăjbire. 

Or, tocmai acest mod de abordare a comunității covăsnene în ansamblu ar urma să se schimbe, dacă USR PLUS ar ajunge în Parlament. „Am făcut presiune pe această chestiune, să nu uităm în programul de guvernare pe toți etnicii din România – că România are mai multe comunități etnice nu numai maghiare”, spune Szilárd, referindu-se la un program al partidului, „USR maghiar”, pe care îl consideră foarte curajos și care, între altele, tratează aspecte foarte sensibile pentru comunitatea maghiară de la noi. 

„Un punct din acest program este ca pragul folosirii limbii maghiare în administrație să nu mai fie de 20%, cum este în momentul de față, și să fie de 10% (vezi cazul Clujului, care este undeva între 14 – 16 %). Punctul doi vizează presupusa problemă a însemnelor comunităților etnice. Să nu ne mai batem în steaguri, imn etc. și să nu mai inventăm tot felul de probleme. Să mergem mai degrabă înainte după modele precum cele oferite de țări ca Slovenia și Croația, ca să nu amintesc și eu de celebrul Tirol de Sud care a fost foarte invocat de UDMR”, precizează co-președintele filialei covăsnene a formațiunii politice UDMR PLUS. 

În opinia sa, aceste aspecte se pot rezolva extrem de simplu dacă există voință politică, prin utilizarea steagului comunităților etnice regionale și în județe precum Harghita sau Covasna, așa cum se folosesc în Dobrogea, Țara Oașului sau Țara Bârsei. În felul acesta, crede Szilárd, s-ar reduce cu mult procesele privind inscripțiile de pe instituții și clădiri din zonă, iar etnicii maghiari s-ar simți în sfârșit acasă și și-ar vedea drepturile respectate. 

„Noi ne orientăm exclusiv după ce se prevede în tratatele Uniunii Europene legat de acest subiect. Avem în vedere „CONVENȚIA CADRU pentru protecția minorităților” și Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare. Acolo se zice foarte clar că statele membre își vor aduce toată contribuția nu numai ca să protejeze limbile regionale, ci să și contribuie la prezervarea lor. Acest principiu și aceste carte au fost votate de Parlamentul României, iar noi vrem să le vedem implementate”, explică Dulányi, care este hotărât să militeze totodată și pentru schimbarea modului de predare a limbii române pentru copiii maghiari, care după părerea sa, trebuie ajutați și susținuți de stat, prin diferite proiecte, să fie mereu aproape de limba română și să și-o însușească de la vârste fragede ca să o poată vorbi la fluent cât mai devreme.

Categories
Internationale Stiri

Primul monument din Europa, dedicat femeilor violate în timpul războaielor, s-ar putea ridca la Budapesta

Aproape nicio carte de istorie nu menționează femeile care au fost violate în timpul războaielor. Acestea nu au nici măcar un singur monument în Europa. În ultimii ani, s-au produs câteva schimbări în această privință și s-a pus cumva problema sub lumina reflectoarelor, însă există încă multe controverse, subiectul fiind abordat din perspective care nu ajută câtuși de puțin victimele. Dimpotrivă, le produce mai multă suferință. O schimbare semnificativă în acest sens ar putea veni de la Budapesta, unde a fost inițiat recent un proiect pentru comemorarea victimelor violurilor în vreme de război, care include și organizarea unei expoziții comemorative. Proiectul ar urma să fie implementat până în 2023.  

La mai bine de 70 de ani de la incidente și la scurt timp de la moartea autoarei, au fost publicate jurnalele lui Fanni Gyarmati, soția unuia dintre cei mai cunoscuți poeți maghiari. Acestea conțin detalii elaborate despre agresiunile sexuale și comportamentul soldaților sovietici care s-au aflat pe teritoriul Ungariei după cel de-al Doilea Război Mondial. Lucrarea este unică nu doar la nivel național, ci și la nivel internațional – scrie Qubit.hu.

Violul comis în timpul războaielor este unul dintre subiectele tabu ale istoriei moderne. Numai în ultimele două decenii a fost ruptă tăcerea, după ce mai multe femei au început să vorbească despre dramele lor, făcând din această problemă un subiect de interes public și de cercetare.

În timp ce lumea abundă de monumente uriașe și statui dedicate bărbaților (aproape fiecare oraș maghiar și orășel are unul), cele care comemorează femeile violate în vremuri de război nu sunt doar foarte rare, dar nici măcar nu există în Europa. Fără acțiunile mișcării feministe în lume, azi am ști și mai puține despre agresiunile sexuale din timpul războaielor. Mișcarea feministă a generat un fel de limbaj prin care se poate vorbi despre aceste incidente, oferindu-le supraviețuitoarelor prilejul de a-și spune poveștile. Datorită mișcărilor feministe, astăzi, agresiunea sexuală este recunoscută drept crimă împotriva umanității. Andrea Pető, istoric, savant al Academiei Maghiare de Științe și profesor la Universitatea Central Europeană, a declarat pentru Qubit că femeile sunt obligate să se mobilizeze atunci când instituțiile naționale le ignoră sau le trădează, cum ar fi astfel de cazuri revoltătoare.

În vara anului trecut, Consiliul de la Budapesta a luat decizia unanimă de a realiza mai multe sesiuni de prezentare, de a strânge fonduri, de a înființa un site tematic și de a organiza expoziții și a susține conferințe internaționale pe acest subiect. Mai mult decât atât, s-a decis ridicarea unui monument pentru comemorarea victimelor violurilor din timpul războaielor. 

Inițiatorii încearcă să mobilizeze cât mai multe persoane posibil să se implice în implementarea proiectului. În septembrie, a fost lansată o serie de sesiuni educaționale pe subiect, care sunt disponibile pe canalul YouTube al Arhivelor orașului Budapesta. 

Directorul instituției, István Kenyeres, a declarat că una dintre cele mai importante părți ale proiectului este colecția care va fi realizată și care va conține multe povești personale, chiar și povești transmise de la o persoană la alta sau de la o generație la alta.

La începutul proiectului, istoricul de artă József Mélyi a spus că, monumentele din spațiile publice, imediat după inaugurare devin mai degrabă invizibile pentru trecătorii care se obișnuiesc cu ele și nu le mai acordă atenție, de unde și nevoia planurilor extinse incluse în proiect. 

Sursa: dailynewshungary.com

Foto: inventiva.co.in  

Categories
Locale Politic

Dezvoltarea economică din Harghita, adevărata problemă a zonei

Statutul de minoritar sau majoritar al oamenilor care trăiesc în zonele locuite compact de maghiari începe să piardă tot mai mult teren, când vine vorba despre planurile politicienilor. O confirmă, între altele, și declarațiile făcute recent de către Sebastian Buzilă, preşedinte al PNL Harghita și candidat pentru Camera Deputaţilor la alegerile parlamentare din 6 decembrie. Conform acestuia, o problemă mult mai importantă și comună tuturor, indiferent de etnie, este situația economică, motiv pentru care – spune politicianul – ar trebui să devină o prioritate și un obiectiv al tuturor politicienilor și nu numai. 


„Se vorbeşte mult despre menţinerea identităţii comunităţii româneşti din Harghita, care se afla aici în minoritate numerică. La fel se vorbeşte şi despre menţinerea identităţii comunităţii maghiare din Harghita. Există proiecte culturale, legi, instituţii, ONG-uri, strategii create în acest sens. Dar principala problemă a ambelor comunităţi din Harghita este dezvoltarea economică a zonei. Pentru ca o comunitate să supravieţuiască, să se dezvolte, este nevoie în primul rând de locuri de muncă, de o economie prosperă. Fără locuri de muncă bine plătite, localităţile noastre vor continua să se depopuleze, mulţi dintre oameni se vor îndrepta spre zone mai dezvoltate economic, iar problemele noastre se vor accentua”, a declarat, pentru AGERPRES, Sebastian Buzilă.


Acesta a explicat că, în majoritatea comunelor din Harghita şi în micile oraşe din judeţ, populaţia este îmbătrânită, iar fenomenul se amplifică pe fondul măririi decalajului economic faţă de alte zone din România sau din alte ţări. 


Ţinând cont că România beneficiază până în anul 2027 de fonduri în valoare de 80 miliarde euro, ceea ce reprezintă „cea mai mare şansă de dezvoltare din ultimii 30 de ani”, şi Harghita poate să beneficieze de o ocazie fără precedent.


„Este o şansă fără precedent şi pentru Harghita, o şansă care, dacă nu este fructificată, va mări diferenţa dintre judeţul nostru şi alte zone mai dezvoltate economic. Harghita e un judeţ unde se poate face industrie, turism, agricultură, zootehnie, silvicultură. Pentru dezvoltarea acestor sectoare economice sunt esenţiale investiţiile publice în: infrastructură rutieră, reţele de gaz, apă, canalizare, energie electrică, parcuri industriale, care vor genera investiţii private şi creştere economică. Dezvoltarea economică a judeţului trebuie să fie principalul obiectiv al tuturor. Astfel se vor rezolva multe din problemele noastre reale sau create artificial”, a conchis liderul PNL Harghita. 

Sursa: Agerpres

Foto: Facebook Sebastian Buzilă

Categories
Internationale Stiri

Autoritatea pentru Tratament Egal – CNCD-ul Ungariei se desfiinţează

Guvernul Ungariei dă o nouă lovitură uneia dintre puţinele instituţii independente din propria ţară, Autoritatea pentru Tratament Egal. Înfiinţată în anul 2004, aceasta şi-a desfăşurat activitatea apolitic, acţionând rapid și mai ales eficient împotriva discriminării, în unele cazuri chiar împotriva preferințelor politice ale guvernului majoritar.

Acesta este, pobabil, motivul pentru care Imre Vejkey, de la FiDeSz (partidul aflat la putere) a înaintat recent un proiect de lege care să permită Autorității pentru Tratamentul Egal (ATE), să treacă în subordinea Avocatului Poporului, începând cu 1 ianuarie 2021, pierzându-și astfel autonomia.

După cum observă chiar Asztalos Csaba, preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) din România, „cu noua organizare, Avocatul Poporului nu va avea competenţe de sancţionare contravenţională a faptelor de discriminare.”

Se pare că ATE a devenit o institiuţie tot mai incomodă, din vreme ce tot mai multe dintre plângerile întregistrate aici se refereau la încălcări ale drepturilor omului, comise de însusi guvernul lui Orban. Un exemplu elocvent în acest sens este cel din 2018, când,imediat după campania electorală, guvernul a distribuit, pe traseul pe care au mărșăluit solicitanții de azil cu aspect arab ,afișe cu inscripția STOP SOROS, îndreptată, de fapt, la adresa imigranţilor.

În orice caz, după cum observă jurnaliştii ungari neaserviţi FiDeSz, abolirea independenței ATE pare să se potrivească destul de bine cu seria de măsuri luate de Viktor Orbán pentru a încerca să amuţească vocile uneori critice din cadrul aparatului de stat.

Potrivit presei din Ungaria, de luni de zile, guvernul încearcă să risipească criticile UE față de statul de drept maghiar spunând că Bruxelles-ul ar trebui să se concentreze mai degrabă pe apărarea epidemiologică decât pe acuzațiile politice.