Category: Stiri

Categories
Locale Stiri

„Ziua Prieteniei Româno-Maghiare” – proiectul la care visează primarul UDMR, Antal Árpád

Într-un interviu acordat postului local de radio WeRadio Sfântu Gheorghe, primarul Antal Árpád a răspuns mai multor întrebări adresate de cetățenii municipiului. Între temele abordate, a fost atinsă și cea cu privire la relațiile interetnice, dar și la arborarea drapeului de doliu, pe clădirea primăriei, de 1 Decembrie. În context, primarul din Sfântu Gheorghe a vorbit despre o inițiativă prin care să fie instituită „Ziua Prieteniei Româno-Maghiare”, pentru marcarea căreia cea mai potrivită i s-ar părea data de 16 decembrie.

Întrebat când va înceta cu arborarea drapelului de doliu pe clădirea instituției la cârma căreia se află, Antal Árpád a subliniat că lucrurile au fost interpretate în mod eronat. „Drapel de doliu pe 1 Decembrie nu a fost niciodată, nu este și nu va fi. A fost un an când un cetățean care a primit premiul Pro Urbe a decedat și, de fiecare dată, indiferent dacă e 15 Martie sau 1 Decembrie, există această regulă la noi în Transilvania că, dacă dintr-o instituție își pierde viața un angajat sau cineva care a primit premiul Pro Urbe decedează, se arborează drapelul de doliu. Nu are nicio legătură cu Ziua Națională a României”. 

În sprijinul acestei afirmații, primarul din Sf. Gheorghe a adăugat și faptul că, între timp, pe clădirea primăriei s-a creat un loc nou, separat de cel în care se arborează drapele oficiale, dedicat drapelelor coborâte în bernă, astfel încât să se evite apariția unor confuzii cu alte prilejuri similare.  

Edilul a vorbit și despre faptul că actualul context legislativ nu permite arborarea simbolurilor comunității secuiești, alături de cele românești, semnalând totodată și problema steagurilor Ungariei, expuse peste tot în oraș în ziua de 15 Martie. „15 Martie este Ziua Maghiarilor de Pretutindeni. Eu chiar am propus și o să propun și oficial, probabil în săptămânile următoare, să găsim o zi – am și o propunere, 16 decembrie – care să fie Ziua Prieteniei Româno-Maghiare. Este ziua în care a pornit Revoluția – de la Timișoara, de la un etnic maghiar. Pornind de la un etnic maghiar din Timișoara, toți timișorenii, indiferent de naționalitate, s-au solidarizat. După aceea, toată țara”, a precizat Antal Árpád, în opinia căruia o astfel de zi ar permite alăturarea simbolurilor celor două comunități. 

Referitor la  îmbunătățirea relațiilor dintre maghiari și români, Antal Árpád a lăsat să se înțeleagă că nu există deschidere decât din partea sa în această privință și că ar fi necesară și deschiderea celeilalte părți. „Eu simt că nu pot dialoga singur. E foarte important să dialogăm, să existe foarte multă empatie, să dispară prejudecățile”, argumentând în acest sens că i s-a reproșat de-a lungul timpului că discriminează copiii români pentru că nu investește și în reabilitarea singurului liceu cu predare în limba română din municipiu, Colegiul Național „Mihai Viteazul” – care în prezent este în plin proces de reabilitare cu fonduri europene, naționale și locale. 

Antal Árpád a mai afirmat că o soluție pentru a pune capăt disensiunilor interetnice și percepțiilor negative la nivel național ar fi „să începem cu elevii să construim această relație pe termen lung, poate va funcționa mai bine decât cu generația de vârstă mai înaintată”. 

Sursa: WeRadio Sf. Gheorghe 

Foto: shtiu.ro 

Categories
Locale Stiri

Cum vrea subprefectul USR PLUS, Dulányi-Balogh Szilárd, să schimbe relațiile dintre instituții în Județul Covasna

Într-o postare bilingvă, română și maghiară, pe pagina sa de Facebook, subprefectul USR PLUS, Dulányi-Balogh Szilárd, a declarat că intenționează să schimbe paradigma la nivel de comunicare între instituții. În acest scop, subprefectul și-a propus să meargă în teritoriu pentru a avea un dialog cu primarii din localitățile covăsnene și a afla care sunt nevoile lor reale.

„După o lună de activitate în cadrul Instituției Prefectului județului Covasna și la o săptămână de la întregirea echipei de conducere, în calitate de subprefect mi-au revenit atribuții în domeniul coordonării activității juridice din Prefectură.

Dacă în prima parte a lunii anterioare – până în 11 martie – am exercitat atribuțiile de prefect, din acea dată, atribuțiile au fost preluate de celălalt subprefect, iar din 1 aprilie suntem în echipă completă.

Pentru a încerca o schimbare de abordare, începând de astăzi, voi efectua deplasări, vizite în teritoriu, încercând să ajung la majoritatea Primăriilor din județ pentru a încerca maparea problemelor, doleanțelor Primăriilor și pentru a încerca o schimbare de paradigmă în relațiile interinstituționale și comunicaționale.

În consecință, prima mea vizită în teritoriu a fost în Valea Mare și Întorsura Buzăului. Mulțumesc tuturor pentru primire și pentru deschiderea de care au dat dovadă”, sunt cuvintele lui Dulányi-Balogh Szilárd.

Sursă și foto: Facebook/ Dulányi-Balogh Szilárd

Categories
Locale Stiri

Uimitoarea lecție de disciplină și răbdare oferită de locuitorii din Miercurea Ciuc în ziua de Paști

De Paștele Catolic, locuitorii din Miercurea Ciuc au lăsat mii de oameni cu gurile căscate după ce câteva fotografii de la ceremonialul de sfințire a bucatelor au fost viralizat pe Facebook. Surprinzătoare în fotografiile respective este disciplina impecabilă a celor 3500 de persoane care au respectat cu strictețe restricțiile impuse de pandemia de coronavirus, așteptând solemn și răbdător derularea scenariului specific ceremonialului.

În alți ani ceremonialul se desfășura doar pe platoul din fata Palatului Administrativ din Miercurea Ciuc. De data aceasta, autoritățile au decis să extindă zona, pentru păstrarea distanței fizice, scrie Agerpres. A fost blocată circulația pe două bulevarde din centrul orașului, iar oamenii, purtând coșuri în care se aflau bucate de Paști, s-au așezat în ordine într-o zonă în formă de cruce.

Organizatorii au împărțit măști de protecție celor care nu aveau și s-au asigurat că se păstrează distanta fizică. De asemenea, pentru a reduce numărul de participanți, îndemnul a fost să participe la ritual un singur membru al familiei.

Organizatorii au anunțat, inițial, că se așteaptă participarea a 2.000 de persoane, dar numărul a fost de aproximativ 3.500.

Oamenii au fost recunoscători că au putut lua parte, chiar și în aceste condiții, la un eveniment foarte important pentru oraș. Anul trecut acest ritual a fost anulat, iar slujba de sfințire a fost transmisă online, din cauza pandemiei de COVID-19.

„Este ceva extraordinar. Am așteptat acest moment și văd că se realizează. Îmi pare bine să văd oameni de ordine care întotdeauna ne-au ajutat la acest eveniment, iar acum își fac treaba cum trebuie. Așa că suntem foarte fericiți, aproape nu am cuvinte. Ne întâlnim foarte rar, nu prea ieșim din casă, iar acum ne-am întâlnit cu oameni pe care nu i-am văzut de un an de zile. Nu îmi doresc decât să se termine, sper ca în câteva luni să se termine”, a spus un bărbat care participa la eveniment.

Un alt locuitor al orașului a mărturisit că este o zi a bucuriei și „este un semn că mergem într-o direcție bună”, în vreme ce o femeie a spus, cu lacrimi în ochi, că „Învierea înseamnă speranță, iar faptul că ne-am întâlnit astăzi, ne dă speranța că vom trece cu bine peste tot”.

După slujbă, preoții au mers printre oameni și au sfințit bucatele, pe acordurile imnurilor pascale.

Liturghia a fost transmisă și online, iar în zonele în care sunetul difuzoarelor amplasate în centrul orașului nu se mai auzea, oamenii au ascultat la telefonul mobil mesajele transmise preoți.

La Miercurea Ciuc, tradiția sfințirii bucatelor sub cerul liber este una extrem de iubită, care adună comunitatea împreună.

Obiceiul de binecuvântare a bucatelor în centrul orașului a fost instituit în anul 2001 de episcopul Tamás József, întrucât bisericile din jur deveniseră neîncăpătoare.

În prezent, acest ceremonial a devenit un simbol al Sărbătorilor Pascale catolice de la Miercurea Ciuc.

Ritualul era ținut și înainte de 1989, dar atunci oamenii se adunau în apropierea lăcașurilor de cult.

Sursă și foto: WeRadio Sf. Gheorghe

Categories
Locale Stiri

Gestul cu care câțiva tineri din Sfântu Gheorghe au atins întreaga comunitate de Paștele catolic

În aceste zile, pentru credincioșii catolici, reformați, dar și de alte culte are loc cea mai însemnată sărbătoare a creștinilor, Paștele, care celebrează victoria morții asupra vieții prin Învierea lui Hristos. Cum sărbătorile religioase sunt un prilej de manifestare a iubirii față de aproape, câțiva tineri din Sf. Gheorghe le-au oferit flori cadrelor medicale de la Spitalul Județean, în semn de solidaritate și empatie față de lupta pe care acestea o duc pentru viața fiecărui om, cu precădere în această perioadă de pandemie. 

Gestul tinerilor a impresionat întreaga comunitate, dar i-a mișcat în mod deosebit pe angajații de la spital, pentru care nu există sărbătoare în liniște, salvarea vieții aproapelui lor fiind cu mult mai importantă. 

„Protestele împotriva Covid-19 care au avut loc în ultimele zile (am văzut cazuri în care angajați ai spitalelor au fost claxonați și jigniți), au inspirat un grup de liceeni și studenți, care astăzi i-au surprins pe angajații spitalului nostru, oferindu-le flori și aplauze în semn de apreciere pentru munca depusă zi și noapte, chiar și de Paște. 

Acest gest de bunătate și empatie, venit din partea grupului de tineri, ne-a mișcat profund și suntem recunoscători!”, a fost mesajul transmis de reprezentanții Spitalului Județean de Urgență „Dr Fogolyán Kristóf” Sfântu Gheorghe pe pagina de Facebook a instituției. 

Profităm de acest prilej pentru a le ura și noi sănătate și putere de muncă tuturor cadrelor medicale care de un an încheiat nu mai știu ce e odihna și stau mai mult departe de propriile familii, dar și pentru a le ura tuturor cititorilor noștri care sărbătoresc azi un Paște fericit. Kellemes húsvéti ünnepeket!

Foto: Facebook/Spitalul Județean de Urgență „Dr Fogolyán Kristóf” Sfântu Gheorghe

Categories
Locale Stiri

Primele declarații ale noului prefect al județului Covasna, Ráduly István, imediat după ceremonia de învestire

Fostul primar al comunei Ozun, Ráduly István, a fost învestit joi dimineaţă în funcţia de prefect al judeţului Covasna, ceremonia de depunere a jurământului având loc în cadrul unei videoconferinţe cu ministrul Afacerilor Interne, în prezența reprezentanţilor mai multor structuri, instituţii şi organizaţii, dar şi a președintelui Consiliului Județean Covasna, Tamás Sándor, și a subprefecţilor Cosmin Boricean şi Dulányi-Balogh Szilárd.

Ministrul Lucian Bode a avut un mesaj special pentru noii reprezentanți ai Guvernului în judeţele Harghita și Covasna, pe care i-a numit „factori de echilibru”, declarând că așteaptă din partea acestora asumarea deplină a rolului constituțional care le revine, integritate și profesionalism „la cele mai înalte cote”.

După numirea oficială, noul prefect şi-a asumat angajamentul şi răspunderea pentru îndeplinirea atribuţiilor care îi revin, declarând, printre altele, că mandatul reprezintă o provocare.

„Am ascultat cu mare atenție și am memorat fiecare cuvânt în parte din mesajul domnului ministru Lucian Bode, şi sunt sigur că o să mă conformez (…) Începând de azi, chiar dacă este Joia Mare, și chiar dacă este 1 aprilie, am realizat că nu este o glumă și că trebuie să îmi intru în atribuții. Suntem o echipă mare de lucru, iar alături de colegii mei din Prefectură vom da dovadă de profesionalism, integritate, transparență și colaborare (…) Vă asigur că împreună cu cei doi subprefecţi, şi colectivul de lucru de aici, vom face tot posibilul să îi ajutăm pe cetăţenii judeţului. Este rolul nostru şi asta aşteaptă Guvernul României de la noi. Programul de guvernare, cu cele 18 capitole, este un program foarte bine pregătit. Îmi asum răspunderea şi voi face tot posibilul ca în judeţul Covasna acest program să nu rămână doar la nivel de hârtie, ci să adoptăm decizii importante din punct de vedere economic, social, şi aşa mai departe, în beneficiul cetăţenilor judeţului”, a declarat Ráduly István.

Acesta a mai declarat că se va axa pe îmbunătăţirea relaţiei dintre autoritățile publice locale şi instituția pe care o conduce, iar unul dintre obiectivele sale va fi sporirea eficienţei în cadrul instituţiilor deconcentrate.

„Nu-mi doresc altceva decât ca lucrurile să funcționeze, să intrăm în normalitate, și fiecare persoană – de la femeia de serviciu și până la director, primar, conducător din serviciile publice deconcentrate, să își facă meseria la un nivel înalt, cu profesionalism, pentru că dacă un conducător dintr-un serviciu public își face treaba, dă un exemplu pentru tot colectivul de lucru”, a mai spus prefectul.

La ceremonie au luat parte, printre alţii, şi primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Árpád, dar şi preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamás Sándor. Acesta din urmă şi-a exprimat convingerea că noul prefect va fi în slujba cetățenilor, iarInstituția Prefectului va înceta să mai fie „frâna de mână a județului Covasna”.  

„Sunt şi eu plin de speranţe, la fel cum sunt şi colegii mei. Suntem siguri că domnul Ráduly István ştie ce înseamnă să fie în slujba cetăţeanului, a fost un primar de succes începând din 2004, ştie ce înseamnă să te lansezi într-o campanie electorală şi să câştigi detaşat, ştie ce înseamnă să fii ales. Aş vrea să îl rog pe domnul prefect să aibă grijă ca şi cei care sunt numiţi, să fie în slujba cetăţeanului, pentru că este o diferenţă enormă între cei care sunt aleşi în slujba cetăţeanului şi cei care sunt numiţi. Vorbesc în primul rând despre dinamizarea activității instituțiilor deconcentrate din județul Covasna, și despre cea a Prefecturii, despre relația dintre Prefectură și autoritățile publice locale. Aceste 3 piloane sunt cele mai importante pentru ca cetățenii județului să meargă înainte, să ne putem rezolva dezideratele și, ca să parafrazez un fost prefect de la noi, să se termine perioada în care Prefectura este frâna de mână în județul Covasna”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Covasna.

Noul prefect a preluat oficial conducerea Prefecturii Covasna după aproape o lună de când Guvernul României a aprobat eliberarea din funcție a lui Iulian Todor. Acesta a fost propus în luna februarie, de către UDMR Covasna, în urma votului majoritar obținut în cadrul Consiliului Permanent al formațiunii.

Ráduly István, în vârstă de 52 de ani, va fi secondat de subprefecții Dulányi Balogh Szilárd şi Cosmin Boricean, numiţi în funcţii la propunerile USR, respectiv PNL.

Primul a depus jurământul de învestire în data de 4 martie, iar cel de-al doilea a fost învestit oficial, pentru un nou mandat, pe data de 11 martie.

Sursă și Foto: WeRadio Sf. Gheorghe

.

Categories
Nationale Stiri

„Urmărește Ungaria să desprindă Transilvania de România?” – ce răspund românii

Potrivit unui sondaj realizat recent, aproape jumătate din români consideră că principalul interes al Ungariei față de țara lor este acela de a „desprinde Transilvania de România” pentru a o anexa. Chiar și după un secol, problema Transilvaniei generează discuții și reacții negative nu doar la nivel diplomatic, între cele două state, ci și la nivel național.

INSCOP Research, o companie privată de cercetare sociologică, comunicare publică și științe politice, a publicat recent rezultatele unui nou sondaj. Acesta este parte a unui studiu mai amplu numit „Neîncredere publică: Vest versus Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenul știrilor false”. 

Cel de-al treilea capitol al sondajului are în vedere atitudinea românilor față de companiile străine, relația cu Ungaria, opinia asupra minorităților și spațiul Schengen. 

Una dintre cele mai sensibile întrebări a fost cea referitoare a intenția Ungariei de a anexa Transilvania la teritoriul său. Respondenții cărora li s-a cerut să își exprime acordul sau dezacordul față de afirmația „Ungaria urmărește să desprindă Transilvania de România” au răspuns după cum urmează:

  • 49,5% DA 
  • 43,2% NU 
  • 7,5% nu au răspuns sau nu au știut ce să răspundă. 

Interesant este și faptul că 87,2% dintre români consideră că țara trebuie să protejeze drepturile minorităților care trăiesc pe teritoriul său. 

Majoritatea intervievaților (78%) consideră că românii sunt percepuți ca „cetățeni de rangul doi” în UE. Cu toate acestea, aceeași majoritate consideră că România are locul său în politica internațională și în alianțele militare, dar mai are de lucru în privința protejării intereselor naționale, chiar dacă asta ar însemna uneori periclitarea poziției sale de stat membru al UE.  

Același studiu a mai scos la iveală faptul că 51.6% din respondenți au încredere în Uniunea Europeană și 49,4% au se încred în NATO. 

Cât privește țările din regiune sau de la nivel mondial, nivelul de încredere al românilor în acestea variază semnificativ. Germania este țara care se bucură de cea mai mare încredere (58%), urmată de SUA cu 47%, în vreme ce China (19%) și Rusia ( 16% ) se situează în partea de jos a listei.

Sondajul a fost realizat de INSCOP Research și finanțat de Trustul Mării Negre pentru Cooperare Regională, creat în cadrul unui parteneriat româno-leton-american cu scopul de a sprijini organizațiile civile și proiectele media. 

Sursa: dailynewshungary.com

Foto: activnews.ro

Categories
Internationale Stiri

Cine este Szilárd Demeter, omul care susține noua eră culturală promisă în Ungaria

Recent, lumea artistică din Ungaria a fost zdruncinată de o inițiativă a guvernului de la Budapesta care își propune alocarea a 62 de milioane de euro pentru susţinerea şi formarea de talente muzicale, finanţarea creaţiei şi a echipamentelor (studiouri, spaţii de concert). Deși lăudabilă, măsura generează temeri și suspiciuni de cenzură, întrucât pare să concretizeze promisiunea noii ere culturale promise de Viktor Orbán în 2018. 

Susținătorul fervent al noului proiect cultural este Szilárd Demeter, un personaj controversat, cunoscut pentru afirmații publice compromițătoare, care au fost la un pas de a genera conflicte diplomatice între Ungaria și Israel. 

Născut la Odorheiu Secuiesc, a lucrat cu poetul János Dénes Orbán într-o comunitate de scriitori din Transilvania și a avut o bogată activitate în domeniul jurnalismului cultural, fiind totodată și directorul Muzeului Literar Petőfi. În perioada, 2008-2014, a fost mai întâi șef de presă, apoi manager de birou al episcopului László Tőkés, pe atunci deputat în Parlamentul European, dar este cunoscut și ca lider al campaniei Partidului Popular Ungar din Transilvania (EMNP) la alegerile municipale din 2012. 

În august 2019, a fost numit comisar ministerial, calitate în care a fost responsabil pentru „dezvoltarea integrată a profesiei de carte maghiară și a colecțiilor literare publice” Această numire a fost prelungită până la 31 decembrie 2021. În vara anului 2020, a primit și funcția de „comisar ministerial pentru coordonarea și socializarea muzicii ușoare maghiare”. De pe această poziție, Szilárd Demeter, care s-a declarat orbanist 110%, a precizat cu privire la proiectul inițiat de guvernul Orbán că „este vorba de realizarea unor producţii pop şi rock ungare de calitate, de a face din ele o sursă de identitate”. Această afirmație este completată de convingerea comisarului pentru Cultură că identitatea națională maghiară „este slăbită şi trebuie restaurată”, iar „muzica poate exprima ceea ce este diferit în personalitatea, viziunea şi experienţaistorică”, astfel încât să poată fi transformată într-un instrument de resuscitare și conservare a culturii și identității ungare. 

Numele lui Szilárd Demeter  a devenit sonor la nivel internațional în noiembrie 2020, când l-a comparat pe George Soros cu Hitler, pentru ca ulterior să își retragă acuzaţiile. „Camera de gazare Európa Soros György: gazul otrăvitor se scurge din capsula unei societăţi deschise multiculturale, fiind letal pentru modul de viaţă european. … Acum, liberalii doresc să-i excludă pe polonezi şi pe unguri din comunitatea politică în care mai au drepturi. Noi suntem noii evrei,… iar George Soros este Führerul liberal. Armata liberalismului îl venerează într-un mod mai servil decât a fost deificat Hitler”, au fost cuvintele care au stârnit reacții puternice la nivel internațional și care au făcut ca Szilárd Demeter să rămână și fără cont pe Facebook. 

În opoziție cu inițiativa guvernamentală ungară, a intrat Ferenc Megyeri, solist al grupului punk ‘HétkŕznaPI CSAlŕłdŕˇsok’ (Decepţiile cotidianului) înfiinţat în 1990, susținător al lui  Soros. Acesta pretinde că, în timpul unui concert înregistrat în octombrie, înainte de difuzarea lui în decembrie la televiziune, organizatorii l-au rugat să renunţe la tricoul pe care era scris numele „Soros”. „Am refuzat şi postul a făcut gros-planuri cu chipul meu”, evitând cu grijă să filmeze mesajul, a povestit acesta într-un interviu.  Melodiile „Viktor” şi „Absurdistan”, care critică politica din Ungaria, au fost tăiate la montaj, a mai precizat artistul în vârstă de 55 de ani, ceea ce îl face neîncrezător în faţa noului proiect. „Dacă ideea este de a ajuta muzicienii, atunci de ce nu – până la urmă, este vorba despre banii contribuabililor, sunt banii noştri. Dar cred că majoritatea grupurilor vor încasa banii în schimbul tăcerii”, a spus Megyeri.    

Scepticismul lui Ferenc Megyeri este împărtășit și de compozitorul şi chitaristul de renume, Zoltán Czutor, care se teme de o eventuală „îndoctrinare, cu elevi care vor asista la opere rock naţionaliste”, în timp ce muzicienii riscă să nu aibă mijloace de a rezista. 

Surse: cotidianul.ro și adevarul.ro

Foto: maszol.ro

Categories
Locale Stiri

STUDIU: 29% din români, deranjați când se vorbește maghiară în jurul lor

Potrivit cercetării Minority Monitor 2020, majoritatea românească acceptă minoritatea maghiară, dar se simte incomod când cineva vorbește maghiară în jurul său. Datele referitoare la atitudinea anti-maghiară în România, care reies din studiul făcut recent de echipa de cercetare, au fost prezentatede curând la Sf. Gheorghe de către experții de la Institutul de Politici Publice din Ținutul Secuiesc.

Concluziile cercetării au fost prezentate de sociologul Tamás Kiss, coordonator al studiului, de István Gergő Székely, directorul de cercetare al Institutului de Politici Publice din Ținutul Secuiesc, și de Tibor Toró, directorul de cercetare al Institutului Bálványos.

Studiul s-a desfășurat pe un eșantion reprezentativ, pe baza unui sondaj telefonic și online. Respondenții au fost împărțiți în două grupuri. Un grup a pus întrebări despre minorități în general, celălalt a pus aceleași întrebări, dar despre maghiari.În timp ce majoritatea primului grup a acceptat, de pildă, problema dublei cetățenii fără probleme, majoritatea celui de-al doilea grup a avut o poziție negativă când a oferit răspuns cu privire la dubla cetățenie a minorității maghiare, ceea ce,potrivit lui Tamás Kiss, poate fi interpretat drept atitudine anti-maghiară. 

Din studiul în discuție reiese totodată că majoritatea românilor intervievați acceptă maghiarii în familiile lor, dar și ca angajați sau ca prestatori de servicii de orice fel. Comunitatea maghiară din România este la rândul său deschisă către români, dar manifestă o mai mare retincență când vine vorba de includerea românilor în familie. Potrivit lui Tamás Kiss, acest lucru se poate explica prin faptul că în familiile mixte româno-maghiare predomină de obicei limba maternă a celuicare aparține națiunii majoritare.

Potrivit lui Tibor Toró, cercetarea relevă că 29% dintre românii intervievați sunt deranjați dacă se vorbește maghiară în compania lor sau chiar pe stradă. Două treimi dintre românii chestionați au declarat că, atunci când un român apare într-ungrup de maghiari, aceștia ar trebui să treacă imediat la română. Două treimi dintre ei cred, de asemenea, că maghiarii nici nu vor să vorbească românește. 

În ceea ce privește corectitudinea utilizării limbii române la nivel de limbă nematernă, cercetarea arată că 55% dintre respondenți le tolerează altor naționalități faptul de a vorbi incorect românește, cu accent sau bâlbâială, dar nu șiminorității maghiare. În cazul acesteia din urmă, doar 21% dintre români acceptă greșelile de exprimare în limba română.

O concluzie interesantă ar fi deci aceea că minoritatea maghiară ar fi acceptată mai ușor de majoritatea română dacă ar schimba limba. Potrivit lui Tamás Kiss, societatea românească, în special clasa de mijloc, își definește europenitatea prin faptul că este sensibilă la discriminare. Asta înseamnă că drepturile minorităților și drepturile lingvistice ar trebui să fie strâns legate de discriminare, chestiune la care majoritatea românilor este sensibilă. Cu toate acestea, potrivit cercetătorilor prezenți la Sfântu Gheorghe, în prezent, majoritatea românilor consideră că utilizarea limbii maghiare de către etnicii maghiari nu este un drept, ci un privilegiu.

În timpul prezentării, Tamás Kiss a atras atenția asupra faptului că maghiarii din România nu sunt „conștienți de discriminare”, adică cei mai mulți dintre ei consideră firesc și nu că e nedrept faptul că românii și maghiarii nu sunt egaliîn România – „chestiune pe care statul național român o analizează de mai mult de o sută de ani”, spune coordonatorul studiului. Mai mult decât atât, maghiarii nici măcar nu se așteaptă ca românii din zonele locuite majoritar de maghiari să învețe limba maghiară.

Tibor T. Toró, președintele executiv al EMNP, a declarat că, deși românii acceptă ungurii la nivel individual, ei îi tratează diferit când vine vorba de raportarea la comunitate. În opinia acestuia, este șocant faptul că cercetarea demonstrează că limba maghiară deranjează majoritatea românilor, motiv pentru care consideră că trebuie să se solicite anumite modificări la nivel legislativ în acest sens și să se încerce sensibilizarea națiunii majoritare.

În context, primarul municipiului, Árpád Antal, a atras atenția asupra fenomenului de anti-maghiaritate prezent în mediul online, unde se manifestă nestingherit de aproximativ 20 de ani. El și-a exprimat totodată convingerea că, în Ținutul Secuiesc, unde comunitatea maghiară trăiește într-un număr mare, apare discriminarea și la nivelul veniturilor, în opinia edilului, mult mai mulți români ocupând poziții cu venituri mari.

Sursă: slagerradio.ro

Foto: hotnews.ro

Categories
Internationale Stiri

Ungaria: Premierul Viktor Orbán mută centrul de putere în Cartierul Castelului din Budapesta

Premierul Orbán face noi schimbări care atrag critici și suspiciuni din partea opoziției și a unora dintre cetățenii maghiari. Este vorba despre relocarea ministerelor în Cartierul Castelului din Budapesta. În acest scop, se desfășoară deja lucrări majore de construcție. Premierul Orbán urmărește ca districtul să devină noul centru de putere al țării, așa că și-a mutat deja reședința oficială acolo.

Márta V. Naszályi, primar al districtului și politician de opoziție, este împotriva acestui proiect, însă susține că nu poate decât să privească în timp ce guvernul expropriază terenurile deținute de municipalitate. „E un mesaj social periculos. Nu vreau să ne întoarcem la modul în care se făceau lucrurile în 1944 – inclusiv din punct de vedere arhitectural. Aceasta a fost o decizie dictatorială, arbitrară, a guvernului, o decizie care contravine intereselor societății”, declară ea. 

Îngrijorările edilului sunt împărtășite și de o parte a cetățenilor orașului Budapesta, precum Tamás Wagner, care locuiește în zona respectivă de 26 de ani. „Inițial spuneau că va costa 75 de milioane de euro. Acum au cheltuit deja 155 de milioane – și nu au ajuns nici la jumătate cu lucrările”, spune cetățeanul care se teme că nu va mai putea locui acolo după finalizarea lucrărilor.

Clădirea Parlamentului Ungariei se află pe cealaltă parte a fluviului Dunărea. Astăzi, Piața Kossuth arată la fel ca în martie 1944, plină de statui și monumente din epoca lui Miklós Horthy, liderul țării pe aproape întreaga durată a celui de-Al Doilea Război Mondial. Guvernul lui Orbán a reinstalat chiar și Monumentul Martirilor Naționali – care fusese înlăturat după război. 

„Suntem catalogați ca antieuropeni, xenofobi, islamofobi și homofobi doar pentru că ne prețuim tradițiile. Ungaria poate câștiga această luptă doar dacă dușmanii noștri înțeleg că banii lor din străinătate, lipsa lor de evlavie și atitudinea trădătoare nu vor mai guverna niciodată Ungaria!”, spunea László Köver, președintele Parlamentului, la momentul reinaugurării Monumentului Martirilor Naționali. 

Măsura luată de guvernul Orbán este contestată și de istorici, precum Krisztián Ungváry, care consideră că actuala guvernare se distanțează de valorile promovate de UE. „Ei spun că actuala opoziție politică este ca o bandă de teroriști și trădători. Confuză definiție, pentru că astfel de partide se află astăzi la guvernare în întreaga Europă. De ce Ungaria mai este membră a Uniunii Europene, dacă guvernul său pledează pentru valori contrare celor pe care le reprezintă Uniunea?” – se întreabă istoricul, care consideră că Miklós Horthy reprezintă un capitol întunecat din istoria țării. „Sute de mii de oameni au fost deportați din Ungaria și trimiși la moarte. 1944 a fost un an de rău augur!”, arată istoricul.

Sursă: digi24.ro

Foto: slideshare.net

Categories
Nationale Stiri

Cum a încercat UDMR să evite obligația la transparență

Deputații PNL și USR-PLUS din Comisia de Cultură au respins amendamentele UDMR, depuse la proiectul de lege privind informațiile publice. Amenda pentru instituțiile care nu răspund la informațiile publice poate ajunge până la 7.500 de lei. UDMR a rămas singur la susținerea amendamentelor, PNL și USR-PLUS stabilind o strategie comună pentru respingerea lor în Comisia de Cultură.

Proiectul se afla pentru raport suplimentar, iar UDMR a venit cu o serie de amendamente. Dacă erau votate, ele ar fi protejat Uniunea pentru a oferi informații de interes public și ar fi eliminat intenția de a se crea la nivelul instituțiilor de stat a unui registru privind solicitările și informațiile oferite în baza legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

Deputatul Ödön Szabó susține că Uniunea ar trebui să beneficieze de statutul de organizație neguvernamentală de utilitate publică dacă e obligată să ofere informații de interes public. „Drepturile și obligațiile merg mână în mână”, afirmă reprezentantul UDMR.

Directorul executiv al Centrului pentru Inovare Publică (CIP), Ovidiu Voicu, a declarat în urmă cu două zile că „UDMR a dorit să se pună la adăpost de transparență”.

„UDMR a pierdut recent un proces în care i se cerea de o organizație civică maghiară informații de interes public. Uniunea a argumentat în instanță că nu este formal recunoscută ca fiind de utilitate publică”, a afirmat Ovidiu Voicu pentru Europa Liberă.

Ödön Szabó a subliniat că nu a existat o înțelegere în Coaliție pe acest proiect de lege. „Cei care sunt de bună credință au putut răspunde și pe vechea lege, iar cei care sunt rea credință nu vor răspunde”, a afirmat deputatul UDMR.

Comisia de Cultură a decis ca amenzile pe care instituțiile urmează să le plătească dacă nu răspund solicitărilor privind informațiile de interes public să fie cuprinse între 500 și 7.500 de lei. Modul în care se va aplica amenda urmează să fie stabilit de Agenția Națională a Funcționarilor Publici. Amendamentul a fost votat și de UDMR.

Propunerea inițială a USR-PLUS a fost ca amenda să fie cuprinsă între 2.000 și 10.000 de lei, dar s-a ajuns la un compromis pentru ca UDMR să voteze amendamentul.

Raportul final asupra inițiativei a fost votat de parlamentarii PNL și USR-PLUS, în timp ce PSD și UDMR s-a abținut.

Ce noutăți aduce proiectul depus de USR-PLUS și PSD

  • Apare un registru public la nivelul fiecărei instituții, în format electronic, care conține solicitările și răspunsurile oferite în baza legii 544/2001. Solicitarea și răspunsul trebuie publicat pe site-ul instituției în 15 zile de la primire/ trimitere.
  • Sunt definite mai bine instituțiile care intră sub incidența legii.
  • Informațiile pot să fie cerute și în format electronic.
  • Există sancțiuni financiare pentru departamentul de comunicare, între 500 și 7.500 de lei.

Sursa: europalibera.org

Foto: medium.org