Categories
Internationale Stiri

Ungaria: FIDESZ vrea să iasă din PPE

În scrisoarea publicată de cotidianul www.magyarnemzet.hu, Orbán Viktor îi propune liderului grupului PPE din Parlamentul UE o colaborare de genul celei avute de populari cu britanicii conservatori.

În scopul prevenirii diferendelor și a problemelor de colaborare, premierul Ungariei înaintează această propunere, confirmată de directorul de comunicare a grupului parlamentar PPE, Pedro Lopez de Pablo, care la solicitarea portalului www.telex.hu a arătat că: „Pot să confirm primirea scrisorii lui Orbán Viktor. Orice dorește să obțină cu această propunere, trebuie să-l întrebați pe el”.

Potrivit cotidianului www.nepszava.hu, condiția pentru a avea o colaborare asemănătoare celei pe care au avut-o conservatorii britanici cu grupul parlamentar PPE, este de a nu face parte din nicio familie politică din Parlamentul UE.

„Dacă europarlamentari FIDESZ doresc să părăsească grupul parlamentar, și doresc să discutăm despre un astfel de acord, atunci pot să o facă liber, nu obligăm pe nimeni să fie membru PPE. Pentru un astfel de acord este nevoie de un vot în grupul parlamentar, dacă nu există un consens, nu există posibilitatea de accepta o astfel de asociere.”

Ca atare, pentru a avea un parteneriat de cel propus de Orbán Viktor, prima dată FIDESZ trebuie să părăsească PPE, după care să obțină o asociere de tipul celei a britanicilor conservatori.

foto: euractiv.com

Categories
Opinii

Erdős János: Toți ne naștem Oameni

Preluare Facebook (Erdős János).

Toți ne naștem Oameni ( și atei, dar acum nu vorbim despre asta ). Abia mai tîrziu pierzi, sau păstrezi majuscula.

Nu mică mi-a fost mirarea cînd am observat că sînt cîțiva oameni pe care nu-i înțeleg. E drept, abia începusem și eu să vorbesc, dar m-a mirat că nu înțeleg niciun cuvînt din ce vorbesc unii. Abia la școală m-am lămurit că la noi se vorbește în două limbi, dar explicații nu am căutat, n-am primit. M-a frapat vecinul, coleg de clasă, care vorbea în ambele limbi. (Încă nu știam ce-i aia familie mixtă). Mai tîrziu am învățat la istorie, am auzit la tv ( în ambele limbi ) motivul. Și încet m-am prins că există două curente; cel maghiar ( care regretă, plînge, se jelește ) și cel român ( care e mîndru, dar are frici, temeri ). Iar aceste sentimente ( moștenite genetic, zic eu ) le-am întîlnit și în viața de zi cu zi.

Ce să ne ascundem după deget? Maghiarii jeleau Trianonul, românii erau bucuroși, dar aveau frica, suspiciunea că ”Ungurii vor Ardealul.” Drept să spun eu sînt un pic altfel. Vreau să înțeleg, nu să iau de bună tot ce mi se servește. Așa că, din multe bucăți de puzzle, mi-am făcut și eu o părere. Cu care nu știu cîți sînt de acord. Și atunci, ca și acum, eram mici, ambele țări. Au hotărît, avînd diverse motive, Marile Puteri. Ce a înclinat balanța, nu știu, doar bănuiesc. Dar au trecut peste 100 de ani….Nu poți să urăști la nesfîrșit. De ce să urăști? Pe cine? Pe colegul tău, vecinul tău, omul de pe stradă pe care-l auzi vorbind altă limbă? Clasa politică? Cea care ar face orice numai să ne învrăjbească să obțină voturi? Fără colegi, vecini, prieteni am fi mai săraci. La propriu și la figurat. Să mă trimiți pe mine în Ungaria fiindcă ai observat că numele meu are niște diacritice ciudate? Să nu dai pîine (???) celui care nu vorbește în limba ta maternă? Cînd scriu ceva de genul celor de mai sus să mă ataci că sînt un fel de ”cal troian”, care vrea să slăbească sistemul din interior? Să urăști tot ce nu e neamul tău? De ce? Să mă obligi să învăț limba statului, dar nu mă ajuți în asta? Dar îmi scrii ”Dute în ungaria dacă nuți place aici?” Ce? Educația e obligatorie doar pentru mine? Dar uite că eu mănînc mititei, ciorbă, iat tu măninci kürtős kalács, gulyás… Vezi? Găsești ceva-ceva care ne apropie. Am suportat socialismul împreună. Ne-am revoltat în 1989 împreună. Am înjurat clasa politică împreună. Am încercat să tragem semnale de alarmă împreună.

Obișnuiește-te cu ideea că de nu ne-am avea unul pe altul viața ar fi mai săracă. Am fi mai săraci și ca oameni. Nu mai bine învățăm unul de la altul decît să ne urîm aiurea? Cel mai bun exemplu e cînd ne vedem la cimitir. Și tu plîngi și eu. Abia atunci simțim empatie. Și nu e ”cimitirul meu”, doar ”durerea mea”. Și atunci ar trebui să ne îmbrățișăm și să plîngem împreună. Și să uităm că acum 100 de ani… Fiindcă putea fi și invers. Nu te uita urît! Putea fi. Și? Eu nici atunci nu te-aș fi urît, cum n-o fac nici acum. Tu n-ai făcut nimic rău. E drept, nici eu. Doar existăm. Unul lîngă altul. Am putea-o face frumos, în pace.

Eu îți întind mîna… Așadar, la mulți ani, prietenilor mei români! Și sînt aproape sigur că dacă era invers mulți dintre voi mi-ați scrie ”Békés ünneplést, magyar barátaim!” Fiindcă…Toți ne naștem Oameni…

Sursa: Facebook (Erdős János).

Categories
Locale Politic

Dezvoltarea economică din Harghita, adevărata problemă a zonei

Statutul de minoritar sau majoritar al oamenilor care trăiesc în zonele locuite compact de maghiari începe să piardă tot mai mult teren, când vine vorba despre planurile politicienilor. O confirmă, între altele, și declarațiile făcute recent de către Sebastian Buzilă, preşedinte al PNL Harghita și candidat pentru Camera Deputaţilor la alegerile parlamentare din 6 decembrie. Conform acestuia, o problemă mult mai importantă și comună tuturor, indiferent de etnie, este situația economică, motiv pentru care – spune politicianul – ar trebui să devină o prioritate și un obiectiv al tuturor politicienilor și nu numai. 


„Se vorbeşte mult despre menţinerea identităţii comunităţii româneşti din Harghita, care se afla aici în minoritate numerică. La fel se vorbeşte şi despre menţinerea identităţii comunităţii maghiare din Harghita. Există proiecte culturale, legi, instituţii, ONG-uri, strategii create în acest sens. Dar principala problemă a ambelor comunităţi din Harghita este dezvoltarea economică a zonei. Pentru ca o comunitate să supravieţuiască, să se dezvolte, este nevoie în primul rând de locuri de muncă, de o economie prosperă. Fără locuri de muncă bine plătite, localităţile noastre vor continua să se depopuleze, mulţi dintre oameni se vor îndrepta spre zone mai dezvoltate economic, iar problemele noastre se vor accentua”, a declarat, pentru AGERPRES, Sebastian Buzilă.


Acesta a explicat că, în majoritatea comunelor din Harghita şi în micile oraşe din judeţ, populaţia este îmbătrânită, iar fenomenul se amplifică pe fondul măririi decalajului economic faţă de alte zone din România sau din alte ţări. 


Ţinând cont că România beneficiază până în anul 2027 de fonduri în valoare de 80 miliarde euro, ceea ce reprezintă „cea mai mare şansă de dezvoltare din ultimii 30 de ani”, şi Harghita poate să beneficieze de o ocazie fără precedent.


„Este o şansă fără precedent şi pentru Harghita, o şansă care, dacă nu este fructificată, va mări diferenţa dintre judeţul nostru şi alte zone mai dezvoltate economic. Harghita e un judeţ unde se poate face industrie, turism, agricultură, zootehnie, silvicultură. Pentru dezvoltarea acestor sectoare economice sunt esenţiale investiţiile publice în: infrastructură rutieră, reţele de gaz, apă, canalizare, energie electrică, parcuri industriale, care vor genera investiţii private şi creştere economică. Dezvoltarea economică a judeţului trebuie să fie principalul obiectiv al tuturor. Astfel se vor rezolva multe din problemele noastre reale sau create artificial”, a conchis liderul PNL Harghita. 

Sursa: Agerpres

Foto: Facebook Sebastian Buzilă

Categories
Nationale Politic Stiri

UDMR vrea să participe și cu miniștri în noul guvern de după alegerile parlamentare

Președintele Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR) a declarat postului ungar InfoRádió că UDMR dorește să ajungă la guvernare în România, dar nu fără condiții și nu cu toată lumea. Uniunea Democrată Maghiară din România nu se mulțumește doar cu funcții de secretari de stat.

UDMR vrea să participe și cu miniștri în guvernul care va fi format împreună cu Partidul Național Liberal (PNL), de centru dreapta, după alegerile parlamentare din 6 decembrie, a scris vineri portalul liberal de știri, care a realizat o amplă analiză despre ceea ce a considerat a fi posibile intenții și scopuri.

„Nu este nicio rușine dacă un politician dorește să guverneze. Guvernarea este unul din aspectele inseparabile de politică și este necesară pentru realizarea programului propus de un partid. Și noi dorim să fim în situația în care suntem de neevitat în Parlament și încercăm să ne realizăm programul nostru ca factor guvernamental. În ce măsură va fi posibil aceasta după 6 decembrie, nu știu. Dacă se va realiza un program de guvernare și o majoritate parlamentară în care vom obține o îmbunătățire în privința reprezentării intereselor comunității maghiare din România, inclusiv în domeniul relațiilor româno-maghiare și între cele două țări, atunci nu vom refuza participarea la guvernare”, a declarat Hunor Kelemen.

UDMR a fost la guvernare ultima oară, pentru câteva luni, în 2014. Asumarea participării la guvernare nu intră în discuție cu orice preț și nu cu toată lumea. „Dorim o Românie unde toată lumea se simte în siguranță”, a subliniat Hunor Kelemen, menționând că această siguranță se compune din două părți.

„Una se referă la securitatea păstrării și consolidării identității, iar scopul este ca aceasta să nu fie pusă sub semnul întrebării de nimeni, să fie respectată de toate instituțiile țării, dar mai ales de populația majoritară. Cea de-a doua este domeniul existenței, și anume protejarea și crearea de noi locuri de muncă, precum și asigurarea dezvoltării economiei.

Azi, din cauza epidemiei cu noul coronavirus, toată lumea consideră că acestea sunt cele mai importante”, a precizat președintele UDMR, care nu s-a oprit aici. „Dorim o Românie unde maghiarul din Transilvania se simte acasă și își poate proiecta viitorul pentru familia și pentru afacerea sa, și acestea nu sunt amenințate de pericol în niciun sens”, a mai spus șeful UDMR.

Sursă: capital.ro

Foto: presasm.ro

Categories
Internationale Nationale Stiri

Ungaria-România: scandal diplomatic pe tema noii legi prin care Tratatul de la Trianon este sărbătoare oficială

Árpád János Potápi, secretar de stat responsabil pentru politici naţionale ale Ungariei, a lansat, în cadrul unui comunicat, un atac la adresa României pe tema legii promulgate de președintele Klaus Iohannis, prin care Tratatul de la Trianon va deveni sărbătoare oficială, conform capital.ro.

În opinia oficialului ungar, „este uimitor şi trist că, în toiul unei pandemii, problema unui stat membru al UE este să adopte o lege care să târască prin noroi drepturile celei mai mari comunităţi naţionale care trăieşte pe teritoriul său”, a scris Árpád János Potápi, conform sursei menționate.

„Să obligi membrii unei comunităţi naţionale să sărbătorească cea mai neagră zi din propria istorie, nu numai că nu se încadrează în principiile UE, ci reprezintă şi o mare lipsă de respect faţă de membrii comunităţii”, este de părere secretarul de stat. „Această măsură serveşte doar pentru a provoca tensiuni inutile între naţionalităţile care trăiesc pe teritoriul ţării”, spune el.

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon. Trebuie menționat că în data de 3 noiembrie, Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de lege pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon şi a respins cererea de reexaminare a propunerii legislative formulată de preşedintele Klaus Iohannis.

Legea prevede posibilitatea organizării, la nivel naţional şi local, de manifestări cultural-educative şi ştiinţifice consacrate conştientizării semnificaţiei şi importanţei Tratatului de la Trianon, în data de 4 iunie.

Astfel, autorităţile centrale şi locale, organizaţiile neguvernamentale şi reprezentanţii societăţii civile pot contribui la organizarea acţiunilor prin acordarea de sprijin material şi logistic.

Tratatul de la Trianon a fost semnat în data de 4 iunie 1920, între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial şi Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins, consfinţind includerea Transilvaniei în teritoriul României.

Sursă și Foto: capital.ro

Categories
Internationale Stiri

Revista presei europene: criză în UE din cauza veto-ului Ungariei și Poloniei

„Cu parteneri ca Orbán, UE nici nu mai are nevoie de dușmani! Ungaria și Polonia blochează bugetul Uniunii Europene pentru că nu le convine ca banii să fie condiționați de respectarea statului de drept. Dar era nevoie demult de o astfel de regulă”, titrează Deutsche Welle. Toate publicațiile care analizează situația din UE susțin la unison că o nouă definire a mecanismului privind statul de drept, adică ceea ce cer Ungaria și Polonia, e exclusă.

Presa europeană tratează pe larg informația despre blocajul exercitat de Ungaria și Polonia în Consiliul UE în privința pachetului mai larg privind viitorul buget europan și măsurile de relansare economică. Influenta publicație Politico, precum și The Guardian titrează ”UE în criză”.

Politico trece în revistă reacțiile diplomaților europeni confruntați cu blocajul fără precedent al Budapestei și Vienei, iar unul dintre aceștia arată că ”fără o rezolvare rapidă, suntem într-un mare rahat”.

The Guardian scrie despre miza enormă a blocajului: 1,8 trilioane de euro (1.800 miliarde), adică valoarea pachetului economic pe următorii șapte ani, format din bugetul multianul al UE și fondurile destinare revenirii economiilor europene din criza provocată de pandemie.

BBC amintește la rândul său că Polonia și Ungaria, care nu vor ca fondurile UE să fie legate de respectarea statului de drept, sunt puternic dependente de finanțarea europeană, iar economiile lor nu pot rezista șocului pandemiei fără bugetul special destintat ieșirii din criză.

Și presa franceză notează că UE pare fără ieșire în fața veto-ului Ungariei și Poloniei, dat fiind că bugetul european are nevoie de vot unanim, dar Le Monde și Le Figaro amintesc că Uniunea are instrumente politice prin care poate pune presiune pe cele două guverne criticate unanim că încalcă statul de drept.

Context

Ungaria şi Polonia au blocat luni prin veto o decizie esenţială privind adoptarea bugetului multianual al UE, nefiind de acord cu condiţionarea accesării fondurilor europene de respectarea statului de drept, au declarat diplomaţi europeni pentru agenţia DPA, preluată de Agerpres.

Purtătorul de cuvânt al Consiliului UE, Sebastian Fischer, a anunţat pe Twitter că, la reuniunea la nivel de ambasadori desfăşurată luni, statele membre au confirmat prin majoritate calificată regimul de condiţionalitate care leagă fondurile europene de statul de drept, dar în privinţa deciziei privind resursele proprii nu s-a obţinut unanimitatea necesară din cauza opoziţiei a două state membre.

Anterior, premierul ungar Viktor Orban i-a informat pe cancelarul german Angela Merkel, pe preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi pe preşedintele Consiliului European, Charles Michel, că Ungaria va bloca prin veto bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027 şi planul european de redresare post-pandemie, din cauza condiţionalităţii privind accesarea fondurilor europene de statul de drept, a anunţat luni şeful biroului de presă al guvernului ungar, Bertalan Havasi, citat de agenţia MTI.

Parlamentul European (PE) şi Germania, care deţine preşedinţia Consiliului UE, au ajuns pe 5 noiembrie la un acord privind un ”regim general de condiţionalitate” prin care fondurile din bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027 (de 1.074 de miliarde de euro) şi cele din planul de redresare ”Next Generation” (de 750 de miliarde de euro) vor putea fi suspendate în cazul unui stat membru atunci când Comisia Europeană consideră că acesta nu respectă independenţa justiţiei sau libertatea presei şi decizia este validată prin majoritate calificată în Consiliul UE. Guvernele ungar şi polonez califică acest mecanism drept un ”şantaj” la adresa lor şi un instrument arbitrar bazat pe criterii politice şi ideologice.

Surse: dw.com, g4media.ro, digi24.ro.

Categories
Internationale Stiri

Ungaria: Guvernul Orbán urmărește eliminarea drepturilor pentru comunitățile LGBTQ prin constituție

Adoptarea unor perspective creștine asupra anumitor aspecte ce țin de viața privată a oamenilor pare să ia tot mai mult amploare în Europa Centrală și de Est. După ce Polonia a disputat interzicerea avorturilor, a venit rândul Ungariei să se întoarcă oficial la valorile creștine. Așa se face că Guvernul Orbán a propus recent un amendament constituțional prin care se urmăreşte impunerea viziunii creştine a rolurilor de gen în creşterea copiilor. Această propunere poziționează categoric partidul de guvernământ din Ungaria împotriva comunităților LGBTQ.

Proiectul de amendament înaintat parlamentului de ministrul justiţiei Judit Varga afirmă că trebuie să li se garanteze copiilor o „creştere bazată pe valori ce decurg din …cultura creştină a Ungariei”. „Baza relaţiilor de familie este căsătoria”, a declarat aceasta. „Mama este o femeie, tatăl este un bărbat”.

În proiect, se mai afirmă că Ungaria „protejează dreptul copiilor la identitatea de gen cu care s-au născut” folosind un limbaj similar celui din campania guvernamentală privind interzicerea identităţilor transgender.

Partidul naţionalist Fidesz al premierului Orbán şi aliatul său politic, micul partid creştin-democratic KDNP, se confruntă cu perspectiva scrutinului de la începutul anului 2022, în contextul în care popularitatea riscă să le fie ameninţată de pandemia de COVID-19 şi impactul acesteia asupra economiei.

În ultimii ani, guvernul Orbán s-a concentrat în principal pe condamnarea imigraţiei în Europa, dar se orientează din ce în ce mai mult spre retorica anti-LGBTQ pe măsură ce pandemia afectează economia, urmând exemplul partidului naţionalist PiS aflat la guvernare în Polonia, care a făcut din homofobie piesa de rezistenţă a campaniei sale la alegerile din acest an.

În luna mai, guvernul ungar a interzis modificările de gen în documentele personale. Totodată, partidul de guvernământ nu vede cu ochi buni cărţile pentru copii care descriu pozitiv diversitatea.

În partea justificativă a proiectului de amendare a Constituţiei, executivul de la Budapesta susţine că este necesară protejarea copiilor de „tendinţele ideologice moderne noi din lumea occidentală … care reprezintă o ameninţare la adresa dreptului copiilor la o dezvoltare sănătoasă”.

Vicepremierul Zsolt Semjen a declarat săptămâna trecută că Ungaria ar trebui să consacre în Constituţie interzicerea „propagandei de gen” pentru a-i proteja pe copii. El a mai declarat că homosexualilor nu ar trebui să li se permită să adopte copii şi să întemeieze familii.

Comunitatea LGBTQ din Ungaria se teme acum că ar putea deveni ţinta unor atacuri politice concertate în perspectiva alegerilor din 2022, conform Agerpres.

Sursa: capital.ro

Foto: pridesource.com 

Categories
Internationale Stiri

Guvernul Ungariei continuă să furnizeze măști pentru Transilvania

Încă 1,2 milioane de măşti de protecţie au ajuns în Transilvania cu sprijinul Guvernului Ungariei, a anunţat UDMR, miercuri. Potrivit comunicatului UDMR, în urma agravării situaţie epidemice, noul transport de măşti de protecţie a ajuns în Transilvania datorită preşedintelui Chi Fu Investment Group, Frank Liu, cu sprijinul guvernului maghiar. Cele 1,2 milioane de măşti chirurgicale vor ajunge, şi de data aceasta, la personalul Fundaţiei Sf. Francisc din Deva şi la copiii aflaţi în îngrijirea acesteia, respectiv la Fundaţia Caritas şi Fundaţia Diakonia, precum şi în şcoli, cămine de bătrâni, instituţii sanitare şi biserici din 16 judeţe transilvănene.

UDMR şi-a exprimat recunoştinţa faţă de donatorul Frank Liu, respectiv Ministerul Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior din Ungaria, care a facilitat transportul de măşti.

În comunicat se aminteşte că în urma solicitării UDMR, în primăvară au sosit două ajutoare de urgenţă din Ungaria. Atunci, instituţiile şi organizaţiile din Transilvania au primit măşti, mănuşi, costume de protecţie şi dezinfectanţi.

Sursa: hirado.hu

Foto: noi.md

Categories
Cultura si lifestyle Locale Stiri

Sfântu Gheorghe: monede şi documente importate pentru istoria urbei descoperite în timpul renovării Bisericii Reformate Fortificate

Biserica Reformată Fortificată din Sfântu Gheorghe, unul dintre cele mai vechi şi importante monumente istorice din oraş, a fost reabilitată cu sprijinul autorităţilor locale, în timpul lucrărilor aici fiind descoperite câteva monede şi documente importate pentru istoria urbei.   

Lucrările de renovare, care au început în primăvara anului 2019, au cuprins întregul complex de clădiri, biserica, turnul, casa mortuară, bastionul şi fosta şcoală germană, care în prezent serveşte drept locuinţă a clopotarului şi va găzdui în viitor şi un mic muzeu.

„S-au încheiat lucrările de restaurare a clădirii, turnului, zidului şi bastioanelor Bisericii Reformate Fortificate, în prezent se lucrează la designul ambiental, aşezarea bordurilor şi a scărilor, la modernizarea capelei mortuare şi a clădirii fostei şcoli germane. În martie, odată cu renovarea turlei s-a îndepărtat şi globul din cupru al acesteia, în interiorul căruia s-au găsit acte şi monede importante”, a scris primarul municipiului Sfântu Gheorghe,  Antal Árpád, pe pagina sa de socializare.

„În timpul lucrărilor au fost găsite cinci documente şi patru monede, care au fost identificate de către specialistul heraldic Szekeres Attila. Documentele includ o scurtă descriere a construcţiei noului turn, o listă a proprietarilor oraşului, o listă a conducătorilor oraşului şi şefilor bisericii, dar şi o declaraţie a sprijinului financiar acordat pentru aurirea sferei turnului. Documentele provin de la pastorul Gödri Ferenc, bunicul regretatului primar din Sfântu Gheorghe, Gödri Ferenc. Al cincilea document provine de la fostul pastor Vásárhelyi János din 1761, care coincide cu momentele construcţiei turnului din acea perioadă. Monedele includ o piesă emisă de oraşul Braşov în 1613, o monedă din cupru de 10 poli emisă de Rákóczi Ferenc al II-lea în 1705, 6 monede de argint emise de împăratul Francisc al II-lea în 1795, dar şi un ban de argint emis de Episcopul Károly al III-lea în 1707”, se arată pe pagina de internet a Primăriei Sfântu Gheorghe. 


Potrivit sursei citate, municipalitatea a contribuit cu un milion de lei la restaurarea acestei clădiri monument istoric, una dintre cele mai vechi şi importante din oraş. 

Sursa foto: Antal Árpád / Facebook

Sursa: Agerpres

Categories
Stiri

Motivarea sentinţei în cazul cimitirului din Valea Uzului invită la prudență: dreptul de proprietate al terenului nu este reglementat de hotărârea Consiliului Local Sânmartin, ci de hotărârea Guvernului din 2010, în vigoare şi astăzi

Curtea de Apel Târgu Mureş nu a hotărât în fond despre apartenenţa cimitirului militar din Valea Uzului de comuna Sânmartin din județul Harghita, a constatat doar că dreptul de proprietate asupra acestuia nu este reglementată de hotărârea Consiliului Local Sânmartin, ci de hotărârea guvernului din 2010, în vigoare şi astăzi, a anunţat portalul Szekelyhon.ro.

Portalul a prezentat motivarea sentinţei de la începutul lunii octombrie, prin care Curtea de Apel a respins definitiv apelul comunei Dărmăneşti (jud. Bacău) împotriva hotărârii Consiliului Local Sânmartin care a stipulat că cimitirul militar, adică o suprafaţă disputată de 15 000 metri pătraţi aparţine comunei din Ţinutul Secuiesc. La începutul lui octombrie din minuta deciziei nu au reieşit toate aceste detalii, astfel mai mulţi lideri locali din Ţinutul Secuiesc au interpretat că sentinţa a confirmat apartenenţa cimitirului militar de Sânmartin.

Potrivit portalului Szekelyhon.ro, însă, Curtea de Apel Târgu Mureş a dat o sentinţă “prudentă” şi a constatat doar că hotărârea Consiliului Local Sânmartin nu are consecinţă juridică asupra dreptului de proprietate al terenului, deoarece acest drept este stabilit prin hotărârea guvernului 299/2010. Această hotărâre a confirmat de fapt hotărârea din 2007 a Consiliului Local Sânmartin, care a indicat că cimitirul militar din Valea Uzului şi şirul de cazărmi părăsite care se află în apropierea acestuia fac parte din domeniul public al comunei secuieşti. Potrivit portalului, Curtea de Apel nu a dispus în fond cu privire la apartenenţa terenului, ci a stabilit că procedura în contencios administrativ poate fi intentat doar împotriva hotărârii de guvern. În opinia portalului, curtea a lăsat deschisă în acest fel problema dreptului de proprietate şi a creat posibilitatea unei noi acţiuni în contencios administrativ.

Apartenenţa localităţii Valea Uzului şi a cimitirului militar şi a clădirilor de cazarmă aflate pe teritoriul aşezării, precum şi parcela românească din acest cimitir, fac obiectul nenumăratelor procese în instanţe. O parte dintre aceste procese au fost iniţiate de Sânmartin, o alta de Dărmăneşti, iar un al treilea grup de procese a fost intentat de prefectul judeţului Bacău.

În Cimitirul din Valea Uzului sunt înhumați peste 1143 de soldați de mai multe naționalități, eroi ai Primului și celui De-al Doilea Război Mondial. Majoritatea soldaților înhumați erau de naționalitate maghiară însă, pe lângă aceștia, s-au numărat și soldați germani, români, ruși sau austrieci.

Tensiunile au escaladat în luna aprilie 2019, după ce Primăria Dărmănești a amenajat în ”cimitirul maghiar” o ”parcelă românească” unde a amplasat 52 de cruci de beton și un monument în memoria eroilor români. La scurt timp, toate crucile au fost ”îmbrăcate” în saci negri de gunoi.

Surse: hirado.hu, g4media.ro, news.ro.