Categories
Nationale Stiri

Cine sunt cei șase secretari de stat desemnați marți de UDMR

Consiliul Permanent al UDMR a decis marți desemnarea secretarilor de stat în șase ministere – între acestea, cel al Fondurilor Europene și cel al Muncii și Protecției Sociale. 

Primii șase secretari de stat desemnați de UDMR sunt:

  1. Kallós Zoltán la Ministerul Educației – profesor de geografie, din 2017 inspector școlar general adjunct. Din anul 2019 este președinte al Uniunii Cadrelor Didactice Maghiare din România – Filiala Satu Mare. În anul 2020 a fost ales consilier județean.
  1. Demeter András István la Ministerul Culturii – licenţiat în 1992 în arta actorului de teatru, film şi televiziune la universitatea „Szentgyörgyi István” din Târgu Mures. În 1993 a câştigat primul concurs de proiecte de management organizat în România pentru ocuparea unui post de director de teatru. A studiat management cultural în Dijon, Franţa şi este licenţiat în drept la Timişoara. În perioada 2005-2010, a fost director general şi, mai apoi, secretar de stat în Ministerul Culturii. A fost preşedinte-director general al Societăţii Române de Radiodifuziune, fiind şi în prezent membru în Consiliul de Administraţie al Radioului Public. Din 2013 asigură managementul Casei de Producţie a Televiziunii Române.
  1. Oltean Csongor la Ministerul Tineretului și Sportului – 32 de ani, economist. A absolvit Universitatea Babeș-Bolyai – Economia Comerțului, Turismului și Serviciilor. De mai bine de 12 ani este membru activ al formațiunilor de tineret partenere al UDMR. Este vicepreședinte executiv al Consiliului Permanent al Uniunii.
  1. Szép Róbert la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – este inginer geolog, absolvent al Universității Al. I. Cuza din Iași, fiind doctor în domeniul Mine, Petrol și Gaze. Este șef lucrări din 2011 la Universitatea Sapientia din Miercurea Ciuc, din 2017 fiind conducător de doctorat al Școlii Doctorale de Chimie a Universității din Pécs, Ungaria, iar din 2018 este cercetător științific gradul I la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului. Din iulie 2019 este directorul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică și Resurse Montane Miercurea Ciuc din cadrul Academiei de Științe Agricole și Silvice ”Gheorghe Ionescu-Șișești”. În perioada 2014-2019 a fost Comisar General Adjunct și Comisar General al Gărzii Naționale de Mediu. 
  1. Hegedüs Csilla la Ministerul Fondurilor Europene – a fost secretar de stat responsabil pentru patrimoniul cultural, iar în 2014 a fost pentru scurt timp ministru al culturii și viceprim-ministru. Din 2011 este vicepreședinte executiv al UDMR responsabil pentru cultură, și purtător de cuvânt al Uniunii din 2019. Din 2001, coordonează revitalizarea Castelului Bánffy din Bonțida și este organizator de programe educaționale și culturale. 
  1. Makkai Péter la Ministerul Muncii și Protecției Sociale – 49 de ani, pastor reformat, director al departamentului pentru persoanele cu dizabilități, bunăstarea copilului și sprijinirea familiei din cadrul Fundației Creștine Diakónia din Sfântu Gheorghe. 

Potrivit unui comunicat al UDMR, Consiliul Permanent al Uniunii va decide în următoarele zile cu privire la numirea altor secretari de stat în alte ministere

Sursa: hotnews.ro

Foto: rmdsz.ro

Categories
Locale Stiri

Poveste rară de solidaritate umană la Miercurea Ciuc

Un incendiu violent care a mistuit, joi noaptea, aproximativ 20 de locuinţe ale comunităţii de romi din cartierul Şumuleu al municipiului Miercurea Ciuc a fost punctul de pornire al unui impresionant val de solidaritate al locuitorilor din oraş, care au sărit în ajutorul celor afectaţi, se arată într-un reportaj realizat de jurnaliștii Agerpres.

Flăcările, pornite de la un burlan metalic de fum neizolat termic, au mistuit casele din lemn, improvizate şi şubrede şi au lăsat sub cerul liber aproximativ 260 de oameni, peste jumătate dintre ei fiind copii.

Imediat ce autorităţile au realizat dimensiunea tragediei şi faptul că un număr foarte mare de oameni nu mai are unde să locuiască, au cerut ajutorul cetăţenilor oraşului, pe reţelele de socializare, în paralel cu măsurile administrative luate rapid.

Oamenii au privit pe Facebook imagini cu flăcările uriaşe, cu fumul dens, au aflat că la locul incendiului sunt copii care plâng, aflaţi în stare de şoc.

Şi astfel, valul de solidaritate a cuprins oraşul aproape adormit, iar localnicii au ignorat faptul că e pandemie şi că există restricţii de circulaţie şi au pornit către sala de sport a oraşului, acolo unde urmau să fie cazaţi cei afectaţi de incendiu.

Până după miezul nopţii au fost aduse ajutoare constând în saltele, pături, pilote, perne, obiecte de uz sanitar, haine, încălţăminte, alimente şi ceai cald. Cantitatea de ceai adusă de oameni a fost atât de mare, încât o parte din ea a rămas nefolosită.

„Am venit pentru a-i ajuta, e frig, nu au unde sta şi aşa au o soartă grea”

Iar dis-de-dimineaţă, încă de la ora 6.00, cetăţenii au continuat să vină la sala polivalentă din oraş cu tot ceea ce e nevoie pentru astfel de situaţii.

„Am venit pentru a-i ajuta, e frig, nu au unde sta şi aşa au o soartă grea şi mai ales acum, după incendiul acesta, e şi mai greu pentru ei, sărmanii. Am venit cu copilul, e un mod de a-l învăţat că trebuie să ajute, l-am convins şi şi-a donat o parte din haine”, a spus o tânără, venită cu întreaga familie la sala de sport.

Cei 262 de sinistraţi, dintre care 143 sunt copii, privesc cu uimire şi bucurie la dovezile de bunătate ale oamenilor, sentimente pe care, poate, nu le-au mai trăit până acum. Iau micul dejun liniştiţi, în holul sălii de sport, transformat ad-hoc în sală de mese, registratură, dar şi spaţiu de sortare a ajutoarelor.

O fetiţă de câţiva ani zâmbeşte larg după ce primeşte o bluză roz, un adolescent spune că ar avea nevoie de o geacă şi de ceva de încălţat.

Zeci de voluntari sortează cantitatea impresionantă de ajutoare şi împart haine, îmbrăcăminte şi încălţăminte tuturor celor care solicită şi care au nevoie.

De altfel, Primăria Miercurea Ciuc a făcut apel, încă de joi seara, către toţi cei care doresc, să fie voluntari pentru a ajuta atât la distribuirea de alimente, cât şi la celelalte activităţi din zona unde au fost aduşi oamenii afectaţi de incendiu.

Printre voluntari am întâlnit-o pe şefa Centrului Cultural Judeţean Harghita, Ferencz Angela, care spune că a simţit că trebuie să vină să ajute şi să-şi găsească locul într-un mecanism care s-a pus foarte repede în mişcare.

„Am simţit că trebuie să vin aici ca voluntar şi să-mi găsesc locul, să pot ajuta. Se simplifică lucrurile când e o mare nevoie şi eu cred că organizarea şi calmul sunt foarte bune şi sper că în continuare acest proces va avea un final fericit, normal şi omenesc. Eu am cunoscut şi cunosc situaţia de la Şumuleu, pentru că m-am interesat şi sunt câteodată implicată în acţiuni sociale, de caritate şi când am aflat ce s-a întâmplat imediat m-am gândit la diferite căi pentru a fi de ajutor şi cred că în calitate de voluntar eu am un rol iar instituţiile au, de asemenea, rolul lor”, a spus Ferencz Angela.

„Sper să fie un început în rezolvarea acestei probleme a romilor, care a fost neglijată cu bună ştiinţă de politicieni”

Un alt voluntar spune că şi-a făcut timp să vină la sala de sport pentru că poate şi pentru că sunt oameni care au nevoie de ajutor.

Nicolae Toşa, implicat frecvent în acţiuni civice, s-a declarat surprins de valul de solidaritate şi şi-a exprimat speranţa că acesta va fi un început în rezolvarea problemei romilor din Miercurea Ciuc.

„Sper să fie un început în rezolvarea acestei probleme a romilor, care a fost neglijată cu bună ştiinţă de politicieni, de autorităţi, de conducătorii oraşului şi sper să fie un moment zero pentru rezolvarea acestei probleme. Ştiu că e nevoie de bani, că e nevoie de foarte multe, dar după cum se vede, oamenii vor să ajute, vor rezolvarea acestei probleme. Şi am cunoştinţe la Şumuleu care mi-au spus că partea pozitivă a tragediei este că acum autorităţile sunt nevoite să rezolve această problemă, pe care până acum au neglijată. Se vorbeşte tot timpul de problema socială, dar nu se spune despre ce este vorba: este vorba de o pătură a societăţii care este neglijată complet, cu bună ştiinţă”, a afirmat Nicolae Toşa.

În cursul amiezii, cele 262 de persoane au fost testate pentru eventuala infecţie cu SARS-CoV-2, în contextul în care se intenţionează mutarea lor în alte spaţii şi este important ca cei pozitivi să fie izolaţi şi trataţi.

Angajaţii Serviciului Judeţean de Ambulanţă, ai Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) şi ai Spitalului Judeţean de Urgenţă, îmbrăcaţi în combinezoane, cu măşti şi viziere, au prelevat probe, în timp ce au liniştit copiii speriaţi, care au început să plângă de teamă şi, astfel, au tratat cu calm şi blândeţe o situaţie dificilă.

În cursul serii se vor cunoaşte rezultatele testelor şi se vor lua măsurile care se impun în astfel de cazuri.

„Mutarea în spaţii locative mai mici este extrem de importantă”

Dacă localnicii au trecut cu brio proba de solidaritate, autorităţile locale şi judeţe s-au mobilizat rapid, la scurt timp după declanşarea incendiului şi au început să ia deciziile necesare.

Mai întâi, în timpul nopţii, s-au mobilizat toate instituţiile cu atribuţii, după care, vineri dimineaţa, s-a întrunit Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, în cadrul căruia s-au înaintat mai multe soluţii de rezolvare a problemei.

Primarul municipiului Miercurea Ciuc, Korodi Attila, a spus că se caută spaţii de locuit unde oamenii să fie mutaţi rapid, iar pe termen mediu se identifică terenuri unde să fie construite locuinţe pentru aceste persoane.

Şi prefectul judeţului Harghita, Ion Proca, a declarat la finalul şedinţei Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă că se caută soluţii pentru transferarea lor în alte spaţii de locuit, iar în cursul serii se vor întruni din nou membrii comitetului, pentru a lua o decizie în acest sens.

Mutarea în spaţii locative mai mici este extrem de importantă, spune şi şefa DSP Harghita, dr. Tar Gyöngyi, întrucât problemele de sănătate pot fi mult mai uşor tratate şi urmărite decât într-un spaţiu mare.

Şi dr. Tar a apreciat „exemplul frumos de solidaritate comunitară” de care au dat dovadă localnicii, cuvinte de laudă având şi prefectul Harghitei, Ion Proca, dar şi primarul Korodi Attila.

Klaus Iohannis, l-a sunat pe primarul oraşului şi „a transmis tot sprijinul, pe termen scurt şi mediu

„Printr-un efort foarte mare al tuturor instituţiilor care au abilităţi în acest sens, dar cu o colaborare excepţională a echipei care conduce municipiul şi cu un voluntariat şi o colaborare pur şi simplu impresionantă din partea populaţiei, am reuşit să creăm un spaţiu cât de cât bun de locuit pentru oamenii aceştia, sigur, pe termen scurt. E vorba şi de mulţi copii, aproape 150 sunt minori şi sigur că nevoile în asemenea situaţii sunt multe. Repet, în cursul după-amiezii, al serii vom avea o nouă reuniune unde vom încerca să batem în cuie locaţia la care îi vom transfera în cursul zilei de mâine (sâmbătă – n.r.)”, a spus prefectul Ion Proca.

Primarul a mulţumit oamenilor şi a vorbit de o solidaritate majoră de care au dat dovadă localnicii din oraş, dar şi din satele din împrejurimi.

„Mulţumesc pentru solidaritatea exemplară a locuitorilor oraşului şi a regiunii Ciucului pentru că de ieri seara, de când am făcut un apel în spaţiul public, au început realmente să vină ajutoare necesare. Vorbim de saltele, pături, care deja sunt destule, dar şi de haine pentru iarnă, de încălţăminte, de alimente, detergenţi, săpunuri, scutece, adică tot ce are nevoie un copil, o mamă, o femeie, un bărbat, în această situaţie de criză. (…) Este o solidaritate majoră, toată lumea vine în sprijinul oamenilor care au avut de suferit, probabil zona în care au fost casele improvizate nu mai poate fi refăcută, nici nu este bine să fie refăcută, ci trebuie să găsim în săptămânile următoare realmente un loc în care, cu condiţii optime, poate fi dezvoltat un spaţiu locativ unde accesabilitatea serviciilor sociale şi a altor instituţii să fie facilă şi să fie un ajutor pentru oamenii care au păţit ce au păţit”, a afirmat primarul municipiului Miercurea Ciuc, Korodi Attila.

Şi dovezile de solidaritate au continuat să vină de peste tot. Chiar şi preşedintele României, Klaus Iohannis, l-a sunat pe primarul oraşului şi „a transmis tot sprijinul, pe termen scurt şi mediu, şi a mulţumit pentru solidaritatea comunităţii şi pentru promptitudinea cu care au intervenit autorităţile”.

De asemenea, Asociaţia de Întrajutorare Caritas a organizat şi o colectă financiară, toţi cei interesaţi putând dona atât online cât şi în conturile organizaţiei.

Donaţiile financiare sunt colectate de Caritas Alba Iulia

„Cetăţenii, instituţiile publice şi private din Miercurea Ciuc s-au unit pentru a ajuta persoanele afectate de incendiul din Şumuleu-Ciuc, astfel că donaţiile financiare sunt colectate de Caritas Alba Iulia. Pe pagina de web a organizaţiei, https://caritas-ab.ro se poate dona şi online, dar sumele pot fi virate în următoarele conturi bancare: RON: RO33 RNCB 0152 0163 3253 0001, EUR: RO30 RNCB 0152 0163 3253 0055. Swift: RNCBROBU, Banca Comercială Română. Beneficiar: Caritas Alba Iulia Asistenţă Medicală şi Socială. CIF: 15070152”, este anunţul făcut de Organizaţia Caritas.

În zona locuită de romi din cartierul Şumuleu al municipiului Miercurea Ciuc e multă tristeţe: locuinţele improvizate din lemn sunt mistuite de flăcări, diverse bunuri sunt aruncate de-a valma, mai multe animale caută ceva de mâncare, iar câţiva bărbaţi, care nu au mers să se cazeze la sala de sport, stau de vorbă.

Unul din liderii comunităţii de romi din regiunea Ciuc, Rostas Janos, care este şi pastor, spune că în zonă locuiesc între 400 şi 500 de oameni şi crede că toată nenorocirea a venit de la Dumnezeu şi tot El îi va ajuta şi pe mai departe.

„În comunitate locuiesc 400-500 de oameni şi jumătate dintre ei au rămas pe drumuri. Am fost acolo, e dezastru, au ars casele, dar şi animalele. Nu am atâtea cuvinte ca să pot să mulţumesc pentru toţi cei care au ajutat. Cred că totul e de la Dumnezeu şi acum tot El ne va ajuta ca situaţia să se îmbunătăţească”, a afirmat Rostas Janos.

Imensa dovadă de solidaritate a localnicilor şi răspunsul rapid al autorităţilor la situaţia creată aduce speranţă în inimile oamenilor greu încercaţi, iar numeroşilor copii care joi seara au plâns mult le pune un zâmbet pe faţă, pe unii făcându-i să creadă că abia acum urmează să vină Moş Crăciun.

Sursa: Agerpres

Foto: Agerpres

Categories
Istorie

Prima comemorare maghiară în 2021. 257 de ani de la masacrul comis de trupele imperiale habsburgige în 1764

În data de 07 ianuarie 2021, în comuna harghiteană Siculeni, a fost comemorat cel de-al 257-lea an de la masacrul de la Siculeni/Siculicidium.

În cursul masacrului din 1764 de la Siculeni, trupele imperiale au măcelărit mai multe sute de secui.

Antecedentul acestui atac a fost ordinul dat în 1760 de împărăteasa Maria Tereza prin care a dispus reorganizarea trupelor grănicereşti secuieşti.

Secuii erau nemulţumiţi de faptul că, potrivit noilor reguli, au fost constrânşi să servească şi sub comandă germană, pe teritoriu străin, fără redobândirea vechilor libertăţi în schimbul serviciului militar.

Mulţi dintre ei s-au refugiat pentru a scăpa de înrolare, însă aproximativ 2500 de secui s-au adunat la Siculeni şi au formulat o petiţie de protest adresată Mariei Tereza.

Trupele împărăteşti au atacat prin surprindere localitatea Siculeni în zorii zilei de 7 ianuarie 1764, reuşind să înfrângă rezistenţa secuilor.

Monumentul la baza căruia se depun an de an coroane de flori, în memoria secuilor uciși, a fost inaugurat în anul 1905.

Sursa: hirado.hu

Categories
Cultura si lifestyle

Reportaj din Covasna pentru Știrile Pro TV: Tradițiile seculare din Ținutul Meșteșugarilor

Într-un reportaj special, reporterii Pro Tv au ajuns în Secuime, surprinzând puțin din farmecul locurilor și îndemânarea meșterilor locali, fie că vorbim de prelucrarea lemnului sau a fierului, fie că ne gândim la prepararea unor dulciuri de casă delicioase.

Astăzi ajungem în Ținutul Meșteșugarilor – așa cum poate fi numit județul Covasna. În fiecare sat de acolo găsim cel puțin un atelier unde lemnul, lâna, fierul sau aluatul capătă formă datorită unor oameni pricepuți.

Meșterii lucrează cu unelte tradiționale, după metode vechi de sute de ani, și abia așteaptă să primească oaspeți dornici să le afle poveștile și să se bucure de creațiile lor.

Veniți din București pentru numai o noapte în zonă, acești tineri au poposit în satul Tălișoara, unde au aflat că își are atelierul un fierar vestit.

Omul a moștenit forja de la tatăl său și de mic a descoperit tainele acestui meșteșug. Acum, din mâinile lui ies adevărate opere de artă.

Aicea este un semn de fierar, fierărie care făcea obiecte decorative, după cum vedeți arată o frunză, o nicovală și un ciocan”.

La fierăria cu ușa mereu deschisă, oamenii zăbovesc ore întregi.

Turist: ”E foarte interesant, e prima oară când intru într-o fierărie. Eu credeam că în ziua de azi e totul foarte tehnologizat. Ori realitatea îmi spune că există niște oameni foarte pasionați care știu să facă lucrurile cu mâna lor”.

Meșterul a transformat vechiul atelier într-un muzeu.

Nagy György, meșter fierar: ”Aici sunt, în colecție, obiectele ce le comandau acum 100 de ani clienții. Cum vedeți, o foarfecă de tuns, adică mașină de tuns, lacăt foarte vechi, funcțional”.

E zarvă mai mereu și în această curte de la marginea orașului Târgu Secuiesc. Atrași de mirosul îmbietor al scorțișoarei, turiștii pofticioși trec pragul atelierului de turtă dulce.

Facem turtă dulce din 1880, eu sunt a patra generație din familie care duce mai departe acest meșteșug. Coacem tradițional. Astea se pun în turta dulce: scorțișoară, cuișoare și anason”.

Aluatul este așezat în peste trei sute de forme, care ajung la cuptor. Dar măiestria stă și în felul în care este decorată fiecare turtă dulce. Unele par mai degrabă broderii la care s-a lucrat cu migală.

Elisabeta Szanto, meșter popular: Trebuie făcut prima dată fundalul. Și aici sunt niște linii care trebuie să se potrivească una cu alta.
Reporter: Câte zile lucrați la o astfel de turtă?
Elisabeta Szanto: Nu lucrez toată ziua, dar ține patru zile”.

Oaspeții nu pot rezista tentației și pleacă acasă cu brațele pline.

Cătălina Drescan, turistă: ”Am ales un brăduț foarte drăguț. E prima dată când vin la fabrica de turtă dulce și sunt extrem de încântată. Am să pun în practică tot ce am văzut”.

Georga Panica, ghid de turism: ”Urmează să vedem cum se fabrică pâinea, colacul secuiesc, apoi mergem și la fabrica de ciocolată, la Sfântu Gheorghe o să vedem cum se fabrică palinca”.

În satul vecin – Brateș – într-o casă din anii 1900 încă există un vechi război de țesut și o femeie care din zori și până seara bate cu vătala covoare, perdele sau stofe pentru costume populare.

Reporter: Ce spun musafirii când intră în locul acesta?
Erzsebet Bartok, țesătoare: Cum ați spus și dumneavoastră: wow! Că încă mai păstrăm tradiția. Apreciază și când zic că e foarte frumos îmi dau așa o putere să duc mai departe”.

În satele din Covasna sunt mai bine de 100 de meșteșugari ale căror ateliere pot fi vizitate oricând.

Toate sunt adunate pe un site, unde găsiți informații, numere de telefon și hărți cu ajutorul cărora vă puteți pune la cale o călătorie în acest ținut în care tradițiile nu s-au pierdut.

Categories
Locale Stiri

Primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Árpád, în echipa UDMR care va negocia programul de guvernare

Partidele care vor face parte din viitoarea coaliție de guvernare și-au stabilit echipele care vor negocia termenii înțelegerii. Discuțiile încep sâmbătă dimineața, la ora 9, la una dintre vilele de protocol din București. Cea mai numeroasă echipă de negociere este cea a USR PLUS, care trimite la discuții nu mai puțin de 19 persoane.

Printre cei care vor negocia programul de guvernare al viitorului Executiv și împărțirea funcțiilor de la vârful ministerelor și de la conducerea Parlamentului se numără inclusiv lideri politici care s-au atacat în campania electorală și care acum vor sta față-n față.

De exemplu, din echipa USR PLUS fac parte Cristian Ghinea și Cătălin Drulă, doi lideri care înainte de alegeri au criticat în termeni duri PNL. 

Negocierile încep sâmbătă dimineață și este de așteptat ca acestea să se întindă pe mai multe zile. 

Potrivit ultimelor informații de la partide, PNL își dorește în continuare cele două ministere importante din Guvern: Finanțe și Justiție, în timp ce USR PLUS ar vrea măcar unul dintre cele două portofolii. Discuții aprinse vor fi și pe șefia Camerei Deputaților disputată de Ludovic Orban și Dan Barna. 

UDMR cere două sau trei ministere în noul Guvern, însă maghiarii nu mai vor cele trei portofolii pe care le-au mai avut în trecut: Sănătatea, Mediul și Cultura.

Un punct important al discuțiilor va fi armonizarea celor trei programe de guvernare. De exemplu, USR PLUS insistă pentru o măsură cu care au defilat în campanie, taxe 0 pe salariul minim, cu care liberalii nu sunt de acord. 

Cine face parte din echipele de negociere

Echipa PNL este condusă de președintele partidului, Ludovic Orban și din ea mai fac parte secretarul general, Robert Sighiartău, prim-vicepreședinții Rareș Bogdan și Raluca Turcan, dar și premierul desemnat, Florin Cîțu.

Echipa de negociere pentru funcții în Guvern: Ludovic Orban, Florin Cîțu, Rareș Bogdan, Robert Sighiartău.

Echipa de negociere pentru programul de guvernare: Ionel Dancă, Cristian Bușoi, Laurențiu Leoreanu.

Echipa de negociere pentru funcțiile din Parlament: Alina Gorghiu, Florin Roman, Raluca Turcan, Relu Fenechiu.

Echipa USR PLUS este și ea împărțită pe mai multe criterii și din ea fac parte nu mai puțin de 19 persoane. Surse din partid spun că „a fost bataie mare” pe un loc în echipa de negociere și că toți liderii și-ar fi dorit să ia parte măcar la discuții.

Negocierile politice vor fi conduse de cei doi copreședinți Dan Barna și Dacian Cioloș. USR PLUS are o echipă separat pentru discuțiile privind programul de guvernare și o altă echipă pentru împărțirea funcțiilor din Parlament. 

Politic: Dan Barna, Dacian Cioloș, Dominic Fritz, Dragoș Tudorache, Vlad Voiculescu, Ionuț Moșteanu.

Program de guvernare: Cristian Ghinea, Claudiu Năsui, Lucian Viziteu, Stelian Ion, Dragoș Pîslaru, Anca Dragu, Andrei Lupu, Ștefan Pălărie.

Parlament: Cătălin Drulă, Radu Mihail, Cristina Prună, Silvia Dinică, Oana Țoiu, Andrei Lupu, Ștefan Pălărie.

Echipa UDMR este condusă de Kelemen Hunor și este împărțită, de asemenea, în funcție de negocierile purtate: o echipă pentru discuțiile despre funcții și o altă echipă pentru programul de guvernare.

Guvern și Parlament: Kelemen Hunor, Cseke Attila, Benedek Zakarias, Rozalia Biro.

Program de guvernare: Tanczos Barna, Balint Porcsalmi, Hegedus Csilla, Antal Arpad, Csoma Botond.

Sursa: WeRadio.ro

Foto: Facebook Antal Arpad

Categories
Internationale Stiri

Ungaria: FIDESZ vrea să iasă din PPE

În scrisoarea publicată de cotidianul www.magyarnemzet.hu, Orbán Viktor îi propune liderului grupului PPE din Parlamentul UE o colaborare de genul celei avute de populari cu britanicii conservatori.

În scopul prevenirii diferendelor și a problemelor de colaborare, premierul Ungariei înaintează această propunere, confirmată de directorul de comunicare a grupului parlamentar PPE, Pedro Lopez de Pablo, care la solicitarea portalului www.telex.hu a arătat că: „Pot să confirm primirea scrisorii lui Orbán Viktor. Orice dorește să obțină cu această propunere, trebuie să-l întrebați pe el”.

Potrivit cotidianului www.nepszava.hu, condiția pentru a avea o colaborare asemănătoare celei pe care au avut-o conservatorii britanici cu grupul parlamentar PPE, este de a nu face parte din nicio familie politică din Parlamentul UE.

„Dacă europarlamentari FIDESZ doresc să părăsească grupul parlamentar, și doresc să discutăm despre un astfel de acord, atunci pot să o facă liber, nu obligăm pe nimeni să fie membru PPE. Pentru un astfel de acord este nevoie de un vot în grupul parlamentar, dacă nu există un consens, nu există posibilitatea de accepta o astfel de asociere.”

Ca atare, pentru a avea un parteneriat de cel propus de Orbán Viktor, prima dată FIDESZ trebuie să părăsească PPE, după care să obțină o asociere de tipul celei a britanicilor conservatori.

foto: euractiv.com

Categories
Opinii

Erdős János: Toți ne naștem Oameni

Preluare Facebook (Erdős János).

Toți ne naștem Oameni ( și atei, dar acum nu vorbim despre asta ). Abia mai tîrziu pierzi, sau păstrezi majuscula.

Nu mică mi-a fost mirarea cînd am observat că sînt cîțiva oameni pe care nu-i înțeleg. E drept, abia începusem și eu să vorbesc, dar m-a mirat că nu înțeleg niciun cuvînt din ce vorbesc unii. Abia la școală m-am lămurit că la noi se vorbește în două limbi, dar explicații nu am căutat, n-am primit. M-a frapat vecinul, coleg de clasă, care vorbea în ambele limbi. (Încă nu știam ce-i aia familie mixtă). Mai tîrziu am învățat la istorie, am auzit la tv ( în ambele limbi ) motivul. Și încet m-am prins că există două curente; cel maghiar ( care regretă, plînge, se jelește ) și cel român ( care e mîndru, dar are frici, temeri ). Iar aceste sentimente ( moștenite genetic, zic eu ) le-am întîlnit și în viața de zi cu zi.

Ce să ne ascundem după deget? Maghiarii jeleau Trianonul, românii erau bucuroși, dar aveau frica, suspiciunea că ”Ungurii vor Ardealul.” Drept să spun eu sînt un pic altfel. Vreau să înțeleg, nu să iau de bună tot ce mi se servește. Așa că, din multe bucăți de puzzle, mi-am făcut și eu o părere. Cu care nu știu cîți sînt de acord. Și atunci, ca și acum, eram mici, ambele țări. Au hotărît, avînd diverse motive, Marile Puteri. Ce a înclinat balanța, nu știu, doar bănuiesc. Dar au trecut peste 100 de ani….Nu poți să urăști la nesfîrșit. De ce să urăști? Pe cine? Pe colegul tău, vecinul tău, omul de pe stradă pe care-l auzi vorbind altă limbă? Clasa politică? Cea care ar face orice numai să ne învrăjbească să obțină voturi? Fără colegi, vecini, prieteni am fi mai săraci. La propriu și la figurat. Să mă trimiți pe mine în Ungaria fiindcă ai observat că numele meu are niște diacritice ciudate? Să nu dai pîine (???) celui care nu vorbește în limba ta maternă? Cînd scriu ceva de genul celor de mai sus să mă ataci că sînt un fel de ”cal troian”, care vrea să slăbească sistemul din interior? Să urăști tot ce nu e neamul tău? De ce? Să mă obligi să învăț limba statului, dar nu mă ajuți în asta? Dar îmi scrii ”Dute în ungaria dacă nuți place aici?” Ce? Educația e obligatorie doar pentru mine? Dar uite că eu mănînc mititei, ciorbă, iat tu măninci kürtős kalács, gulyás… Vezi? Găsești ceva-ceva care ne apropie. Am suportat socialismul împreună. Ne-am revoltat în 1989 împreună. Am înjurat clasa politică împreună. Am încercat să tragem semnale de alarmă împreună.

Obișnuiește-te cu ideea că de nu ne-am avea unul pe altul viața ar fi mai săracă. Am fi mai săraci și ca oameni. Nu mai bine învățăm unul de la altul decît să ne urîm aiurea? Cel mai bun exemplu e cînd ne vedem la cimitir. Și tu plîngi și eu. Abia atunci simțim empatie. Și nu e ”cimitirul meu”, doar ”durerea mea”. Și atunci ar trebui să ne îmbrățișăm și să plîngem împreună. Și să uităm că acum 100 de ani… Fiindcă putea fi și invers. Nu te uita urît! Putea fi. Și? Eu nici atunci nu te-aș fi urît, cum n-o fac nici acum. Tu n-ai făcut nimic rău. E drept, nici eu. Doar existăm. Unul lîngă altul. Am putea-o face frumos, în pace.

Eu îți întind mîna… Așadar, la mulți ani, prietenilor mei români! Și sînt aproape sigur că dacă era invers mulți dintre voi mi-ați scrie ”Békés ünneplést, magyar barátaim!” Fiindcă…Toți ne naștem Oameni…

Sursa: Facebook (Erdős János).

Categories
Locale Politic

Dezvoltarea economică din Harghita, adevărata problemă a zonei

Statutul de minoritar sau majoritar al oamenilor care trăiesc în zonele locuite compact de maghiari începe să piardă tot mai mult teren, când vine vorba despre planurile politicienilor. O confirmă, între altele, și declarațiile făcute recent de către Sebastian Buzilă, preşedinte al PNL Harghita și candidat pentru Camera Deputaţilor la alegerile parlamentare din 6 decembrie. Conform acestuia, o problemă mult mai importantă și comună tuturor, indiferent de etnie, este situația economică, motiv pentru care – spune politicianul – ar trebui să devină o prioritate și un obiectiv al tuturor politicienilor și nu numai. 


„Se vorbeşte mult despre menţinerea identităţii comunităţii româneşti din Harghita, care se afla aici în minoritate numerică. La fel se vorbeşte şi despre menţinerea identităţii comunităţii maghiare din Harghita. Există proiecte culturale, legi, instituţii, ONG-uri, strategii create în acest sens. Dar principala problemă a ambelor comunităţi din Harghita este dezvoltarea economică a zonei. Pentru ca o comunitate să supravieţuiască, să se dezvolte, este nevoie în primul rând de locuri de muncă, de o economie prosperă. Fără locuri de muncă bine plătite, localităţile noastre vor continua să se depopuleze, mulţi dintre oameni se vor îndrepta spre zone mai dezvoltate economic, iar problemele noastre se vor accentua”, a declarat, pentru AGERPRES, Sebastian Buzilă.


Acesta a explicat că, în majoritatea comunelor din Harghita şi în micile oraşe din judeţ, populaţia este îmbătrânită, iar fenomenul se amplifică pe fondul măririi decalajului economic faţă de alte zone din România sau din alte ţări. 


Ţinând cont că România beneficiază până în anul 2027 de fonduri în valoare de 80 miliarde euro, ceea ce reprezintă „cea mai mare şansă de dezvoltare din ultimii 30 de ani”, şi Harghita poate să beneficieze de o ocazie fără precedent.


„Este o şansă fără precedent şi pentru Harghita, o şansă care, dacă nu este fructificată, va mări diferenţa dintre judeţul nostru şi alte zone mai dezvoltate economic. Harghita e un judeţ unde se poate face industrie, turism, agricultură, zootehnie, silvicultură. Pentru dezvoltarea acestor sectoare economice sunt esenţiale investiţiile publice în: infrastructură rutieră, reţele de gaz, apă, canalizare, energie electrică, parcuri industriale, care vor genera investiţii private şi creştere economică. Dezvoltarea economică a judeţului trebuie să fie principalul obiectiv al tuturor. Astfel se vor rezolva multe din problemele noastre reale sau create artificial”, a conchis liderul PNL Harghita. 

Sursa: Agerpres

Foto: Facebook Sebastian Buzilă

Categories
Nationale Politic Stiri

UDMR vrea să participe și cu miniștri în noul guvern de după alegerile parlamentare

Președintele Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR) a declarat postului ungar InfoRádió că UDMR dorește să ajungă la guvernare în România, dar nu fără condiții și nu cu toată lumea. Uniunea Democrată Maghiară din România nu se mulțumește doar cu funcții de secretari de stat.

UDMR vrea să participe și cu miniștri în guvernul care va fi format împreună cu Partidul Național Liberal (PNL), de centru dreapta, după alegerile parlamentare din 6 decembrie, a scris vineri portalul liberal de știri, care a realizat o amplă analiză despre ceea ce a considerat a fi posibile intenții și scopuri.

„Nu este nicio rușine dacă un politician dorește să guverneze. Guvernarea este unul din aspectele inseparabile de politică și este necesară pentru realizarea programului propus de un partid. Și noi dorim să fim în situația în care suntem de neevitat în Parlament și încercăm să ne realizăm programul nostru ca factor guvernamental. În ce măsură va fi posibil aceasta după 6 decembrie, nu știu. Dacă se va realiza un program de guvernare și o majoritate parlamentară în care vom obține o îmbunătățire în privința reprezentării intereselor comunității maghiare din România, inclusiv în domeniul relațiilor româno-maghiare și între cele două țări, atunci nu vom refuza participarea la guvernare”, a declarat Hunor Kelemen.

UDMR a fost la guvernare ultima oară, pentru câteva luni, în 2014. Asumarea participării la guvernare nu intră în discuție cu orice preț și nu cu toată lumea. „Dorim o Românie unde toată lumea se simte în siguranță”, a subliniat Hunor Kelemen, menționând că această siguranță se compune din două părți.

„Una se referă la securitatea păstrării și consolidării identității, iar scopul este ca aceasta să nu fie pusă sub semnul întrebării de nimeni, să fie respectată de toate instituțiile țării, dar mai ales de populația majoritară. Cea de-a doua este domeniul existenței, și anume protejarea și crearea de noi locuri de muncă, precum și asigurarea dezvoltării economiei.

Azi, din cauza epidemiei cu noul coronavirus, toată lumea consideră că acestea sunt cele mai importante”, a precizat președintele UDMR, care nu s-a oprit aici. „Dorim o Românie unde maghiarul din Transilvania se simte acasă și își poate proiecta viitorul pentru familia și pentru afacerea sa, și acestea nu sunt amenințate de pericol în niciun sens”, a mai spus șeful UDMR.

Sursă: capital.ro

Foto: presasm.ro

Categories
Internationale Nationale Stiri

Ungaria-România: scandal diplomatic pe tema noii legi prin care Tratatul de la Trianon este sărbătoare oficială

Árpád János Potápi, secretar de stat responsabil pentru politici naţionale ale Ungariei, a lansat, în cadrul unui comunicat, un atac la adresa României pe tema legii promulgate de președintele Klaus Iohannis, prin care Tratatul de la Trianon va deveni sărbătoare oficială, conform capital.ro.

În opinia oficialului ungar, „este uimitor şi trist că, în toiul unei pandemii, problema unui stat membru al UE este să adopte o lege care să târască prin noroi drepturile celei mai mari comunităţi naţionale care trăieşte pe teritoriul său”, a scris Árpád János Potápi, conform sursei menționate.

„Să obligi membrii unei comunităţi naţionale să sărbătorească cea mai neagră zi din propria istorie, nu numai că nu se încadrează în principiile UE, ci reprezintă şi o mare lipsă de respect faţă de membrii comunităţii”, este de părere secretarul de stat. „Această măsură serveşte doar pentru a provoca tensiuni inutile între naţionalităţile care trăiesc pe teritoriul ţării”, spune el.

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon. Trebuie menționat că în data de 3 noiembrie, Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de lege pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon şi a respins cererea de reexaminare a propunerii legislative formulată de preşedintele Klaus Iohannis.

Legea prevede posibilitatea organizării, la nivel naţional şi local, de manifestări cultural-educative şi ştiinţifice consacrate conştientizării semnificaţiei şi importanţei Tratatului de la Trianon, în data de 4 iunie.

Astfel, autorităţile centrale şi locale, organizaţiile neguvernamentale şi reprezentanţii societăţii civile pot contribui la organizarea acţiunilor prin acordarea de sprijin material şi logistic.

Tratatul de la Trianon a fost semnat în data de 4 iunie 1920, între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial şi Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins, consfinţind includerea Transilvaniei în teritoriul României.

Sursă și Foto: capital.ro