Categories
Nationale Stiri

Vești bune! Noul ministru al Mediului a găsit o cale de a proteja pădurile din România

Autorităţile se pregătesc pentru lansarea noului sistem informatic integrat menit să ajute la protejarea pădurilor. SUMAL 2.0 va deveni operaţional la finalul lunii ianuarie, spune ministrul Mediului.

Barna Tanczos, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, a vorbit, joi, la Craiova, despre noul sistem informatic integrat de urmărire a materialului lemnos – SUMAL 2.0. Acesta va fi lansat pe 31 ianuarie, spune oficialul. Sistemul este menit să diminueze posibilitatea defrişărilor ilegale şi a furtului din pădure.

„SUMAL, la care lucrăm la intensitate maximă, va fi lansat la 31 ianuarie, nu este o soluţie magică în domeniul forestier, dar va diminua posibilitatea de a fura din pădure”, spune Barna Tanczos.

„În ciuda eforturilor, probabil că vor fi sincopele caracteristice unui sistem informatic nou şi lansat în producţie, dar nu facem niciun pas înapoi, respectăm data de 31 ianuarie, respectăm principiile care stau la baza acestui sistem informatic, adică controlul informatic asupra cantităţilor de masă lemnoasă care sunt puse în valoare şi sunt destinate exploatării, controlul sistemului informatic şi control GPS pe tot ce înseamnă controlul masei lemnoase din pădure până la primul punct de depozitare, control informatic şi GPS de la primul depozit până la primul procesator şi control informatic pe masă lemnoasă legală, în sensul de a reduce la minim posiblitatea de infuzie de masă lemnoasă nelegală în circuitul economic”, a mai precizat ministrul Mediului.

În momentul în care acest sistem informatic va fi funcţional, stabil şi toţi operatorii economici – zeci de mii ca număr – ocoale silvice, pădurari, transportatori, procesatori şi gatere – vor fi obligaţi să lucreze în SUMAL, posibilitatea de a fura din pădure va fi mult diminuată.

„Este unica soluţie prin care putem să exercităm un control – GPS, urmărirea transporturilor, a cantităţilor din depozite, real time informaţii, date pentru organele de control – poliţie, Gardă forestieră, Gardă de mediu, pentru a face controalele pe drumuri şi control pentru depozitele din unităţile de procesare”, a declarat Barna Tanczos.

Acesta a explicat că legea prin care se interzice pe 10 ani exportul de buştean din România în spaţiul din afara Uniunii Europene, care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie, este binevenită, dar nu reprezintă o soluţie magică în domeniul forestier, pentru că exportul în sine nu pune o presiune atât de mare asupra pădurilor, cât exploatarea ilegală, scrie Agerpres.

„Comerţul cu masă lemnoasă în interiorul Uniunii Europene este un comerţ liber, suntem parte dintr-o uniune cu o piaţă liberă şi exportul poate fi interzis numai pentru partea din afara Uniunii Europene. În momentul de faţă, marile companii din România importă cantităţi uriaşe, aduc în ţară masă lemnoasă din Germania, Polonia şi alte ţări.

Deci aduc pentru procesare cantităţi imense, de milioane de metri cubi pentru procesare în România. Am constatat şi săptămâna aceasta, în discuţiile cu colegii, că preţul masei lemnoase din aceste ţări este mult sub preţul masei lemnoase din România. Este o problemă generalizată la nivelul României. Exportul în sine nu pune o presiune atât de mare asupra pădurilor, cât exploatarea ilegală.

Această exploatare ilegală intră într-un circuit gri economic şi rolul nostru este să acţionăm pe parte de exploatare legală şi să oprim acele activităţi care aduc în circuitul economic masă lemnoasă exploatată ilegal. Suntem într-o relaţie comercială cu aceste ţări din cadrul Uniunii Europene”, a arătat ministrul.

Ministrul Mediului a declarat că trebuie reduse cantităţile de masă lemnoasă exploatată prin creşterea activităţii de reciclare.

„Vă dau un simplu exemplu: una dintre cele mai mari companii din România, în momentul de faţă, din totalul masei lemnoase pe care o procesează, o treime o achiziţionează de pe piaţa din România, o treime o aduce din Germania, Polonia, Cehia – ţări unde au fost mari doborâturi de vânt anii trecuţi – şi o treime vine practic din reciclare.

Drumul nostru pe care ar trebui să mergem este dirijarea acestor activităţi spre reciclare, acolo unde masele lemnoase procesate pentru MDF şi pentru PAL permit acest lucru şi să preluăm această presiune de pe pădurile noastre, în sensul de a reduce eventual cantităţile de masă exploatate. Exportul în sine este bine dacă este redus, dar nu reprezintă o soluţie magică în domeniul forestier”, este de părere ministrul Mediului.

Sursa: capital.ro

Foto: 7est.ro  

Categories
Internationale Stiri

Inițiativa Minority SafePack, respinsă de Comisia Europeană

Comisia Europeană a respins inițiativa cetățenească Minority SafePack pe fondul lipsei de competență asupra unui domeniu ce tine de gestionarea internă a statelor membre.

„Minority SafePack – un milion de semnături pentru diversitate în Europa – este a cincea inițiativă a cetățenilor europeni care a îndeplinit condițiile pentru implementare. Inițiativa caută să îmbunătățească protejarea persoanelor care aparțin minorităților naționale și lingvistice și să întărească diversitatea culturală și lingvistică a Uniunii”, se arată în documentul UE. Guvernul Ungariei, condus de Viktor Orban, sprijinea inițiativa cetățenească, iar România a atacat-o fără rezultat la Tribunalul UE.

Nouă măsuri presupunea Minority SafePack în domenii precum reprezentarea europeană a minorităților, educație, cultură, politică regională sau sprijin acordat pentru organizațiile minorităților naționale. Totuși, Comisia Europeană a respins toate punctele organizatorilor din pricina lipsei de competențe din domeniul acesta, fiindcă politicile de acest gen aparțin doar statelor membre.

Sursa: dcnews.ro

Categories
Locale Stiri

SENTINȚĂ DEFINITIVĂ: Cheile Bicazului au trecut în administrarea Județului Neamț

Curtea de Apel Ploieşti a respins cererea de revizuire înaintată de Consiliul Judeţean Harghita şi Consiliul Local Gheorgheni. Astfel, a devenit definitivă sentinţa pronunţată în procesul de stabilire a hotarului între Gheorgheni şi Bicaz-Chei, care atribuie una din cheile cele mai pitoreşti ale României părţii din Judeţul Neamţ. Completul de judecată a dispus de asemenea ca Judeţul Harghita și municipiul Gheorgheni să plătească comunei Bicaz-Chei 8000 lei cheltuieli de judecată.

În procesul de hotar al celor două localităţi situate de o parte şi de alta a Carpaţilor, Curtea de Apel Ploieşti a pronunţatsentinţa definitivă în iunie 2020, prin excluderea din proces a Consiliului Judeţean Harghita. Preşedintele acestuia, Csaba Borboly, şi-a exprimat atunci suspiciunea privind excluderea instituţiei pe care o conduce pentru ca judecătorii să nu fie obligaţi să ia în considerare „probele sută la sută evidente” pe care consiliul harghitean le-a prezentat în cursul dezbaterii. 

Politicianul UDMR a considerat acest lucru ilegal, invocând mai multe acte normative care dispun rezolvarea diferendelor legate de hotarele localităţilor aflate la limita dintre judeţe cu participarea consiliilor judeţene. 

Consiliile din Ţinutul Secuiesc au cerut revizuirea procesului pe baza acestor acte, însă revizuirea a fost respinsă de Curtea de Apel Ploieşti prin sentinţa dată miercuri.

Apartenenţa Cheilor Bicazului şi a teritoriului adiacent de 700 hectare – care aparţineau prin tradiţie Ţinutului Secuiesc – a devenit controversată după ce Legea 7/1996 a dispus stabilirea
hotarelor localităţilor în actele cadastrale. În 1998, oficiile de cadastru ale celor două judeţe au stabilit într-un proces-verbal că teritoriul disputat, care dispune de un mare potenţial turistic, aparţine comunei Bicaz-Chei, procesul-verbal fiind semnat şi de viceprimarul de atunci al Gheorgheniului. 

Iniţiativele secuieşti ulterioare au vizat anularea acestui proces-verbal şi rectificarea
limitelor de judeţ. Cazul a fost analizat în 2012 de o comisie interjudeţeană care a constatat că atât partea harghiteană, cât şi cea din Neamţ îşi menţin poziţia, revendicându-şi teritoriul disputat. Astfel, disputa a fost supusă aprecierii instanţei.

Procesul a fost derulat începând din 2013, după mai multe strămutări, de Tribunalul Judeţean Prahova, care, în iunie 2019, a stabilit limita dintre judeţe în favoarea Gheorgheniului și judeţului Harghita. Această sentinţă a fost modificată prin hotărârea definitivă pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti în iunie 2020, sentinţa de anul trecut fiind confirmată acum prin respingerea revizuirii procesului.

Susa: hirado.hu

Foto: libertatea.ro

Categories
Nationale Stiri

Eduard Novak: „Nu voi accepta discriminarea pentru niciun sportiv din România”

Ministrul Sportului, Eduard Novak, a luat atitudine după ce Marius Șumudică a fost jignit în Turcia. Fostul fotbalist şi arbitru Erman Toroglu, 72 de ani, acum analist TV, cel care l-a jignit pe Șumudică, s-a gândit că ar fi mai bine pentru el să le ceară scuze rromilor după ce a fost dat în judecată în Turcia.

Eduard Novak a spus că nu va agrea astfel de comportamente. Deși nu s-a referit concret la „cazul Șumudică”, Novak a ținut să facă unele precizări care se referă, indirect, și la acest subiect.

„Primesc zilnic, pe diverse canale de comunicare, mesaje de la sportivi, cluburi sau federații în legătură cu diverse situații injuste, de discriminare a sportivilor. Unele dintre ele sunt simple relatări, iar cele mai multe nu sunt transmise pe cale oficială. Ca urmare a acestor situații, vreau să fac o serie de precizări.

Nu voi accepta discriminarea pentru niciun sportiv din România.

În susținerea acestui principiu de bază în activitatea mea ca ministru, voi cere criterii clare de calificare, astfel încât nici sportivii, dar nici structurile sportive să nu se abată de la angajamentele lor. Toți sportivii remarcabili, care au făcut sau își doresc să facă performanță și abordează pregătirea și competițiile cu seriozitate și responsabilitate, vor fi sprijiniți și promovați. 

Chiar dacă ministerul nu s-a implicat până acum în această zonă, eu îmi doresc să schimb abordarea. Ca sportiv de performanță, știu cât de greu este, câte piedici pot exista și de câte ori anumite organizații sunt mai degrabă obstacol, decât sprijin, așa cum ar fi normal. 

În acest sens, vă rog să transmiteți în atenția mea, ca ministru, situațiile pe care le considerați injuste, însă pe canalele oficiale de comunicare ale ministerului, și nu sub formă de simplă relatare, ci însoțite de documente doveditoare pentru fiecare dintre susținerile făcute în sesizarea dumneavoastră”, este mesajul postat de Novak, pe contul său de Facebook.

 Sursa: digisport.ro

Foto: crjm.org  

Categories
Locale Nationale Stiri

Promisiunea unei noi șosele Satu Mare-Ungaria

Prefectul sătmărean, Radu Bud, a mediat marţi, 12 ianuarie 2021, organizarea, în sistem videoconferinţă, a unei  întâlniri între Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere CNAIR SA, SEARCH Corporation, în calitate de proiectant, şi autorităţi locale, instituţii deconcentrate şi furnizori de utilităţi (instituţii avizatoare) pentru găsirea celei mai bune şi rapide soluţii de implementare a proiectului Drum Expres Conexiune Satu Mare (Varianta Ocolire Satu Mare) – Oar (Graniţa Româno-Ungară – Drum Expres M 49 Ungaria), aflat în acest moment în stadiul de elaborare a studiului de fezabilitate (SF) şi a proiectului tehnic de execuţie (PTE). 

Din variantele prezentate, s-a agreat de comun acord realizarea noii legături rutiere între Varianta de Ocolire  a municipiului Satu Mare și noul punct de trecere a frontierei de la Oar/Csenger la nord de pasajul peste DN19 Drumul Careiului. 

Conexiunea centurii de ocolire a municipiului Satu Mare cu noul punct de trecere a frontierei şi de acolo cu M 49 din Ungaria va avea aproximativ 11 km, 4 benzi şi o intersecţie, respectiv o legătură cu DN 19 care va facilita accesul direct a unităţilor economice de pe raza comunei Vetiş la noua reţea de drumuri rapide.

Sursă și foto: informatia-zilei.ro

Categories
Nationale Stiri

Cine sunt cei șase secretari de stat desemnați marți de UDMR

Consiliul Permanent al UDMR a decis marți desemnarea secretarilor de stat în șase ministere – între acestea, cel al Fondurilor Europene și cel al Muncii și Protecției Sociale. 

Primii șase secretari de stat desemnați de UDMR sunt:

  1. Kallós Zoltán la Ministerul Educației – profesor de geografie, din 2017 inspector școlar general adjunct. Din anul 2019 este președinte al Uniunii Cadrelor Didactice Maghiare din România – Filiala Satu Mare. În anul 2020 a fost ales consilier județean.
  1. Demeter András István la Ministerul Culturii – licenţiat în 1992 în arta actorului de teatru, film şi televiziune la universitatea „Szentgyörgyi István” din Târgu Mures. În 1993 a câştigat primul concurs de proiecte de management organizat în România pentru ocuparea unui post de director de teatru. A studiat management cultural în Dijon, Franţa şi este licenţiat în drept la Timişoara. În perioada 2005-2010, a fost director general şi, mai apoi, secretar de stat în Ministerul Culturii. A fost preşedinte-director general al Societăţii Române de Radiodifuziune, fiind şi în prezent membru în Consiliul de Administraţie al Radioului Public. Din 2013 asigură managementul Casei de Producţie a Televiziunii Române.
  1. Oltean Csongor la Ministerul Tineretului și Sportului – 32 de ani, economist. A absolvit Universitatea Babeș-Bolyai – Economia Comerțului, Turismului și Serviciilor. De mai bine de 12 ani este membru activ al formațiunilor de tineret partenere al UDMR. Este vicepreședinte executiv al Consiliului Permanent al Uniunii.
  1. Szép Róbert la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – este inginer geolog, absolvent al Universității Al. I. Cuza din Iași, fiind doctor în domeniul Mine, Petrol și Gaze. Este șef lucrări din 2011 la Universitatea Sapientia din Miercurea Ciuc, din 2017 fiind conducător de doctorat al Școlii Doctorale de Chimie a Universității din Pécs, Ungaria, iar din 2018 este cercetător științific gradul I la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului. Din iulie 2019 este directorul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică și Resurse Montane Miercurea Ciuc din cadrul Academiei de Științe Agricole și Silvice ”Gheorghe Ionescu-Șișești”. În perioada 2014-2019 a fost Comisar General Adjunct și Comisar General al Gărzii Naționale de Mediu. 
  1. Hegedüs Csilla la Ministerul Fondurilor Europene – a fost secretar de stat responsabil pentru patrimoniul cultural, iar în 2014 a fost pentru scurt timp ministru al culturii și viceprim-ministru. Din 2011 este vicepreședinte executiv al UDMR responsabil pentru cultură, și purtător de cuvânt al Uniunii din 2019. Din 2001, coordonează revitalizarea Castelului Bánffy din Bonțida și este organizator de programe educaționale și culturale. 
  1. Makkai Péter la Ministerul Muncii și Protecției Sociale – 49 de ani, pastor reformat, director al departamentului pentru persoanele cu dizabilități, bunăstarea copilului și sprijinirea familiei din cadrul Fundației Creștine Diakónia din Sfântu Gheorghe. 

Potrivit unui comunicat al UDMR, Consiliul Permanent al Uniunii va decide în următoarele zile cu privire la numirea altor secretari de stat în alte ministere

Sursa: hotnews.ro

Foto: rmdsz.ro

Categories
Locale Stiri

Poveste rară de solidaritate umană la Miercurea Ciuc

Un incendiu violent care a mistuit, joi noaptea, aproximativ 20 de locuinţe ale comunităţii de romi din cartierul Şumuleu al municipiului Miercurea Ciuc a fost punctul de pornire al unui impresionant val de solidaritate al locuitorilor din oraş, care au sărit în ajutorul celor afectaţi, se arată într-un reportaj realizat de jurnaliștii Agerpres.

Flăcările, pornite de la un burlan metalic de fum neizolat termic, au mistuit casele din lemn, improvizate şi şubrede şi au lăsat sub cerul liber aproximativ 260 de oameni, peste jumătate dintre ei fiind copii.

Imediat ce autorităţile au realizat dimensiunea tragediei şi faptul că un număr foarte mare de oameni nu mai are unde să locuiască, au cerut ajutorul cetăţenilor oraşului, pe reţelele de socializare, în paralel cu măsurile administrative luate rapid.

Oamenii au privit pe Facebook imagini cu flăcările uriaşe, cu fumul dens, au aflat că la locul incendiului sunt copii care plâng, aflaţi în stare de şoc.

Şi astfel, valul de solidaritate a cuprins oraşul aproape adormit, iar localnicii au ignorat faptul că e pandemie şi că există restricţii de circulaţie şi au pornit către sala de sport a oraşului, acolo unde urmau să fie cazaţi cei afectaţi de incendiu.

Până după miezul nopţii au fost aduse ajutoare constând în saltele, pături, pilote, perne, obiecte de uz sanitar, haine, încălţăminte, alimente şi ceai cald. Cantitatea de ceai adusă de oameni a fost atât de mare, încât o parte din ea a rămas nefolosită.

„Am venit pentru a-i ajuta, e frig, nu au unde sta şi aşa au o soartă grea”

Iar dis-de-dimineaţă, încă de la ora 6.00, cetăţenii au continuat să vină la sala polivalentă din oraş cu tot ceea ce e nevoie pentru astfel de situaţii.

„Am venit pentru a-i ajuta, e frig, nu au unde sta şi aşa au o soartă grea şi mai ales acum, după incendiul acesta, e şi mai greu pentru ei, sărmanii. Am venit cu copilul, e un mod de a-l învăţat că trebuie să ajute, l-am convins şi şi-a donat o parte din haine”, a spus o tânără, venită cu întreaga familie la sala de sport.

Cei 262 de sinistraţi, dintre care 143 sunt copii, privesc cu uimire şi bucurie la dovezile de bunătate ale oamenilor, sentimente pe care, poate, nu le-au mai trăit până acum. Iau micul dejun liniştiţi, în holul sălii de sport, transformat ad-hoc în sală de mese, registratură, dar şi spaţiu de sortare a ajutoarelor.

O fetiţă de câţiva ani zâmbeşte larg după ce primeşte o bluză roz, un adolescent spune că ar avea nevoie de o geacă şi de ceva de încălţat.

Zeci de voluntari sortează cantitatea impresionantă de ajutoare şi împart haine, îmbrăcăminte şi încălţăminte tuturor celor care solicită şi care au nevoie.

De altfel, Primăria Miercurea Ciuc a făcut apel, încă de joi seara, către toţi cei care doresc, să fie voluntari pentru a ajuta atât la distribuirea de alimente, cât şi la celelalte activităţi din zona unde au fost aduşi oamenii afectaţi de incendiu.

Printre voluntari am întâlnit-o pe şefa Centrului Cultural Judeţean Harghita, Ferencz Angela, care spune că a simţit că trebuie să vină să ajute şi să-şi găsească locul într-un mecanism care s-a pus foarte repede în mişcare.

„Am simţit că trebuie să vin aici ca voluntar şi să-mi găsesc locul, să pot ajuta. Se simplifică lucrurile când e o mare nevoie şi eu cred că organizarea şi calmul sunt foarte bune şi sper că în continuare acest proces va avea un final fericit, normal şi omenesc. Eu am cunoscut şi cunosc situaţia de la Şumuleu, pentru că m-am interesat şi sunt câteodată implicată în acţiuni sociale, de caritate şi când am aflat ce s-a întâmplat imediat m-am gândit la diferite căi pentru a fi de ajutor şi cred că în calitate de voluntar eu am un rol iar instituţiile au, de asemenea, rolul lor”, a spus Ferencz Angela.

„Sper să fie un început în rezolvarea acestei probleme a romilor, care a fost neglijată cu bună ştiinţă de politicieni”

Un alt voluntar spune că şi-a făcut timp să vină la sala de sport pentru că poate şi pentru că sunt oameni care au nevoie de ajutor.

Nicolae Toşa, implicat frecvent în acţiuni civice, s-a declarat surprins de valul de solidaritate şi şi-a exprimat speranţa că acesta va fi un început în rezolvarea problemei romilor din Miercurea Ciuc.

„Sper să fie un început în rezolvarea acestei probleme a romilor, care a fost neglijată cu bună ştiinţă de politicieni, de autorităţi, de conducătorii oraşului şi sper să fie un moment zero pentru rezolvarea acestei probleme. Ştiu că e nevoie de bani, că e nevoie de foarte multe, dar după cum se vede, oamenii vor să ajute, vor rezolvarea acestei probleme. Şi am cunoştinţe la Şumuleu care mi-au spus că partea pozitivă a tragediei este că acum autorităţile sunt nevoite să rezolve această problemă, pe care până acum au neglijată. Se vorbeşte tot timpul de problema socială, dar nu se spune despre ce este vorba: este vorba de o pătură a societăţii care este neglijată complet, cu bună ştiinţă”, a afirmat Nicolae Toşa.

În cursul amiezii, cele 262 de persoane au fost testate pentru eventuala infecţie cu SARS-CoV-2, în contextul în care se intenţionează mutarea lor în alte spaţii şi este important ca cei pozitivi să fie izolaţi şi trataţi.

Angajaţii Serviciului Judeţean de Ambulanţă, ai Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) şi ai Spitalului Judeţean de Urgenţă, îmbrăcaţi în combinezoane, cu măşti şi viziere, au prelevat probe, în timp ce au liniştit copiii speriaţi, care au început să plângă de teamă şi, astfel, au tratat cu calm şi blândeţe o situaţie dificilă.

În cursul serii se vor cunoaşte rezultatele testelor şi se vor lua măsurile care se impun în astfel de cazuri.

„Mutarea în spaţii locative mai mici este extrem de importantă”

Dacă localnicii au trecut cu brio proba de solidaritate, autorităţile locale şi judeţe s-au mobilizat rapid, la scurt timp după declanşarea incendiului şi au început să ia deciziile necesare.

Mai întâi, în timpul nopţii, s-au mobilizat toate instituţiile cu atribuţii, după care, vineri dimineaţa, s-a întrunit Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, în cadrul căruia s-au înaintat mai multe soluţii de rezolvare a problemei.

Primarul municipiului Miercurea Ciuc, Korodi Attila, a spus că se caută spaţii de locuit unde oamenii să fie mutaţi rapid, iar pe termen mediu se identifică terenuri unde să fie construite locuinţe pentru aceste persoane.

Şi prefectul judeţului Harghita, Ion Proca, a declarat la finalul şedinţei Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă că se caută soluţii pentru transferarea lor în alte spaţii de locuit, iar în cursul serii se vor întruni din nou membrii comitetului, pentru a lua o decizie în acest sens.

Mutarea în spaţii locative mai mici este extrem de importantă, spune şi şefa DSP Harghita, dr. Tar Gyöngyi, întrucât problemele de sănătate pot fi mult mai uşor tratate şi urmărite decât într-un spaţiu mare.

Şi dr. Tar a apreciat „exemplul frumos de solidaritate comunitară” de care au dat dovadă localnicii, cuvinte de laudă având şi prefectul Harghitei, Ion Proca, dar şi primarul Korodi Attila.

Klaus Iohannis, l-a sunat pe primarul oraşului şi „a transmis tot sprijinul, pe termen scurt şi mediu

„Printr-un efort foarte mare al tuturor instituţiilor care au abilităţi în acest sens, dar cu o colaborare excepţională a echipei care conduce municipiul şi cu un voluntariat şi o colaborare pur şi simplu impresionantă din partea populaţiei, am reuşit să creăm un spaţiu cât de cât bun de locuit pentru oamenii aceştia, sigur, pe termen scurt. E vorba şi de mulţi copii, aproape 150 sunt minori şi sigur că nevoile în asemenea situaţii sunt multe. Repet, în cursul după-amiezii, al serii vom avea o nouă reuniune unde vom încerca să batem în cuie locaţia la care îi vom transfera în cursul zilei de mâine (sâmbătă – n.r.)”, a spus prefectul Ion Proca.

Primarul a mulţumit oamenilor şi a vorbit de o solidaritate majoră de care au dat dovadă localnicii din oraş, dar şi din satele din împrejurimi.

„Mulţumesc pentru solidaritatea exemplară a locuitorilor oraşului şi a regiunii Ciucului pentru că de ieri seara, de când am făcut un apel în spaţiul public, au început realmente să vină ajutoare necesare. Vorbim de saltele, pături, care deja sunt destule, dar şi de haine pentru iarnă, de încălţăminte, de alimente, detergenţi, săpunuri, scutece, adică tot ce are nevoie un copil, o mamă, o femeie, un bărbat, în această situaţie de criză. (…) Este o solidaritate majoră, toată lumea vine în sprijinul oamenilor care au avut de suferit, probabil zona în care au fost casele improvizate nu mai poate fi refăcută, nici nu este bine să fie refăcută, ci trebuie să găsim în săptămânile următoare realmente un loc în care, cu condiţii optime, poate fi dezvoltat un spaţiu locativ unde accesabilitatea serviciilor sociale şi a altor instituţii să fie facilă şi să fie un ajutor pentru oamenii care au păţit ce au păţit”, a afirmat primarul municipiului Miercurea Ciuc, Korodi Attila.

Şi dovezile de solidaritate au continuat să vină de peste tot. Chiar şi preşedintele României, Klaus Iohannis, l-a sunat pe primarul oraşului şi „a transmis tot sprijinul, pe termen scurt şi mediu, şi a mulţumit pentru solidaritatea comunităţii şi pentru promptitudinea cu care au intervenit autorităţile”.

De asemenea, Asociaţia de Întrajutorare Caritas a organizat şi o colectă financiară, toţi cei interesaţi putând dona atât online cât şi în conturile organizaţiei.

Donaţiile financiare sunt colectate de Caritas Alba Iulia

„Cetăţenii, instituţiile publice şi private din Miercurea Ciuc s-au unit pentru a ajuta persoanele afectate de incendiul din Şumuleu-Ciuc, astfel că donaţiile financiare sunt colectate de Caritas Alba Iulia. Pe pagina de web a organizaţiei, https://caritas-ab.ro se poate dona şi online, dar sumele pot fi virate în următoarele conturi bancare: RON: RO33 RNCB 0152 0163 3253 0001, EUR: RO30 RNCB 0152 0163 3253 0055. Swift: RNCBROBU, Banca Comercială Română. Beneficiar: Caritas Alba Iulia Asistenţă Medicală şi Socială. CIF: 15070152”, este anunţul făcut de Organizaţia Caritas.

În zona locuită de romi din cartierul Şumuleu al municipiului Miercurea Ciuc e multă tristeţe: locuinţele improvizate din lemn sunt mistuite de flăcări, diverse bunuri sunt aruncate de-a valma, mai multe animale caută ceva de mâncare, iar câţiva bărbaţi, care nu au mers să se cazeze la sala de sport, stau de vorbă.

Unul din liderii comunităţii de romi din regiunea Ciuc, Rostas Janos, care este şi pastor, spune că în zonă locuiesc între 400 şi 500 de oameni şi crede că toată nenorocirea a venit de la Dumnezeu şi tot El îi va ajuta şi pe mai departe.

„În comunitate locuiesc 400-500 de oameni şi jumătate dintre ei au rămas pe drumuri. Am fost acolo, e dezastru, au ars casele, dar şi animalele. Nu am atâtea cuvinte ca să pot să mulţumesc pentru toţi cei care au ajutat. Cred că totul e de la Dumnezeu şi acum tot El ne va ajuta ca situaţia să se îmbunătăţească”, a afirmat Rostas Janos.

Imensa dovadă de solidaritate a localnicilor şi răspunsul rapid al autorităţilor la situaţia creată aduce speranţă în inimile oamenilor greu încercaţi, iar numeroşilor copii care joi seara au plâns mult le pune un zâmbet pe faţă, pe unii făcându-i să creadă că abia acum urmează să vină Moş Crăciun.

Sursa: Agerpres

Foto: Agerpres

Categories
Istorie

Prima comemorare maghiară în 2021. 257 de ani de la masacrul comis de trupele imperiale habsburgige în 1764

În data de 07 ianuarie 2021, în comuna harghiteană Siculeni, a fost comemorat cel de-al 257-lea an de la masacrul de la Siculeni/Siculicidium.

În cursul masacrului din 1764 de la Siculeni, trupele imperiale au măcelărit mai multe sute de secui.

Antecedentul acestui atac a fost ordinul dat în 1760 de împărăteasa Maria Tereza prin care a dispus reorganizarea trupelor grănicereşti secuieşti.

Secuii erau nemulţumiţi de faptul că, potrivit noilor reguli, au fost constrânşi să servească şi sub comandă germană, pe teritoriu străin, fără redobândirea vechilor libertăţi în schimbul serviciului militar.

Mulţi dintre ei s-au refugiat pentru a scăpa de înrolare, însă aproximativ 2500 de secui s-au adunat la Siculeni şi au formulat o petiţie de protest adresată Mariei Tereza.

Trupele împărăteşti au atacat prin surprindere localitatea Siculeni în zorii zilei de 7 ianuarie 1764, reuşind să înfrângă rezistenţa secuilor.

Monumentul la baza căruia se depun an de an coroane de flori, în memoria secuilor uciși, a fost inaugurat în anul 1905.

Sursa: hirado.hu

Categories
Cultura si lifestyle

Reportaj din Covasna pentru Știrile Pro TV: Tradițiile seculare din Ținutul Meșteșugarilor

Într-un reportaj special, reporterii Pro Tv au ajuns în Secuime, surprinzând puțin din farmecul locurilor și îndemânarea meșterilor locali, fie că vorbim de prelucrarea lemnului sau a fierului, fie că ne gândim la prepararea unor dulciuri de casă delicioase.

Astăzi ajungem în Ținutul Meșteșugarilor – așa cum poate fi numit județul Covasna. În fiecare sat de acolo găsim cel puțin un atelier unde lemnul, lâna, fierul sau aluatul capătă formă datorită unor oameni pricepuți.

Meșterii lucrează cu unelte tradiționale, după metode vechi de sute de ani, și abia așteaptă să primească oaspeți dornici să le afle poveștile și să se bucure de creațiile lor.

Veniți din București pentru numai o noapte în zonă, acești tineri au poposit în satul Tălișoara, unde au aflat că își are atelierul un fierar vestit.

Omul a moștenit forja de la tatăl său și de mic a descoperit tainele acestui meșteșug. Acum, din mâinile lui ies adevărate opere de artă.

Aicea este un semn de fierar, fierărie care făcea obiecte decorative, după cum vedeți arată o frunză, o nicovală și un ciocan”.

La fierăria cu ușa mereu deschisă, oamenii zăbovesc ore întregi.

Turist: ”E foarte interesant, e prima oară când intru într-o fierărie. Eu credeam că în ziua de azi e totul foarte tehnologizat. Ori realitatea îmi spune că există niște oameni foarte pasionați care știu să facă lucrurile cu mâna lor”.

Meșterul a transformat vechiul atelier într-un muzeu.

Nagy György, meșter fierar: ”Aici sunt, în colecție, obiectele ce le comandau acum 100 de ani clienții. Cum vedeți, o foarfecă de tuns, adică mașină de tuns, lacăt foarte vechi, funcțional”.

E zarvă mai mereu și în această curte de la marginea orașului Târgu Secuiesc. Atrași de mirosul îmbietor al scorțișoarei, turiștii pofticioși trec pragul atelierului de turtă dulce.

Facem turtă dulce din 1880, eu sunt a patra generație din familie care duce mai departe acest meșteșug. Coacem tradițional. Astea se pun în turta dulce: scorțișoară, cuișoare și anason”.

Aluatul este așezat în peste trei sute de forme, care ajung la cuptor. Dar măiestria stă și în felul în care este decorată fiecare turtă dulce. Unele par mai degrabă broderii la care s-a lucrat cu migală.

Elisabeta Szanto, meșter popular: Trebuie făcut prima dată fundalul. Și aici sunt niște linii care trebuie să se potrivească una cu alta.
Reporter: Câte zile lucrați la o astfel de turtă?
Elisabeta Szanto: Nu lucrez toată ziua, dar ține patru zile”.

Oaspeții nu pot rezista tentației și pleacă acasă cu brațele pline.

Cătălina Drescan, turistă: ”Am ales un brăduț foarte drăguț. E prima dată când vin la fabrica de turtă dulce și sunt extrem de încântată. Am să pun în practică tot ce am văzut”.

Georga Panica, ghid de turism: ”Urmează să vedem cum se fabrică pâinea, colacul secuiesc, apoi mergem și la fabrica de ciocolată, la Sfântu Gheorghe o să vedem cum se fabrică palinca”.

În satul vecin – Brateș – într-o casă din anii 1900 încă există un vechi război de țesut și o femeie care din zori și până seara bate cu vătala covoare, perdele sau stofe pentru costume populare.

Reporter: Ce spun musafirii când intră în locul acesta?
Erzsebet Bartok, țesătoare: Cum ați spus și dumneavoastră: wow! Că încă mai păstrăm tradiția. Apreciază și când zic că e foarte frumos îmi dau așa o putere să duc mai departe”.

În satele din Covasna sunt mai bine de 100 de meșteșugari ale căror ateliere pot fi vizitate oricând.

Toate sunt adunate pe un site, unde găsiți informații, numere de telefon și hărți cu ajutorul cărora vă puteți pune la cale o călătorie în acest ținut în care tradițiile nu s-au pierdut.

Categories
Locale Stiri

Primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Árpád, în echipa UDMR care va negocia programul de guvernare

Partidele care vor face parte din viitoarea coaliție de guvernare și-au stabilit echipele care vor negocia termenii înțelegerii. Discuțiile încep sâmbătă dimineața, la ora 9, la una dintre vilele de protocol din București. Cea mai numeroasă echipă de negociere este cea a USR PLUS, care trimite la discuții nu mai puțin de 19 persoane.

Printre cei care vor negocia programul de guvernare al viitorului Executiv și împărțirea funcțiilor de la vârful ministerelor și de la conducerea Parlamentului se numără inclusiv lideri politici care s-au atacat în campania electorală și care acum vor sta față-n față.

De exemplu, din echipa USR PLUS fac parte Cristian Ghinea și Cătălin Drulă, doi lideri care înainte de alegeri au criticat în termeni duri PNL. 

Negocierile încep sâmbătă dimineață și este de așteptat ca acestea să se întindă pe mai multe zile. 

Potrivit ultimelor informații de la partide, PNL își dorește în continuare cele două ministere importante din Guvern: Finanțe și Justiție, în timp ce USR PLUS ar vrea măcar unul dintre cele două portofolii. Discuții aprinse vor fi și pe șefia Camerei Deputaților disputată de Ludovic Orban și Dan Barna. 

UDMR cere două sau trei ministere în noul Guvern, însă maghiarii nu mai vor cele trei portofolii pe care le-au mai avut în trecut: Sănătatea, Mediul și Cultura.

Un punct important al discuțiilor va fi armonizarea celor trei programe de guvernare. De exemplu, USR PLUS insistă pentru o măsură cu care au defilat în campanie, taxe 0 pe salariul minim, cu care liberalii nu sunt de acord. 

Cine face parte din echipele de negociere

Echipa PNL este condusă de președintele partidului, Ludovic Orban și din ea mai fac parte secretarul general, Robert Sighiartău, prim-vicepreședinții Rareș Bogdan și Raluca Turcan, dar și premierul desemnat, Florin Cîțu.

Echipa de negociere pentru funcții în Guvern: Ludovic Orban, Florin Cîțu, Rareș Bogdan, Robert Sighiartău.

Echipa de negociere pentru programul de guvernare: Ionel Dancă, Cristian Bușoi, Laurențiu Leoreanu.

Echipa de negociere pentru funcțiile din Parlament: Alina Gorghiu, Florin Roman, Raluca Turcan, Relu Fenechiu.

Echipa USR PLUS este și ea împărțită pe mai multe criterii și din ea fac parte nu mai puțin de 19 persoane. Surse din partid spun că „a fost bataie mare” pe un loc în echipa de negociere și că toți liderii și-ar fi dorit să ia parte măcar la discuții.

Negocierile politice vor fi conduse de cei doi copreședinți Dan Barna și Dacian Cioloș. USR PLUS are o echipă separat pentru discuțiile privind programul de guvernare și o altă echipă pentru împărțirea funcțiilor din Parlament. 

Politic: Dan Barna, Dacian Cioloș, Dominic Fritz, Dragoș Tudorache, Vlad Voiculescu, Ionuț Moșteanu.

Program de guvernare: Cristian Ghinea, Claudiu Năsui, Lucian Viziteu, Stelian Ion, Dragoș Pîslaru, Anca Dragu, Andrei Lupu, Ștefan Pălărie.

Parlament: Cătălin Drulă, Radu Mihail, Cristina Prună, Silvia Dinică, Oana Țoiu, Andrei Lupu, Ștefan Pălărie.

Echipa UDMR este condusă de Kelemen Hunor și este împărțită, de asemenea, în funcție de negocierile purtate: o echipă pentru discuțiile despre funcții și o altă echipă pentru programul de guvernare.

Guvern și Parlament: Kelemen Hunor, Cseke Attila, Benedek Zakarias, Rozalia Biro.

Program de guvernare: Tanczos Barna, Balint Porcsalmi, Hegedus Csilla, Antal Arpad, Csoma Botond.

Sursa: WeRadio.ro

Foto: Facebook Antal Arpad