Categories
Internationale Stiri

Ungaria: Libertatea presei, știrbită din nou – Klubrádió încetează emisia

Klubrádió, un post de radio independent din Ungaria, care adesea aduce critici guvernului Viktor Orbán, își va înceta emisia începând cu 14 februarie, potrivit unei decizii a Consiliului ungar pentru media, care supraveghează societățile din domeniul informației din țară. O decizie care îngrijorează Consiliul European, transmite France24.

Consiliul Europei denunță încă un atac asupra libertății presei în Ungaria: primul post de radio independent din acest stat membru al UE, își va înceta activitatea după ce i-a fost respinsă cererea de a-și păstra licența, marți, 9 februarie.

Directorul radioului a reclamat această „decizie ruşinoasă şi laşă” din partea Tribunalului din Budapesta. „Vom cere intervenția Curții Supreme”, a declarat András  Arató pentru AFP. El a promis că de luni va continua activitatea pe internet, invitând ascultătorii să-i „susțină”.

„Într-o dictatură nu este loc pentru vocile libere”, a reacţionat Dési János, unul dintre prezentatorii postului.

În luna septembrie a anului trecut, Consiliul ungar pentru media (NMHH), care supraveghează toate societăţile din domeniul informaţiei din Ungaria, a refuzat să prelungească licenţa de operare a postului de radio, care expiră pe 14 februarie.

Consiliul, creat în 2011 sub egida lui Viktor Orbán, a susţinut că postul de radio a depus de două ori cu întârziere în decurs de un an o serie de documente administrative. Totuși, l-a autorizat să candideze pentru aceeași frecvență, care deservește în principal capitala Budapesta.

 Klubrádió a sesizat tribunalul din Budapesta pentru a cere un permis temporar de emisie, în aşteptarea rezultatului licitaţiei, care va veni probabil abia peste câteva luni. De asemenea, alte două posturi de radio au depus cerere.

Însă instanța a decis că această cerere „depășește domeniul său de competență”. În ceea ce privește încălcarea normelor, a decis în favoarea NMHH, asigurând că reînnoirile licențelor nu au fost automate.

Acesta este încă un obstacol pentru mass-media maghiară independentă, care este sub presiune după revenirea la putere a lui Viktor Orbán în 2010.

Klubrádió a început să transmită începând cu anii 1990 și s-a confruntat cu o serie de obstacole și lupte juridice în ultimii ani pentru a putea să-și continue activitatea.

În afară de acest caz, mai multe mass-media independente au fost nevoite să-și înceteze activitatea și au fost preluate de cei apropiați de guvern, cum ar fi site-ul de știri Index, ai cărui jurnaliști au demisionat în vara anului 2020.

În același timp, presa publică este acuzată că a fost transformată într-un instrument de propagandă.

„O altă voce redusă la tăcere în Ungaria. O altă zi tristă pentru libertatea mass-mediei”, a reacționat pe Twitter comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului, Dunja Mijatovic.

Și Statele Unite și-au exprimat îngrijorarea cu privire la „un nou atac asupra libertății presei în Ungaria”.

„Încurajăm guvernul maghiar să promoveze un spațiu mass-media deschis, să respecte statul de drept și principiul transparenței”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price.

La rândul său, diplomația franceză, apreciază că este vorba de „un mesaj foarte îngrijorător în ceea ce privește pluralismul și independența mass-media” și a solicitat Ungariei să „respecte angajamentele sale europene în acest domeniu”.

În acest moment, Ungaria ocupă locul 89 din 180 în clasamentul mondial al libertăţii presei, publicat de ONG-ul Reporteri fără frontiere. Acum 10 ani, când Viktor Orbán a devenit ministru, țara ocupa locul 23.

La finalul anului 2018, Bruxelles a lansat o procedură excepțională pentru riscul unei „încălcări grave” a valorilor UE, accentuând în special situația pluralismului media în Ungaria.

Sursa și foto: rfi.ro

Categories
Internationale Stiri

Conflictul deșeurilor de pe râuri continuă între România, Ucraina și Ungaria

Covoare de deşeuri de plastic au fost aduse de ape peste graniţă în Ungaria în ultimele zile în urma inundaţiilor, conform autorităţilor ungare, în pofida solicitărilor anterioare pentru stoparea poluării adresate vecinilor din amonte, Ucraina şi România, transmite Reuters.


Până luni, unităţile de eliminare a deşeurilor plutitoare au îndepărtat 500 de metri cubi de deşeuri de pe râurile Tisa şi Someş, a declarat Gabriella Siklós, purtătoare de cuvânt a Direcţiei pentru Gestionarea Apelor din Ungaria.


Sticle de plastic ajung în apele Tisei din Ucraina şi pe Râul Someş care curge din România, a spus Gábor Molnár, inginer în cadrul direcţiei, adăugând că deşeurile sunt numărate de colegii săi situaţi în amonte, la intrarea în Ungaria.


„La Tivadar (un sat de pe Tisa), 50-70 de sticle ajung în continuare în fiecare minut, iar cifre similare sunt pe Râul Someş”, a declarat el.


În timp ce o mare parte din resturile care curg în aval sunt materiale organice luate de ape la creşterea nivelului râurilor, Molnár a precizat că există şi deşeuri menajere, inclusiv papuci şi chiar televizoare, alături de sticle de plastic.


Deşeurile plutitoare aduse de ape la graniţa Ungariei la sfârşitul săptămânii trecute au impus desfăşurarea echipelor însărcinate cu eliminarea acestora pentru a şasea oară în ultimul an şi jumătate, a notat Siklós, adăugând că această cantitate de resturi a fost similară cu cea din cazurile anterioare.


În luna iulie a anului trecut, preşedintele Ungariei, János Áder, a solicitat Ucrainei şi României să stopeze poluarea celor două râuri importante care curg pe teritoriul Ungariei după ce inundaţiile au provocat „covoare murdare” din sticle de plastic de la vecinii săi, notează Reuters. Áder a cerut celor doi şefi de stat să le solicite autorităţilor din ţările lor să rezolve problema. 

Sursa: Agerpres

Foto: impactpres.ro 

Categories
Internationale Stiri

Ungaria: Curtea Supremă a decis că Digi Communications nu va primi licență pentru frecvențele 5G

În toamna anului 2019, Autoritatea Maghiară pentru Media şi Telecomunicaţii (NMHH) anunţa lista operatorilor telecom ce vor putea participa la licitaţia pentru utilizarea frecvenţelor 5G din această ţară. Dacă Magyar Telekom, Telenor şi Vodafone au fost acceptate fără probleme, aplicaţia Digi Communications (DIGI) a fost respinsă.

Se pare că Digi Communications a încercat să participe la licitaţie într-o formă neobişnuită. Digi Kft, filiala directă a Digi Communications din Ungaria (RCS & RDS-ul de la noi), a decis să nu participe la licitaţie, hotărâre motivată de faptul că a considerat că există motive de excludere. Totuşi, Digi Communications a decis să se înscrie la procedură, iar în cazul în care ar fi câştigat frecvenţe 5G le-ar fi transferat cu drept de utilizare către filială, Digi Kft.

La acel moment, NMHH a considerat că operatorul telefom are un comportament înşelător şi l-a exclus din licitaţie. Digi Communications a contestat această decizie, însă a pierdut în primă instanţă, iar acum Curtea Supremă din Ungaria a respins definitiv recursul operatorului telecom (nu mai există altă cale de atac).

În martie 2020 NMHH a acordat dreptul de utilizare a frecvențelor 5G către Magyar Telekom, Telenor Ungaria și Vodafone Ungaria.

Sursa: gadget.ro

Foto: new.europawire.eu 

Categories
Locale Stiri

Provocări etnice la Tg. Mureș: Monumentul Secuilor Martiri, vandalizat

UDMR a reclamat vineri seară vandalizarea Monumentului Secuilor Martiri din Târgu Mureş şi a transmis că este păcat că se încearcă din nou crearea unui conflict între comunităţile române şi maghiare. UDMR şi vicepremierul Kelemen Hunor au făcut apel la calm. La rândul său, primarul municipiului Târgu Mureş, Soós Zoltán, a transmis că oraşul se poate dezvolta doar dacă nu se lasă loc provocărilor etnice. „Să nu ne lăsăm păcăliți de cei care ne vor răul”, a transmis primarul.

UDMR şi Kelemen Hunor au reclamat, vineri seară, vandalizarea Monumentului Secuilor Martiri din Târgu oltan, Mureş. „Evident că nu tuturor le-a plăcut asta”, a transmis UDMR, adăugând că este păcat că se încearcă din nou crearea unui conflict între comunităţile române şi maghiare.

„UDMR condamnă toate manifestările extreme”, a mai transmis formaţiunea, anunţând că a depus o plângere la Poliţie şi făcând apel la calm.

La rândul său, primarul municipiului Târgu Mureş, Soós Zoltán, a transmis că oraşul se poate dezvolta doar dacă nu se lasă loc provocărilor etnice. „Cu puțin timp în urmă am aflat că autori necunoscuți au vandalizat Monumentul Secuilor Martiri. Târgumureşenii nu mai pot fi divizați, deşi unii nu renunță. Să nu ne lăsăm păcăliți de cei care ne vor răul. Oraşul nostru se poate dezvolta doar dacă nu lăsăm loc provocărilor pe bază etnică”, a scris vineri seară pe Facebook primarul Soós Zoltán.

Sursă și Foto: g4media.ro

Categories
Nationale Stiri

Clujul și alte patru județe, revendicate de UDMR pentru posturile de prefect

Liderii Coaliției și-au împărțit luni seară funcțiile de prefecți și subprefecți. Conform surselor HotNews.ro Prefectura Capitalei revine USR-PLUS, liberalii au ales Bihorul, iar Clujul revine UDMR.

Prima opțiune a revenit liberalilor, iar Ludovic Orban a ales Sibiul în detrimentul Clujului așa cum s-ar fi așteptat partenerii din Coaliție. Potrivit surselor citate, alegerea liderului PNL a creat nemulțimiri interne la nivelul organizațiilor din Transilvania. Totodată, Orban ar fi cooptat în tabăra sa, prin aceasta alegere, pe Raluca Turcan care este și liderul organizației Sibiu. 

Reamintim că în interiorul PNL există tensiuni între Ludovic Orban și liderii din Transilvania (Cluj, Sălaj, Bihor, Alba, Maramureș).

Prin negocieri, liberalilor le revin prefecturile: Sibiu, Alba, Brașov, Prahova, Bistrița, Mureș, Hunedoara, Bihor, Caraș-Severin, Vrancea, Iași, Botoșani, Neamț, Giurgiu, Călărași, Constanța, Teleorman, Dîmbovița, Ilfov, Olt, Dolj, Vâlcea și Mehedinți. 

USR-PLUS va numi prefecți în București, Timiș, Bacău, Maramureș, Suceava, Argeș, Galați, Brăila, Gorj, Ialomița, Tulcea, Vaslui, Buzău și Harghita.

UDMR a revendicat judeţele Cluj, Arad, Covasna, Satu Mare şi Sălaj.

În urmă cu o săptămână președintele PNL Ludovic Orban anunța că liberalii vor avea 23 de prefecţi şi 47 de subprefecţi, USR-PLUS va avea 14 prefecţi şi 28 de subprefecţi, iar UDMR va avea 5 prefecţi şi 10 subprefecţi.

Guvernul a aprobat în ședința din 27 ianuarie proiectul de OUG care prevede modificarea statutului prefectului și subprefectului, astfel încât aceștia să nu mai fie înalt funcționari publici, ci să aibă funcție de demnitate publică. Prefecţii şi subprefecţii îşi vor păstra calitatea de înalt funcţionar public doar pentru o perioadă de maxim 30 zile de la intrarea în vigoare a actului normativ. 

Principalele prevederi din actul normativ, privind modificarea Codului administrativ, în ceea ce privește statutul prefectului și subprefectului:


Funcţiile de prefect şi de subprefect sunt funcţii de demnitate publică.


Drepturile de natură salarială sunt stabilite prin reglementările privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.


Poate fi numită în funcţia de prefect, respectiv de subprefect, persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

  • este cetăţean român şi are domiciliul în ţară;
  • se bucură de exerciţiul drepturilor electorale;
  • are capacitate deplină de exerciţiu;
  • nu a suferit condamnări penale, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea;
  • nu se regăseşte în cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 85 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancționarea corupției;
  • are studii universitare de licență absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă;
  • a absolvit programe de formare specializată în vederea numirii într-o funcţie de prefect sau subprefect, organizate de Institutul Naţional de Administraţie, în condiţiile legii. Condiţia prevăzută se consideră îndeplinită în situaţia în care persoana care poate fi numită în funcţia de prefect sau subprefect a absolvit programe de formare specializată pentru ocuparea unei funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici, precum şi dacă persoana a ocupat cel puţin un mandat întreg funcţia de senator sau deputat.

Sursa: hotnews.ro

Foto: digi24.ro

Categories
Nationale Stiri

Deputatul Norbert Apjok, exclus din UDMR din cauza diplomei de studii false

Consiliul Permanent al UDMR a decis în ședința de luni retragerea sprijinului politic și excluderea din partid a deputatului Norbert Apjok, au anunțat reprezentanții uniunii pe site-ul rmdsz.ro. 

Decizia a fost luată în baza constatărilor făcute de membrii Comisiei de Etică și Disciplină care au constat că Norbert Apjok a înșelat organele de conducere ale Uniunii, precum și alegătorii acesteia, prin prezentarea unei diplome de studii superioare false, fapt recunoscut ulterior și de către deputat. 

Printre acuzații se menționează în principal inducerea în eroare deliberată și repetată a organismelor de decizie competente, locale și naționale, ale Uniunii, prin prezentarea de declarații oficiale false și prin încălcarea criteriului obligatoriu ca un candidat al Uniunii să aibă studii superioare, situație pe care Norbert Apjok a recunoscut-o într-o declarație semnată.

UDMR mai apreciază că Norbert Apjok a abuzat de încrederea reprezentanților Uniunii, atunci când și-a asumat în scris renunțarea la mandatul obținut în mod fraudulos. Ulterior, el a refuzat să își depună mandatul câștigat cu sprijinul UDMR.

Situația diplomei prezentată de Norbert Apjok în dosarul de candidatură nu a fost clarificată până în prezent, potrivit Mediafax.

Anul trecut, Uniunea a impus candidaţilor săi condiţia de a avea studii superioare. Norbert Apjok (31 ani) a ataşat la candidatura sa diploma obţinută la un curs de comerţ electronic din Anglia, despre care a afirmat că i s-a spus că este un curs de studii superioare. 

De altfel, în biografia sa publicată pe site-ul Camerei Deputaţilor, Apjok a specificat ca ultimul nivel de studiu absolvirea Liceului Németh László din Baia Mare. Politicianul băimărean, care şi-a început al doilea mandat de deputat, a trimis prezidiului UDMR, cu patru zile înaintea alegerilor parlamentare din decembrie, o declaraţie în care a precizat că – în cazul alegerii sale – va renunţa la mandatul de deputat. Două zile mai târziu a şi înregistrat cererea de demisie la organizaţia teritorială a UDMR. La scrutinul parlamentar însă UDMR a obţinut un loc de deputat în judeţul Maramureş care, potrivit legii, îi revine persoanei care conduce lista candidaţilor în judeţul respectiv. 

Sursa: hotnews.ro

Foto: 2mnews.ro 

Categories
Locale Stiri

COVID-19 – Echipa de fotbal Sepsi OSK din Sfântu Gheorghe, susținută din tribune de oameni de zăpadă

Tribunele stadionului nu au mai fost goale la partida de sâmbătă, unde echipa gazdă a înfruntat-o pe Astra Giurgiu. Sute de suporteri de zăpadă au ocupat locuri pe scaunele rămase părăsite din cauza restricțiilor impuse de pandemie. Acesta a fost un semnal din partea suporterilor prin care au afirmat cu fapte, nu doar cu vorbe: „Suntem alături de voi!”, „Nu v-am uitat!”, „Vă iubim!”. Victoria categorică, 4-1, obținută de echipă covăsneană a încununat așa cum se cuvine succesul acestei acțiuni. 

Am o bucurie enormă în inimă, fiindcă băieții au făcut totul, tot ce am cerut eu și ce au cerut suporterii, prin gestul lor extraordinar, de a veni cu inima și sufletul alături de echipă, chiar și prin fapte, cu cei 230 de oameni de zăpadă pe care i-au făcut. Chiar i-am numărat. Eu cred că suporterii au primit răsplata cu meciul ăsta extraordinar, făcut de toți jucătorii care au intrat astăzi pe teren”, a declarat sâmbătă, pentru Observatorul de Covasna, finanțatorul Sepsi OSK, Diószegi László.

Reprezentantul galeriei Sepsi OSK, Nagy Lázár József, ne-a spus cu puțin timp înainte de începerea meciului că implicarea comunității din jurul echipei în această campanie le-a depășit orice așteptare. Totul a început de la o idee interesantă, care s-a transformat într-un adevărat fenomen, acoperit de oameni din tot orașul, chiar și din afara lui, precum și de presa națională.

„Nu am cifre exacte, dar din ce am numărat au fost joi și vineri în jur de 500 de familii, care au lucrat la 200 și ceva de oameni de zăpadă. A venit aseară un camion din Cernat, care a adus oameni de zăpadă. Vă dați seama? Tocmai din Cernat!  Mi se pare extraordinar, mai ales că această campanie a reușit să adune la un loc nu doar fanii echipei, ci și oamenii din oraș și din alte localități. Au fost maghiari, au fost români, copii, bătrâni. Asta mi s-a părut extraordinar și  înseamnă că această echipă este foarte iubită”, ne-a spus reprezentantul galeriei Sepsi OSK, Nagy Lázár József.

Tot acesta a precizat că deși este mai silențioasă decât suporterii în carne și oase, galeria de zăpadă care a vegheat sâmbătă meciul este foarte diversă, ceea ce înseamnă că oamenii au folosit din plin și creativitatea. S-au folosit tricouri cu mesaje, bluze, salopete, pancarte, măști medicale, căciuli, fulare, ochelari de soare, nasturi, dopuri, steaguri, morcovi, mături, găleți și câte și mai câte. Ce au avut în comun toate? Culorile alb-roșii, dar și mult entuziasm din partea creatorilor.

N-am altceva ce să zic, decât că suntem foarte bucuroși că a fost un succes nesperat, imens şi încă o dată am arătat că galeria noastră este unică, am mobilizat peste 450 de oameni şi am atins scopul nostru, să transmitem că suntem lângă echipă”, ne-a spus un alt fan dedicat al echipei, Berkeczi Tibor, care a punctat și că, în fotbal, galeria are un loc foarte important.

Cea mai tare galerie din țară

Ideea acestei acțiuni a pornit de la managerul Teatrului Andrei Mureșanu, Anna Maria Popa, la rândul ei suporter înfocat, căreia pandemia i-a „furat” șansa de a-și susține echipa de suflet la meciuri din tribune.

Ideea mi-a venit meciul trecut când frustrarea că nu pot fi pe stadion a depășit un anumit prag. Mi-am imaginat atunci oameni de zăpadă pe stadion care să ne țină locul și să transmită cât mai vizibil susținerea noastră jucătorilor noștri. L-am sunat pe colegul suporter și prietenul Nagy Lázár József și l-am întrebat dacă nu ar fi fain să mergem să facem noi niște oameni de zăpadă înainte de meci. Din acel moment, ceea ce era o idee simplă aruncată în joacă, a fost preluată și dezvoltată de grupul de suporteri la nivelul de acum. Ceva senzațional! Când am visat acest moment nu mi-aș fi putut imagina vreodată cât de departe și cât de frumos poate fi dezvoltată o întreagă campanie pornind de la această idee. Sunt foarte mândră de prietenii mei, de galeria de suporteri! Reușita acestei campanii este în totalitate meritul lor. Este doar încă o dovadă a faptului că Szekely Legio este cu adevărat cea mai tare galerie din țară! Hajra, Sepsi OSK!”, a spus, pentru Observatorul de Covasna, Anna Maria Popa.

În același context, Nagy Lázár József ne-a spus și că această acțiune, dar și multe altele, cum ar fi campaniile umanitare sau faptul că nu răspund provocărilor venite de la alte galerii, arată că suporterii Sepsi OSK sunt deosebiți, că manifestă o altă atitudine, hotărâtă, dar nu agresivă, față de fotbal, club, conducerea clubului și tot ce ține de echipa lor de suflet.

Pe ecranele TV ale microbiștilor din toată țara au putut fi văzuți „fanii” alb-roșii încremeniți pe scaunele din tribune și prin aceștia devotamentul și statornicia fanilor OSK. Oamenii de zăpadă nu au scăpat nici privirii comentatorului, care a făcut unele referiri la ei pe parcursul partidei.  

Chiar dacă timpul și vremea caldă le vor veni de hac suporterilor de nea, un lucru rămâne veșnic: dragostea suporterilor pentru Sepsi OSK. În plus, nu mai e nicio îndoială, dacă a fost vreodată, că momentul în care se vor redeschide stadioanele este unul foarte așteptat.

Articolul integral pe covasnamedia.ro

Fotografii: Facebook Observatorul de Covasna

Categories
Nationale Stiri

Anunț făcut de vicepremierul Kelemen Hunor: prefecții ar putea fi numiți politic

Ordonanța de urgență privind modificarea statutului prefecților va intra miercuri, 27 ianuarie, în ședința de Guvern, iar după aprobarea actului normativ se vor face nominalizările pentru aceste funcții, a anunțat, luni, vicepremierul Kelemen Hunor, la finalul unei ședințe a coaliției de guvernare.

În ceea ce privește prefecții, am discutat și am luat o hotărâre: intră miercuri ordonanța de urgență privind modificarea statutului prefecților. Este un lucru important, asumat politic în programul de guvernare. Și în Constituție scrie clar ca prefecții sunt reprezentanții Guvernului în teritoriu.

Vor deveni prefecții, din acest punct de vedere, numiți politic și asumati, așa cum este și normal și a fost din decembrie în dezbatere publică acest proiect de ordonanță. Are toate avizele, îl vom discuta în Guvern miercuri și, după ce va fi aprobată OUG, sigur putem merge mai departe cu nominalizările prefecților și subprefecților.

De aceea, astăzi nu am luat o hotărâre cine și unde va propune prefecți”, a declarat Kelemen Hunor, la Palatul Parlamentului.

El a susținut că, după această modificare legislativă, nu există un efort bugetar mai mare.

Sursa: ziare.com

Foto: Kelemen Hunor Facebook

Categories
Nationale Stiri

Decizie în premieră: ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, renunță la ștampilă și sigiliu

Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Cseke Attila, a decis, printr-un ordin, ca în MDLPA să nu se mai folosească sigiliul sau ştampila, certificarea autenticităţii şi forţa juridică a actelor fiind date de semnătura ministrului ori a persoanei competente. 

Potrivit unui comunicat transmis luni Agerpres, ordinul de ministru face referire şi la persoanele fizice, persoanele juridice de drept privat, precum şi entităţile fără personalitate juridică care nu mai au obligaţia de a aplica ştampila pe declaraţii, cereri, contracte sau orice alte documente ori înscrisuri depuse la MDLPA.


Dispoziţiile acestui ordin se aplică şi la nivelul instituţiilor publice şi organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale aflate în subordinea MDLPA, precum şi la nivelul unităţilor care funcţionează sub autoritatea MDLPA.


Codul Administrativ prevede că, începând cu 1 ianuarie 2020, ştampila este necesară numai pentru proiectele şi actele normative adoptate sau emise de instituţiile sau autorităţile publice enumerate în Constituţie. „Funcţionarii din cadrul ministerului nu vor mai cere ştampilă pe o cerere sau un contract, de exemplu, iar încălcarea acestei prevederi constituie abatere disciplinară şi se sancţionează conform legii”, a precizat ministrul, citat în comunicat. 

Sursa: Agerpres

Foto:  ordineaindirect.ro 

Categories
Opinii

Avocat ungar: de ce respingerea Minority Safepack la Bruxelles nu este o surpriză 

Respingerea inițiativei cetățenești Minority Safepack (MSPI), de către Comisia Europeană a încins multe spirite, în rândul promotorilor și principalilor susținători ai proiectului, precum Vincze Lorant, președintele FUEN (Uniunea Federală a Naționalităților Europene). În ciuda tuturor argumentelor, bazate pe o documentare amănunțită și pe repetate dezbateri, CE este aspru criticată de către perdanți, pentru ceea ce ei consideră o lipsă de viziune a membrilor comisiei.

Într-un interviu acordat publicației online Transindex, avocata Bakó Bea, care este totodată și redactor șef al publicației Azonnali, a explicat pe înțelesul tuturor de ce MSPI nu își are locul în dezbaterile legislative ale Parlamentului European, ci este mai degrabă o chestiune de politici restrânse, între Ungaria și statele vecine:

„Răspunsul CE pare să interpreteze conceptul de minoritate mult mai pe larg și nu doar legat de minoritățile naționale. Dar este necesar să înțelegem că UE este formată din 27 de state, iar rolul să nu este acela de a legifera asupra unor probleme punctuale specifice doar câtorva dintre acestea. Uniunea legiferează asupra unor chestiuni unde există o voință și o vocație majoritară, asupra cărora un mare număr dintre membre cad de acord. 

Problema minorităților naționale nu este una de acest gen, existând multe state vest-europene, care nu percep situația în acest fel. Putem să luăm exemplul Franței, unde există principiul unui stat național unitar, în care orice cetățean francez, care locuiește pe teritoriul Franței și vorbește limba franceză, este considerat francez. 

Chiar dacă vrem să le îmbunătățim situația maghiarilor din afara granițelor, MSPI nu este instrumentul potrivit, întrucât statul ungar ar trebui să negocieze direct  cu statele vecine corespunzătoare, precum România sau Slovacia. (…) Trebuie să înțelegem faptul că rolul UE nu este de a media disputele  punctuale dintre unele state membre

Bineînțeles, nu este vina inițiatorilor (MSPI – n.e.) că nu au reușit să convingă majoritatea statelor, că pentru aceștia este o problemă importantă, întrucât unele dintre cele mai mari state membre au o perspectivă complet diferită asupra problematicii minorităților naționale. (…) Așadar, nu cred ca EU ar trebui să legifereze asupra unor problematici locale, ci mai degrabă să încerce să le gestioneze prin intermediul diplomației.”

Avocatul ungar a explicat diferența de poziționare dintre Parlament și Comisie prin situațiile lor diferite: Parlamentul European/PE, ”polițistul bun”, este alcătuit din membri aleși direct, sens în care încearcă să facă o bună impresie, în fașa alegătorilor, sens în care această instituție adoptă, deseori, recomandări, care nu au forță juridică; Comisia, ca inițiator al actului normativ, dar și ca reprezentant al SM, trebuie să ia în considerare realitățile, eventualele opoziții și e un lucru obișnuit să ”cenzureze” unele propuneri le PE.

De asemenea, Bakó Bea, a remarcat faptul că MSPI solicita o serie de elemente referitoare la protecția minorităților, care deja sunt prevăzute de către legislația europeană, această redundanță, putând reprezenta un alt motiv pentru care Comisia a decis irelevanța Inițiativei, ca propunere legislativă. 

Opinia de specialitate a juristului ungar a calificat și cealaltă ICE maghiară, a Consiliului Național Secuiesc, dedicată regiunilor minoritare, drept ”și mai perdantă”. Bakó Bea a explicat că această inițiativă se axează pe administrația publică, noțiune asimilată suveranității de către multe state. Fiecare SM alocă fondurile conform priorităților și sistemului administrativ propriiși nu ar dori o eventuală implicare a UE. 

Bakó Bea a mai remarcat poziția contradictorie a Executivului Ungar, care cere intervenția UE în sfera suverană a SM, în problema minorităților naționale, dar protestează când Uniunea își extinde puterea în domenii precum statul de drept.

Raportat la gradul de predictibilitatea al acestui eșec, avocatul ungar admite că ar fi cinic să crezi din start că o ICE este sortită eșecului (”inițiatorii ar fi naivi sau și-ar păcăli susținătorii”), dar remarcă faptul că unele propuneri ale MSPI au părut îndoielnice, chiar de la început.

Șansele de a continua lupta pe această temă sunt apreciate ca slabe, deoarece, chiar dacă singura țară care s-a opus deschis a fost România, este de așteptat ca nici Franța și nici Spania (două țări mari) să nu aprecieze astfel de inițiative.

Întregul interviu, în care este explicată în detaliu decizia Comisiei Europene, poate fi citit aici.