Tag: Ungaria

Categories
Internationale Stiri

Din 2024, la Budapesta va funcționa o extensie a Universității Fudan din China

Ministerul ungar al Inovaţiei a semnat un acord cu Universitatea Fudan din Shanghai, China, prin care aceasta va deschide o filială la Budapesta, transmite miercuri DPA, preluată de Agerpres. Acordul, semnat în cadrul unei reuniuni online, prevede că viitoarea Universitate Fudan de la Budapesta va primi între 6.000 şi 8.000 de studenţi.

Activităţile de predare, în care vor fi implicaţi 500 de profesori, vor începe cel mai devreme în 2024. Vor fi oferite cursuri în domeniile umaniste, ştiinţelor sociale, ştiinţelor naturale, tehnologiei şi medicinei.

Proiectul este controversat în Ungaria având în vedere că, deşi Universitatea Fudan din Shanghai este considerată una de elită la nivel mondial, ea se află sub controlul Partidului Comunist Chinez. Criticii proiectului se tem că, prin viitoarea instituţie de învăţământ superior, Beijingul îşi va propaga viziunea autoritaristă pe teritoriul Ungariei.

Soarta etnicilor uiguri minoritari închişi în lagăre de reeducare, mişcarea democratică din Hong Kong, situaţia drepturilor omului în general, precum şi utilizarea pe scară largă a inteligenţei artificiale pentru supravegherea cetăţenilor în China vor fi, cel mai probabil, teme tabu la viitoarea universitate, comentează sursa citată.

Acordul semnat marţi lasă deschisă problema finanţării, însă premierul ungar Viktor Orbán a convenit deja cu conducerea chineză că Ungaria va asigura cheltuielile de construcţie de 1,5 miliarde de euro şi va contracta în acest scop un împrumut de la Banca Chineză de Dezvoltare, deţinută de stat.

Cu numai doi ani în urmă, premierul naţionalist de dreapta al Ungariei a obligat Universitatea Central Europeană (CEU), fondată de George Soros, să-şi închidă activităţile de la Budapesta, care au fost transferate la Viena.

Sursă și foto: edupedu.ro

Categories
Opinii

În Ungaria, limitele libertății presei sunt dictate de Guvern

În presa internațională apar tot mai multe semnale cu privire la încălcarea libertății de expresie a jurnaliștilor din Ungaria, în numele unui nou tip de corectitudine, impusă de către guvern. Critica, în general, ar trebui să fie privită ca un fenomen ce duce către evoluție, către optimizare, însă nu aceasta este și viziunea executivului ungar, sensibil la orice material cu tentă negativă apărut în presă. Iar represaliile asupra celor care îndrăznesc să tragă semnale de alarmă la adresa puterii, nu întârzie să apară, fiind uneori devastatoare atât pentru cariera jurnaliștilor în cauză, cât și pentru instituțiile de presă care au nesăbuința să se abată de la liniile stricte de mesaj acceptate de către conducerea statului.

Din păcate, exemplele de acest gen apar tot mai des, dovadă a strângerii lațului în jurul gâtului presei libere din Ungaria, după cum subliniază, în  publicația online atlatszo.hu, jurnalista Ildikó Kovács. Potrivit acesteia, într-o cercetare derulată în anul 2019, asupra libertății de exprimare a jurnaliștilor ungari, au fost relevate o serie de date cel puțin îngrijorătoare:

  • aproape trei sferturi (71%) dintre jurnaliști s-au confruntat cu negarea sau obstrucționarea accesului la informațiile publice
  • 79% dintre jurnaliști s-au confruntat cu o refuzul de a colabora, din partea anumitor jurnaliști
  • 57% dintre jurnaliști au fost deja abordați, prin presiuni, de editori, editori, proprietari ai companiilor media
  • 56% dintre jurnaliști au fost abuzați verbal
  • 41% dintre jurnaliști au fost deja mânjiți în public
  • 72% dintre jurnaliști au fost amenințați cu o acțiune în justiție
  • 41% dintre jurnaliști au fost deja urmăriți penal
  • 30% dintre jurnaliști s-au confruntat cu oferte explicite de beneficii economice, adică tentativă de dare de mită
  • 71% dintre jurnaliștii maghiari sunt îngrijorați de impactul încercărilor de interferență externă asupra credibilității presei maghiare

Deși studiul la care Ildikó Kovács face referire  este de acum doi ani, situația nu pare să se fi îmbunătățit până astăzi, aceasta venind cu două exemple recente, cât se poate de clare: cel al lui Viktor Lukács, tânărul comentator sportiv pentru M4 Sport, care și-a pierdut locul de muncă – chipurile pentru că a promovat pe rețelele de socializare aprecierea sportivului Peter Gulácsi pentru mișcarea “familia este familie” (care susține libertatea de a întemeia o familie de către persoanele de același sex); cel de-al doilea exemplu evocat de în articolul atlatszo.hu este cel al jurnalistei Krisztina Balogh care, după ce a demisionat de la postul public de televiziune ungar, M1, a acordat un interviu publicației 444.hu, în care a relatat despre modul în care mass-media publică s-a supus instrucțiunilor Fidesz și a încălcat principiile serviciului public, alegându-se astfel cu o plângere în instanță, din partea companiei media, dar și cu o terfelire sistematică a imaginii sale, ca jurnalist.

Să sperăm că vom ajunge în curând la concluzia că opinia privată a jurnaliștilor nu este afectată de locul lor de muncă. Ar fi o zi mare în istoria internă a libertății presei, asta e sigur – concluzionează jurnalista Ildikó Kovács.

Mihai Oros

Categories
Internationale Stiri

Ungaria a blocat o declaraţie a UE prin care se contesta reducerea libertăților de către China în Hong Kong

Uniunea Europeană, care îşi propune să sprijine Marea Britanie şi Statele Unite în susţinerea drepturilor omului în Hong Kong, ar fi trebuit să adopte luni o primă declarație în sensul acesta, la o reuniune a miniştrilor de externe europeni, dar nu a reuşit să obţină acordul necesar din partea tuturor celor 27 de state membre. Potrivit unor surse diplomatice, Ungaria ar fi blocat acest demers. Între timp, în Hong Kong, mai mulți activiști pro-democrație, unii dintre ei în vârstă, printre care magnatul media Jimmy Lai, au fost condamnați, vineri, la închisoare.

Ungaria a blocat o declaraţie a Uniunii Europene care critica noua lege chineză a securităţii în Hong Kong, au declarat doi diplomaţi citați de Reuters, o acţiune ce ar putea submina eforturile de a contesta reducerea libertăţilor de către Beijing în fosta colonie britanică, relatează Agerpres.

„Argumentul Ungariei a fost că UE are deja prea multe probleme cu China”, a declarat pentru Reuters un diplomat UE cu rang înat. Un al doilea diplomat a confirmat blocajul şi poziţia Ungariei.

În aceste condiții, un oficial european a anunţat că declaraţia a fost retrasă din procesul de aprobare al UE.

Impasul este ultima lovitură dată credibilităţii UE ca apărător al drepturilor omului, ca for ce inspiră ţările să-i urmeze exemplul prin scoaterea în afara legii a pedepsei cu moartea şi prin apărarea libertăţii de exprimare, a comentat unul dintre diplomaţii citați de Reuters.

El a subliniat totodată că pentru UE este o provocare să mențină un echilibru între legăturile de afaceri cu Beijingul, China fiind al doilea cel mai mare partener comercial al UE, şi luarea de atitudine împotriva represiunilor guvernului chinez în Hong Kong, în privința respectării drepturilor omului şi a tratamentului musulmanilor uiguri din nord-vestul țării.

UE a impus la 22 martie sancţiuni împotriva Chinei pentru abuzurile împotriva minorității uigure din provincia Xinjiang, iar Beijingul a ripostat, luând, la rândul său, măsuri împotriva unor oficiali şi entităţi din Uniunea Europeană.

Budapesta a sprijinit însă cu reticenţă sancţiunile UE de luna trecută, numindu-le „inutile” şi l-a primit pe ministrul chinez al apărării într-o vizită oficială, la câteva zile după decizia Bruxelles-ului de instituire a sancţiunilor.

Ungaria este un beneficiar important al investiţiilor chineze. În trecut, atât Ungaria, cât şi Grecia, unde compania COSCO Shipping din China deţine un pachet majoritar de acţiuni în cel mai mare port al Greciei, au blocat declaraţiile UE asupra Chinei.

Principalul reprezentant al Beijingului în Hong Kong a avertizat puterile străine în această săptămână că „vor primi o lecţie”, dacă vor încerca să intervină în gestionarea de către China a acestui teritoriu. 

Hong Kong se bucura de autonomie și de un statut special, după ce în 1997 a revenit sub tutela Chinei.

Timp de mai bine de un secol și jumătate, Hong Kong, una dintre regiunile cu cea mai mare densitate de populație din lume, a fost sub conducere britanică și a devenit un centru financiar global. În 1997, a încetat un contract de cesiune pe 99 de ani prin care acest teritoriu era cedat de China către Coroana britanică.

Occidentul afirmă că noua lege a securităţii pe care China a impus-o în Hong Kong încalcă promisiunea Beijingului de a menţine un grad înalt de autonomie pentru metropolă. Susţinătorii Chinei afirmă că legea a restabilit ordinea în Hong Konk după protestele masive din 2019,îndreptate împotriva guvernului local și a Chinei.

Mai mulţi activişti prodemocraţie din Hong Kong, inclusiv magnatul media Jimmy Lai, au fost condamnaţi vineri la pedepse cu închisoare, din cauza participării la proteste, scrie Mediafax citând BBC.

În vârstă de 73 de ani, Jimmy Lai, proprietarul publicaţiei Apple Daily, a fost condamnat la 14 luni de închisoare. Alţi cinci activişti prodemocraţie au fost condamnaţi la pedepse de până la 18 luni de închisoare. Printre aceştia se numără activistul Martin Lee, în vârstă de 82 de ani, şi avocatul Margaret Ng, în vârstă de 73 de ani, care au primit pedepse cu suspendare.

Sentinţele au fost pronunţate pentru acuzaţii de „conspiraţie” şi „participare la proteste neautorizate”.

În 2019, în Hong Kong au avut loc proteste masive faţă de tentativele administraţiei de la Beijing de intensificare a controlului politic. Protestele au continuat şi în 2020, din cauza legii privind siguranţa naţională, instituită în Hong Kong de Parlamentul Chinei.

„Nu trebuie să subestimăm aspectul simbolic al acestor sentinţe. Prin acţiunile împotriva acestor simboluri ale libertăţii şi societăţii civile, Beijingul subminează democraţia şi libertatea de exprimare în Hong Kong”, a reacţionat deputatul german Gyde Jensen, preşedintele Comisiei pentru Drepturile Omului din Bundestag, cerând reacţii rapide din partea Guvernului Germaniei şi a Uniunii Europene.

Organizaţia pentru drepturile omului Amnesty International a cerut eliberarea imediată a activiştilor prodemocraţie condamnaţi în Hong Kong.

Sursa: digi24.ro

Foto: bbc.com 

Categories
Internationale Stiri

Cine este Szilárd Demeter, omul care susține noua eră culturală promisă în Ungaria

Recent, lumea artistică din Ungaria a fost zdruncinată de o inițiativă a guvernului de la Budapesta care își propune alocarea a 62 de milioane de euro pentru susţinerea şi formarea de talente muzicale, finanţarea creaţiei şi a echipamentelor (studiouri, spaţii de concert). Deși lăudabilă, măsura generează temeri și suspiciuni de cenzură, întrucât pare să concretizeze promisiunea noii ere culturale promise de Viktor Orbán în 2018. 

Susținătorul fervent al noului proiect cultural este Szilárd Demeter, un personaj controversat, cunoscut pentru afirmații publice compromițătoare, care au fost la un pas de a genera conflicte diplomatice între Ungaria și Israel. 

Născut la Odorheiu Secuiesc, a lucrat cu poetul János Dénes Orbán într-o comunitate de scriitori din Transilvania și a avut o bogată activitate în domeniul jurnalismului cultural, fiind totodată și directorul Muzeului Literar Petőfi. În perioada, 2008-2014, a fost mai întâi șef de presă, apoi manager de birou al episcopului László Tőkés, pe atunci deputat în Parlamentul European, dar este cunoscut și ca lider al campaniei Partidului Popular Ungar din Transilvania (EMNP) la alegerile municipale din 2012. 

În august 2019, a fost numit comisar ministerial, calitate în care a fost responsabil pentru „dezvoltarea integrată a profesiei de carte maghiară și a colecțiilor literare publice” Această numire a fost prelungită până la 31 decembrie 2021. În vara anului 2020, a primit și funcția de „comisar ministerial pentru coordonarea și socializarea muzicii ușoare maghiare”. De pe această poziție, Szilárd Demeter, care s-a declarat orbanist 110%, a precizat cu privire la proiectul inițiat de guvernul Orbán că „este vorba de realizarea unor producţii pop şi rock ungare de calitate, de a face din ele o sursă de identitate”. Această afirmație este completată de convingerea comisarului pentru Cultură că identitatea națională maghiară „este slăbită şi trebuie restaurată”, iar „muzica poate exprima ceea ce este diferit în personalitatea, viziunea şi experienţaistorică”, astfel încât să poată fi transformată într-un instrument de resuscitare și conservare a culturii și identității ungare. 

Numele lui Szilárd Demeter  a devenit sonor la nivel internațional în noiembrie 2020, când l-a comparat pe George Soros cu Hitler, pentru ca ulterior să își retragă acuzaţiile. „Camera de gazare Európa Soros György: gazul otrăvitor se scurge din capsula unei societăţi deschise multiculturale, fiind letal pentru modul de viaţă european. … Acum, liberalii doresc să-i excludă pe polonezi şi pe unguri din comunitatea politică în care mai au drepturi. Noi suntem noii evrei,… iar George Soros este Führerul liberal. Armata liberalismului îl venerează într-un mod mai servil decât a fost deificat Hitler”, au fost cuvintele care au stârnit reacții puternice la nivel internațional și care au făcut ca Szilárd Demeter să rămână și fără cont pe Facebook. 

În opoziție cu inițiativa guvernamentală ungară, a intrat Ferenc Megyeri, solist al grupului punk ‘HétkŕznaPI CSAlŕłdŕˇsok’ (Decepţiile cotidianului) înfiinţat în 1990, susținător al lui  Soros. Acesta pretinde că, în timpul unui concert înregistrat în octombrie, înainte de difuzarea lui în decembrie la televiziune, organizatorii l-au rugat să renunţe la tricoul pe care era scris numele „Soros”. „Am refuzat şi postul a făcut gros-planuri cu chipul meu”, evitând cu grijă să filmeze mesajul, a povestit acesta într-un interviu.  Melodiile „Viktor” şi „Absurdistan”, care critică politica din Ungaria, au fost tăiate la montaj, a mai precizat artistul în vârstă de 55 de ani, ceea ce îl face neîncrezător în faţa noului proiect. „Dacă ideea este de a ajuta muzicienii, atunci de ce nu – până la urmă, este vorba despre banii contribuabililor, sunt banii noştri. Dar cred că majoritatea grupurilor vor încasa banii în schimbul tăcerii”, a spus Megyeri.    

Scepticismul lui Ferenc Megyeri este împărtășit și de compozitorul şi chitaristul de renume, Zoltán Czutor, care se teme de o eventuală „îndoctrinare, cu elevi care vor asista la opere rock naţionaliste”, în timp ce muzicienii riscă să nu aibă mijloace de a rezista. 

Surse: cotidianul.ro și adevarul.ro

Foto: maszol.ro

Categories
Internationale Stiri

Papa Francisc va merge la Budapesta în septembrie

Episcopii din Ungaria au salutat cu bucurie anunțul Papei Francisc cu privire la decizia de a merge la Budapesta pentru a celebra Sfânta Liturghie de încheiere a Congresului Euharistic Internațional (5-12 septembrie 2021). Anunțul a fost dat de Papa Francisc la conferința de presă din timpul călătoriei de întoarcere din Irak. 

La întoarcerea din Irak, Papa Francisc și-a anunțat intenția de a merge la Budapesta cu ocazia Congresului Euharistic Internațional, care va avea loc în perioada 5-12 septembrie 2021. La întrebarea unui jurnalist cu privire la eventualele călătorii apostolice din viitorul apropiat, papa a răspuns: „Nu știu dacă se vor face sau nu alte călătorii. Vă mărturisesc doar că în această călătorie m-am simțit mult mai obosit decât în celelalte. Cei 84 de ani nu vin singuri, [oboseala] este o consecință… dar, vom vedea (…) Acum va trebui să merg în Ungaria, la Sfânta Liturghie finală a Congresului Euharistic Internațional. Nu este o vizită făcută țării, ci numai pentru Liturghie”. 

La rândul lor, episcopii catolici din Ungaria și-au exprimat satisfacția pentru anunțul papei. „Cu mare bucurie”, afirmă prelații într-un comunicat de presă, ”am aflat știrea că Sfântul Părinte a anunțat decizia sa de a veni la Budapesta pentru Sfânta Liturghie de la încheierea celui de-al 52-lea Congres Euharistic Internațional”.

Manifestare religioasă deosebit de îndrăgită în rândul creștinilor, așa-numitul „Congres Euharistic” adună, de obicei, zeci și sute de mii de catolici de pe toate continentele. Primul Congres Euharistic avut loc în 1881 la Lille, în Franța, iar cel mai recent, la Cebu, în Filipine. În ultimele decenii, congresul euharistic se organizează, de obicei, o dată la patru ani. Congresul Euharistic Internațional de la Budapesta are ca temă cuvintele psalmistului: „Toate izvoarele mele sunt în tine” (Psalm 87,7).

Inițiativa, ajunsă acum la cea de-a 52-a ediție internațională, își propune să întărească credința credincioșilor, să reconstruiască identitatea comunității creștine printr-o mereu nouă evanghelizare, să aprofundeze comuniunea cu Cristos și cu frații, să lucreze la reconcilierea dintre popoare și să fie o ocazie de a reface dialogul dintre creștini.

„Suntem siguri”, afirmă episcopii din Ungaria, „că prezența Sfântului Părinte va fi o mare încurajare și întărire spirituală pentru noi toți și pentru participanții la Congresul Euharistic”.

Programat inițial în 2020 la Budapesta, al 52-lea Congres Euharistic Internațional a fost amânat pentru 2021 din cauza pandemiei de Covid-19. 

Sursa: vaticannews.va

Foto: digi24.ro

Categories
Internationale Stiri

Slovacia acuză Ungaria de amestec în treburile interne

Săptămâna trecută, joi, Ambasadorul Ungariei la Bratislava a fost convocat la Ministerul de Externe al Slovaciei ca să dea explicaţii în legătură cu vizita de miercuri a ministrului ungar al Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior, Péter Szijjártó, la Komárno, a transmis agenţia slovacă de ştiri TASR.

Péter Szijjártó a declarat la Komárno că, până în prezent, nu s-a găsit o modalitate pentru asigurarea dublei cetăţenii înSlovacia, dar se speră că la un moment dat se va găsi şi pentru
asta o soluţie.

De asemenea, acesta le-a cerut maghiarilor din Slovacia să participe la recensământul din acest an din Slovacia şi să sedeclare maghiari.

Ministrul slovac de externe, Ivan Korcok, a declarat că este în interesul Slovaciei să menţină relaţii bune cu Ungaria, dar refuză ca aceasta să intervină în afacerile interne ale ţării. „Aceasta nu este modalitatea corectă de a dezvolta relaţiile devecinătate”, a declarat ministrul slovac de externe despre negocierile din Komárno.

La sfârşitul săptămânii, Péter Szijjártó „mi-a solicitat o întrevedere cu privire la modificarea Legii cetăţeniei. Am respinscu fermitate acest lucru, deoarece este exclusiv o problemă a noastră, din Slovacia, şi l-am rugat să se abţină de la acestaspect întrucât nu am finalizat încă procesul legislativ”, a scris Ivan Korcok, într-o postare pe o reţea de socializare.

Potrivit lui Ivan Korcok, problema a apărut în luna mai 2010, când Ungaria a adoptat o lege care „creşte, pe motive etnice, în mod intenţionat, numărul cetăţenilor săi care locuiesc în afara graniţelor sale”. La momentul respectiv, guvernul lui Robert Fico a reacţionat la demersul Ungariei prin schimbarea legii cetăţeniei slovace, practic prin abolirea instituţiei dublei cetăţenii.

Sursă: hirado.hu

Foto: dailynewshungary.com

Categories
Internationale Stiri

COVID-19: Săli de sport, magazine, grădinițe și școli, închise în Ungaria. Spațiile de agrement rămân deschise

Guvernul Ungariei a decis, joi, să impună noi măsuri restrictive pentru a contracara epidemia de Covid.  Magazinele şi unităţile de servicii vor fi închise în perioada 8-22 martie, iar grădiniţele şi şcolile generale vor rămâne închise până în 7 aprilie – a anunţat Secretarul Guvernului, Gergely Gulyás, în cadrul unei conferinţe de presă, conform hirado.hu.

Gergely Gulyásl a precizat că vor rămâne închise magazinele cu excepţia celor alimentare, a farmaciilor, drogheriilor şi a benzinăriilor. De asemenea, între 8 şi 22 martie vor fi suspendate toate serviciile, în afară de sistemul sanitar privat.

Sălile de fitness vor fi de asemenea închise timp de două săptămâni, antrenamentele şi întâlnirile sportivilor legitimaţi fiind permise exclusiv cu porţile închise. Parcurile şi spațiile de agrement vor rămâne deschise, fiind permise şi activităţile sportive în aer liber în cazul în care distanţa de 1,5 poate fi menţinută între participanți.

Secretarul Guvernului i-a rugat pe toţi angajatorii să asigure munca de acasă, în limita posibilităţilor, mai ales în cazul familiilor cu copii.

Purtarea măştii rămâne obligatorie peste tot în aer liber – a subliniat Gulyás.

Oficialul a mai adăugat că vor fi menţinute şi restricţiile la frontiere, în privința circulaţiei persoanelor, cu precizarea că traficul de tranzit şi cel al mărfurilor nu va fi limitat.

Sursa: g4media.ro

Foto: watereurope.eu

Categories
Locale Stiri

1 milion de euro! – atât a investit Viktor Orbán într-un patinoar din Sângeorgiu de Mureș

Un patinoar acoperit de peste 1 milion de euro a fost inaugurat recent la Sângeorgiu de Mureș, în prezența celor doi miniștri ai UDMR, Eduard Novak (Sport și Tineret) și Tánczos Barna (Mediu, Ape și Păduri).  Patinoarul acoperit e destinat Academiei de Hochei „Székely Jégkorong Akadémia”, care e coordonată și finanțată de Fundația Mens Sana.

Patinoarul a fost finanțat în mare parte de Guvernul Ungariei, au informat atât primarul din Sângeorgiu de Mureș, Sófalvi Szabolcs, cât și cei doi miniștri, care le-au și transmis mulțumiri autorităților de la Budapesta.

Primarul din Sângeorgiu de Mureș chiar a ținut să sublinieze rolul autorităților de la Budapesta, dând ca exemplu pationarul din municipiul Târgu Mureș, care „se tot construiește de peste 10 ani, și nici acum nu e gata”, în timp ce în comuna sa, patinoarul a fost realizat în numai câteva luni.

„În Târgu Mureş, de peste 10 ani se construieşte acel teren de hochei acoperit, şi nu e gata, iar acest teren s-a construit în doar câteva luni. Este o investiţie a Guvernului Ungariei, de peste 1 milion de euro, şi tot ce a însemnat dotare, tot ei s-au ocupat. Au găsit aici mulţi parteneri, inclusiv Academia de Hochei şi Asociaţia LIDER, Valea Superioară a Mureşului, din care fac parte cinci primării, printre care Primăria Sângeorgiu de Mureş. Noi ne simţim onoraţi că s-a construit tocmai pe teritoriul comunei noastre, dar nu pentru că se dorea într-o comună, ci pentru că este în imediata vecinătate a municipiului Târgu Mureş şi este o locaţie unde foarte mulţi mureşeni vin aici, pe malul Râului Mureş, la pescuit, la sport, deci este foarte uşor accesibil acest loc pentru toţi mureşenii. La inaugurarea unui teren de hochei evident că am venit pe patine. Nu ştiu să joc hochei, dar unul dintre cei patru copii ai mei va juca, sper (…)”, a comentat Sófalvi Szabolcs, citat de Agerpres.

Miniștrii au adus mulțumiri Guvernului maghiar:

„În numele MTS vreau să mulţumesc Guvernului maghiar pentru această investiţie în copiii unei generaţii viitoare care pot să devină campioni. Nu am avut această şansă acum 30 de ani, ne antrenam pe un frig de minus 20 de grade, de la ora 6 dimineaţa, trei antrenamente pe zi. (…) Azi este o şansă uriaşă pentru voi, părinţi, folosiţi la maximum sportul, este cea mai importantă şcoală de a educa un copil, de a-l face disciplinat, de a-l face să aibă respect, să fie un om de caracter. Nu ezitaţi să-i duceţi la sport! Pentru mine este una dintre cele mai frumoase zile din ultimele săptămâni, să fiu aici. Tot timpul spun că a construi o sală de sport nu înseamnă tot, se poate construi destul de uşor, de acum încolo începe treaba, de acum trebuie să ne dăm silinţa să fie populată de dimineaţa până seara. Şi, pe lângă hochei, puteţi să creşteţi patinajul artistic, short track (patinaj viteză)”, a declarat Novak, în cadrul festivităţii de inaugurare a patinoarului.

„Sunt preşedintele unei fundaţii care, din 2016, a construit infrastructură pentru hochei, pentru sporturile pe gheaţă. Este al patrulea patinoar pe care îl facem în Ţinutul Secuiesc – avem patinoare la Sfântul Gheorghe, la Miercurea Ciuc, la Gheorgheni şi acum la Sângeorgiu de Mureş. Este o investiţie pe care am realizat-o în proporţie de 90% din banii Guvernului Ungariei, a venit alături de noi Consiliul Judeţean (Mureş – n.r.) şi Asociaţia LIDER, împreună am realizat această infrastructură, exploatarea se va face din banii comunităţii locale, prin CJ Mureş şi din localităţile din această regiune. Este un nou început pentru sporturile pe gheaţă, hochei, patinaj artistic sau pentru short track”, a spus și ministrul  Tánczos Barna.

La inaugurare a participat și Potápi Árpád János, secretar de stat în Cabinetul premierului Ungariei.

Sursă și Foto: g4media.ro

Categories
Internationale Stiri

Ungaria: Libertatea presei, știrbită din nou – Klubrádió încetează emisia

Klubrádió, un post de radio independent din Ungaria, care adesea aduce critici guvernului Viktor Orbán, își va înceta emisia începând cu 14 februarie, potrivit unei decizii a Consiliului ungar pentru media, care supraveghează societățile din domeniul informației din țară. O decizie care îngrijorează Consiliul European, transmite France24.

Consiliul Europei denunță încă un atac asupra libertății presei în Ungaria: primul post de radio independent din acest stat membru al UE, își va înceta activitatea după ce i-a fost respinsă cererea de a-și păstra licența, marți, 9 februarie.

Directorul radioului a reclamat această „decizie ruşinoasă şi laşă” din partea Tribunalului din Budapesta. „Vom cere intervenția Curții Supreme”, a declarat András  Arató pentru AFP. El a promis că de luni va continua activitatea pe internet, invitând ascultătorii să-i „susțină”.

„Într-o dictatură nu este loc pentru vocile libere”, a reacţionat Dési János, unul dintre prezentatorii postului.

În luna septembrie a anului trecut, Consiliul ungar pentru media (NMHH), care supraveghează toate societăţile din domeniul informaţiei din Ungaria, a refuzat să prelungească licenţa de operare a postului de radio, care expiră pe 14 februarie.

Consiliul, creat în 2011 sub egida lui Viktor Orbán, a susţinut că postul de radio a depus de două ori cu întârziere în decurs de un an o serie de documente administrative. Totuși, l-a autorizat să candideze pentru aceeași frecvență, care deservește în principal capitala Budapesta.

 Klubrádió a sesizat tribunalul din Budapesta pentru a cere un permis temporar de emisie, în aşteptarea rezultatului licitaţiei, care va veni probabil abia peste câteva luni. De asemenea, alte două posturi de radio au depus cerere.

Însă instanța a decis că această cerere „depășește domeniul său de competență”. În ceea ce privește încălcarea normelor, a decis în favoarea NMHH, asigurând că reînnoirile licențelor nu au fost automate.

Acesta este încă un obstacol pentru mass-media maghiară independentă, care este sub presiune după revenirea la putere a lui Viktor Orbán în 2010.

Klubrádió a început să transmită începând cu anii 1990 și s-a confruntat cu o serie de obstacole și lupte juridice în ultimii ani pentru a putea să-și continue activitatea.

În afară de acest caz, mai multe mass-media independente au fost nevoite să-și înceteze activitatea și au fost preluate de cei apropiați de guvern, cum ar fi site-ul de știri Index, ai cărui jurnaliști au demisionat în vara anului 2020.

În același timp, presa publică este acuzată că a fost transformată într-un instrument de propagandă.

„O altă voce redusă la tăcere în Ungaria. O altă zi tristă pentru libertatea mass-mediei”, a reacționat pe Twitter comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului, Dunja Mijatovic.

Și Statele Unite și-au exprimat îngrijorarea cu privire la „un nou atac asupra libertății presei în Ungaria”.

„Încurajăm guvernul maghiar să promoveze un spațiu mass-media deschis, să respecte statul de drept și principiul transparenței”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price.

La rândul său, diplomația franceză, apreciază că este vorba de „un mesaj foarte îngrijorător în ceea ce privește pluralismul și independența mass-media” și a solicitat Ungariei să „respecte angajamentele sale europene în acest domeniu”.

În acest moment, Ungaria ocupă locul 89 din 180 în clasamentul mondial al libertăţii presei, publicat de ONG-ul Reporteri fără frontiere. Acum 10 ani, când Viktor Orbán a devenit ministru, țara ocupa locul 23.

La finalul anului 2018, Bruxelles a lansat o procedură excepțională pentru riscul unei „încălcări grave” a valorilor UE, accentuând în special situația pluralismului media în Ungaria.

Sursa și foto: rfi.ro

Categories
Internationale Stiri

Conflictul deșeurilor de pe râuri continuă între România, Ucraina și Ungaria

Covoare de deşeuri de plastic au fost aduse de ape peste graniţă în Ungaria în ultimele zile în urma inundaţiilor, conform autorităţilor ungare, în pofida solicitărilor anterioare pentru stoparea poluării adresate vecinilor din amonte, Ucraina şi România, transmite Reuters.


Până luni, unităţile de eliminare a deşeurilor plutitoare au îndepărtat 500 de metri cubi de deşeuri de pe râurile Tisa şi Someş, a declarat Gabriella Siklós, purtătoare de cuvânt a Direcţiei pentru Gestionarea Apelor din Ungaria.


Sticle de plastic ajung în apele Tisei din Ucraina şi pe Râul Someş care curge din România, a spus Gábor Molnár, inginer în cadrul direcţiei, adăugând că deşeurile sunt numărate de colegii săi situaţi în amonte, la intrarea în Ungaria.


„La Tivadar (un sat de pe Tisa), 50-70 de sticle ajung în continuare în fiecare minut, iar cifre similare sunt pe Râul Someş”, a declarat el.


În timp ce o mare parte din resturile care curg în aval sunt materiale organice luate de ape la creşterea nivelului râurilor, Molnár a precizat că există şi deşeuri menajere, inclusiv papuci şi chiar televizoare, alături de sticle de plastic.


Deşeurile plutitoare aduse de ape la graniţa Ungariei la sfârşitul săptămânii trecute au impus desfăşurarea echipelor însărcinate cu eliminarea acestora pentru a şasea oară în ultimul an şi jumătate, a notat Siklós, adăugând că această cantitate de resturi a fost similară cu cea din cazurile anterioare.


În luna iulie a anului trecut, preşedintele Ungariei, János Áder, a solicitat Ucrainei şi României să stopeze poluarea celor două râuri importante care curg pe teritoriul Ungariei după ce inundaţiile au provocat „covoare murdare” din sticle de plastic de la vecinii săi, notează Reuters. Áder a cerut celor doi şefi de stat să le solicite autorităţilor din ţările lor să rezolve problema. 

Sursa: Agerpres

Foto: impactpres.ro