Categories
Nationale Stiri

UDMR, nemulțumită de problema drepturilor minorităților în România

UDMR, membră a coaliției de guvernare alături de PSD și PNL, a informat specialiştii Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale a Consiliul Europei despre situaţia minorităţii maghiare din România. Formațiuneaaduce critici la adresa Codului administrativ la care se referă ca la „un regres major în ceea ce priveşte drepturile lingvistice.

Membrii delegaţiei UDMR au declarat că adoptarea Legii Minorităților din Româniaa fost inclusă în programul de guvernare și că urmează consultări cu reprezentanţii celorlalte minorităţi naţionale şi cu partidele parlamentare.Reprezentanții UDMR afirmă că aplicarea drepturilor lingvistice rămâne în continuare o problemă.

Ei au subliniat faptul că plăcuţele cu denumirile localităţilor în limba maghiară sunt vandalizate şi vopsite, că deciziile Consiliilor locale, care acordă drepturi lingvistice minorităţilor, sunt anulate prin hotărâri judecătoreşti, iar punerea în aplicare a drepturilor lingvistice orale este anevoioasă. 

Membrii delegaţiei UDMR au remarcat și faptul că, deşi rolul guvernamental al UDMR a dus la oficializarea steagurilor şi stemelor comunităţilor locale, utilizarea simbolurilor este din nou restricţionată prin hotărâri judecătoreşti, cele mai recente cazuri fiind steagul municipiului Sfântu Gheorghe şi cel al judeţului Covasna, care au fost anulate de justiţie.

Membrii delegaţiei UDMR consideră inacceptabil faptul că ancheta privind evenimentele foarte grave din Valea Uzului, care au avut ca scop incitarea la ură şi la conflict etnic, a fost închisă de Parchet, deoarece a considerat că acest lucru nu poate fi calificat în nicio categorie de infracţiune. Aceştia au mai semnalat şi faptul că scandările “Afară cu ungurii din ţară!” continuă să fie ceva obişnuit la evenimentele sportive. 

Citește știrea integral pe g4media.ro

Foto: news18.com

Categories
Locale Stiri

Cadrele didactice, un al doilea motiv pentru care copiii maghiari nu reușesc să învețe limba română

Secretarul de stat pentru învăţământul minorităţilor din Ministerul Educaţiei, Kallós Zoltán, a declarat recent la Miercurea Ciuc, că s-au făcut demersuri pentru derularea unui proiect care să susţină învăţarea cât mai eficientă a limbii române de către copiii maghiari, punctând faptul că în societate există o dorinţă a maghiarilor de a învăţa limba română. În opinia acestuia, programa este în general bună, dar cadrele didactice ar avea nevoie de cursuri de formare. 

„Noi, la nivelul Ministerului Educaţiei, eu personal am făcut demersuri pentru un proiect care să susţină învăţarea cât mai eficientă a limbii române de către copiii etnici maghiari. În societate este o dorinţă a maghiarilor de a învăţa limba română, pentru că, repet, noi ne dorim pentru copiii noştri un viitor mai bun, o viaţă mai bună, un job bine plătit aici, în România. Noi nu ne dorim ca să plece în alte ţări copiii noştri, îi vrem aici, aproape de noi”, a declarat Kallós Zoltán, pentru agenția Agerpres, la finalul unei mese rotunde organizată de Uniunea Cadrelor Didactice Maghiare din România, pe tema predării limbii române pentru elevii maghiari.


Kallós Zoltán a explicat că, din anul şcolar 2011-2012, s-a implementat o programă specială pentru copiii care studiază în limba maghiară, care în mare parte este una bună, dar s-a dovedit că în multe situaţii nu a fost corect aplicată, motiv pentru care se doreşte organizarea unor cursuri de formare pentru cadrele didactice.


„Programa în mare parte este bună, ceea ce mi s-a confirmat şi azi la Miercurea Ciuc, la această întâlnire, unde am participat alături de educatoare, învăţătoare, profesori de limba şi literatura română, inspectori şcolari. Programa este bună, bineînţeles necesită mici corecţii. Dar, din păcate, în foarte multe situaţii nu a fost aplicată corect. Şi atunci ne dorim cursuri de formare pentru profesori, pentru a folosi corect această programă, începând de la nivel preşcolar, pentru că în contact cu limba română se intră de la nivelul preşcolar. (…) Şi atunci, ne dorim, ca toţi aceşti profesori, care predau limba şi literatura română sau comunicare în limba română la toate nivelurile, să fie formaţi în acest sens. Ne dorim un proiect care să acopere mai multe lucruri, în sensul în care ne dorim şi materiale auxiliare, materiale didactice, ne-am dori chiar nişte jocuri pe calculator (…) care să dezvolte competenţe de comunicare în limba română, pentru că atunci limba română o învaţă fără să-şi dea seama, intră practic în subconştientul acelui copil. Sunt mai multe lucruri pe care ni le dorim prin acest proiect, dar obiectivul principal este ca toţi copiii care sunt vorbitori nativi de limba maghiară şi acasă nu au cum să vorbească limba română să reuşească, la finalizarea studiilor, să comunice cât mai bine în limba română”, a conchis secretarul de stat în Ministerul Educaţiei.


Şi inspectorul şcolar în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Harghita, Bartolf Hedwig, care a elaborat mai multe manuale de limba română, este de părere că marele neajuns este legat de formarea cadrelor didactice, pe care trebuie pus accent în viitor.


„Marele neajuns se înregistrează în domeniul formării cadrelor didactice, pentru că dacă partea aceasta scriptică, să o numim, programe şcolare, manuale şcolare, este deja asigurată, nu a fost asigurată pe deplin formarea cadrelor didactice. În plus, acest proces durează. Ţin minte că şi în cazul predării limbilor moderne acest proces a durat vreo zece ani, din 1990 până în 2000, pentru că lumea nu se schimbă instantaneu. Trebuie să îţi schimbi stilul de predare, trebuie să-ţi schimbi toate metodele şi ceea la un moment ţi s-a părut că funcţionează îţi dai seama, pe parcurs, după un proces de conştientizare, că trebuie puţin modificat, trebuie puţin adaptat şi trebuie făcut acel pas spre aplicarea metodelor comunicative, pentru că, în cazul în care elevii noştri nu vor putea comunica, nu vor înţelege subiectul, nu vor putea da răspunsuri competente, ei nu vor putea obţine note mari”, a declarat Bartolf Hedwig pentru Agerpres. 

Directorul Casei Corpului Didactic din Miercurea Ciuc, Ferencz Salamon Alpár, a precizat că s-a luat decizia înfiinţării unui Consiliu Consultativ în cadrul Uniunii Cadrelor Didactice Maghiare, care să formuleze propuneri pentru Ministerul Educaţiei de îmbunătăţire a predării limbii române în şcolile maghiare.


„S-a concluzionat că este nevoie de programe de formare, este nevoie de materiale auxiliare, metodice mai mult, (…) pentru profesorii care predau în aceste şcoli, ca să aibă întotdeauna la îndemână un fel de compas ca să poată să regleze şi să asigure aceeaşi calitate de bază în procesul de predare. Şi s-a şi convenit să se înfiinţeze un Consiliu Consultativ care să lucreze la propuneri de îmbunătăţire a diferitelor aspecte care se ivesc în domeniul acesta de predare a limbii române în şcolile maghiare. Se va întruni periodic şi va ajuta UCDM în a face propuneri către minister, tocmai să se îmbunătăţească şi să arate anumite aspecte care trebuie reglate şi analizate”, a declarat Ferencz Salamon Alpár pentru Agerpres.

Masa rotundă pe tema predării limbii române în şcoli şi secţiile cu predare în limba maghiară s-a desfăşurat la Casa Corpului Didactic „Apáczai Csere János” din Miercurea Ciuc, în cadrul Şcolii de vară „Academia Bolyai”, organizată de Uniunea Cadrelor Didactice Maghiare din România.

Sursa: hotnews.ro

Foto: librescu.ro

Categories
Internationale Nationale Stiri

Ce prevede Protocolul româno-ungar de colaborare în problemele minorităţilor naţionale semnat la Gyula în aprilie

Miniştrii de externe ai României şi Ungariei au semnat în data de 28 aprilie 2021, la Jula/Gyula, în Ungaria,Protocolul celei de a VIII-a sesiuni a Comitetului de Specialitate româno-ungar de Colaborare în Problemele Minorităţilor Naţionale, la 25 de ani de la încheierea Tratatului de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate dintre România şi Republica Ungară (Timişoara, 16 septembrie 1996). 

Un deceniu au durat negocierile pe marginea Protocolului, ministrul Bogdan Aurescu punctând faptul că semnarea acestui document marchează reîntoarcerea la cadrul instituţional firesc de dialog bilateral între România şi Ungaria în domeniul protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, creat în baza Tratatului. 

În anul 1997 a fost înfiinţat Comitetul de Specialitate româno-ungar de colaborare în domeniul minorităţilor naţionale, ca parte a Comisiei Mixte de Colaborare şi Parteneriat Strategic dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare. Comitetul este un instrument prevăzut în Tratat, menit să propună proiecte şi programe de cooperare în domeniul minorităţilor naţionale, precum şi să examineze şi să soluţioneze eventualele situaţii problematice ale minorităţii române din Ungaria, precum şi ale minorităţii maghiare din România. Astfel de comisii funcţionează şi în relaţiile bilaterale cu Serbia şi Ucraina, demonstrând angajamentul ferm al României în ceea ce priveşte asumarea responsabilităţii şi implementarea obligaţiilor derivate din legislaţia internaţională privitoare la protejarea drepturilor identitare aparţinând minorităţilor naţionale. 

Semnarea Protocolului după o perioadă atât de îndelungată, în care acesta a fost blocat la Budapesta, reprezintă un pas important al autorităţilor române şi ungare pentru a aşeza relaţiile biaterale pe o linie constructivă, demnă de două state aliate NATO şi membre ale Uniunii Europene, într-un context regional de securitate imprevizibil. Mai mult, acest eveniment reflectă maturitatea ambelor părţi, precum şi premisele că Ungaria conştientizează că a ţine relaţiile bilaterale prizoniere unor interese politice pe criterii etnice nu este constructiv şi în spirit european. 

Potrivit surselor, conţinutul protocolului demonstrează o gamă largă de drepturi de care se bucură minoritatea maghiară din România, drepturi stipulate, de altfel, de către toate convenţiile internaţionale în domeniu, la care România este parte. Angajamentul ferm al României în privinţa continuării acordării importanţei cuvenite drepturilor minorităţilor naţionale din ţara noastră este recunoscut şi pe plan internaţional, fapt relevat în rapoartele din ultimii ani, unde statul român este apreciat drept model de bune practici, ba chiar conduce la setarea unor standarde în materia respectării drepturilor minorităţilor. 

Totuşi, în ciuda acestei stări de fapt, din păcate, comunităţile româneşti din statele limitrofe, inclusiv din Ungaria, nu beneficiază încă de aceeaşi protecţie cu care se laudă minorităţile din ţara noastră. De aceea, încheierea Protocolului, care adună experţii din cele două ţări, vine ca o rază de speranţă pentru persoanele care aparţin minorităţii române din Ungaria. În acest sens, ministrul Bogdan Aurescu a dat o serie de exemple concrete în ceea ce priveşte atribuţiile Comitetului, precizând că acesta „încurajează partea ungară să aloce sprijin financiar adecvat pentru creşterea nivelului calitativ al învăţământului în limba română, indiferent de soluţia adoptată pentru administrarea şcolilor în limba română, la un nivel care să asigure însuşirea şi transmiterea limbii române generaţiilor viitoare. De asemenea, se referă la dezvoltarea reţelei de instituţii de învăţământ bilingve sau unde se predă limba română, la toate nivelurile de studii. Se referă la angajarea persoanelor vorbitoare de limbă română în instituţiile publice din localităţile unde locuieşte minoritatea română. Se referă la sprijinirea restaurării bisericilor şi imobilelor bisericeşti ale Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria”. De altfel, cei doi miniştri au vizitat Catedrala ortodoxă Sfântul Nicolae, fiind primiţi de Episcopul Siluan al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria, ocazie cu care cei doi oaspeţi au scris în cartea de onoare a lăcaşului de cult. 

Conform şefului diplomaţiei române, Protocolul se referă şi la finanţarea funcţionării trupelor de teatru ale şcolilor şi comunităţilor româneşti din Ungaria. De asemenea, se referă la finanţarea presei scrise şi audio-vizuale în limba română din Ungaria şi la îmbunătăţirea condiţiilor de funcţionare a publicaţiilor în limba română cum este, de pildă, publicaţia Foaia Românească, care, în acest an, împlineşte 70 de ani de existenţă neîntreruptă. Este avută în vedere şi posibilitatea asigurării unui teren pentru Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria, pentru construirea unei biserici ortodoxe la Budapesta. 

Ulterior consultărilor politice cu omologul ungar, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut, la Jula/Gyula, o întâlnire cu reprezentanţi ai minorităţii române din Ungaria, în scopul cunoaşterii nemijlocite a modului în care drepturile lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase sunt protejate şi promovate. În acest context, ministrul Bogdan Aurescu i-a încurajat pe reprezentanţii minorităţii române să expună, punctual, aspectele problematice cu care se confruntă în exercitarea drepturilor lor identitare şi să le aducă prompt atât în atenţia autorităţilor de la Budapesta, cât şi în atenţia autorităţilor de la Bucureşti, subliniind deschiderea deplină a autorităţilor române în sprijinul etnicilor români de pretutindeni, în conformitate cu dreptul internaţional şi în baza unui dialog susţinut cu autorităţile statului de reşedinţă. 

La propunerea ministrului Aurescu, a fost convenită marcarea corespunzătoare în luna septembrie a celor 25 de ani de la semnarea Tratatului din 1996, aspect ce va oferi relaţiilor bilaterale un prilej suplimentar de detensionare şi de evidenţiere a elementelor pozitive şi încurajatoare.


Sursă și foto: adevarul.ro

Categories
Internationale Stiri

UNGARIA: Scandal în jurul unei cărți pentru copii, socotite instrument de propagandă homosexuală

Un nou scandal zdruncină de ceva vreme opinia publică din Ungaria după ce Dóra Dúró, vicepreședintă a mișcării de extremă dreaptă, Patria noastră, a rupt în public un exemplar al unei cărți pentru copii, lansate în septembrie. Este vorba despre , „Meseország mindenkié” („Lumea basmelor e a tuturor”), care reinterpretează o serie de povești populare clasice maghiare, plasând în centrul acțiunii protagoniști care aparțin unor categorii ale „minorităților oprimate”, cum sunt romii sau persoanele LGBT. 

„Mișcarea Patria noastră nu acceptă faptul de a supune copiii propagandei homosexuale (…). Prinții homosexuali nu fac parte din cultura maghiară ”, a spus Dúró la o conferință de presă susținută în 25 septembrie, în timpul căreia a rupt paginile cărții și apoi le-a introdus într-o mașină de tocat.

Controversata carte a fost publicată de asociația de lesbiene Labrisz cu mesajul: „Această carte de povești ar trebui să fie în camera fiecărui copil, acolo unde înțelegerea naturii multicolore a lumii este importantă, unde copiii nu sunt înconjurați de tabuuri,  cameră în care se poate pătrunde cu conștiința faptului că, prin intermediul copiilor, poate fi influențat nu doar viitorul, ci și prezentul”.

Gestul făcut în public de Dóra Dúró a scos în stradă sute de persoane la un protest împotriva acestei cărți, protest ce a avut loc la începutul lunii octombrie la Budapesta, în fața sediului asociației Labrisz. Mai mult decât atât, vicepreședinta mișcării Patria noastră susține că, în consecința gestului său, a primit amenințări cu moartea. 

„Telefonul îmi sună încontinuu … Nici măcar amenințările criminale, jignitoare sau cu moartea nu mă vor opri. Susțin familiile maghiare tradiționale și nu voi permite nimănui să falsifice poveștile și să transforme anormalul în normal. În țara noastră, familia tradițională este modelul pe care îl urmăm în creșterea copiilor maghiari”, a scris Dóra Dúró pe pagina sa de Facebook, unde se duce un întreg război împotriva cărții în cauză și unde se descurajează susținerea minorităților LGBT. 

Scandalul creat în jurul acestei cărți, lansate în doar 1500 de exemplare, a condus-o rapid pe primul loc în topul celor mai vândute cărți ale site-ului book24.hu, care este a doua mare librărie online din Ungaria. 

Sursă: rmx.news

Foto: 24.hu și ejha-hazolat.hu

Categories
Internationale Stiri

Ungaria și Ucraina, în prag de conflict diplomatic

Relațiile  dintre Ucraina și Ungaria, care pe zi ce trece sunt tot mai tensionate, tind să degenereze într-un conflict diplomatic, după ce secretarul de stat maghiar, Árpád Potápi, nu a primit permisiunea de a intra pe teritoriul Ucrainei, unde ar fi trebuit să participe la deschiderea unei școli maghiare renovate.

Publicația „Adevărul European”, a relatat că pe data de 3 septembrie Árpád Potápi programase să participe la ceremonia de deschidere a școlii Nr. 10 din Ujgorod. Unitatea școlară fusese reconstruită cu sprijin financiar din partea guvernului maghiar.

Din cauza unei decizii recente a Kievului de a interzice intrarea străinilor în Ucraina, sosirea secretarului de stat maghiar a fost împiedicată. Consulul maghiar László Kuti a declarat că Ucraina ar fi putut face o excepție pentru delegația guvernamentală din Budapesta condusă de Potápi, dar nu a dorit să facă acest demers.

„Așteptam oaspeți din Ungaria pentru acest eveniment, dar, din păcate, la câteva sute de kilometri de aici (în Kiev) cineva a decis că sosirea delegației guvernului maghiar este cea mai mare amenințare la adresa situației epidemiologice. Din această cauza, delegația n-a sosit la Ujgorod”, a spus diplomatul la ceremonie, potrivit flux24.ro

foto: Facebook Árpád Potápi