Categories
Magyar típusú találkozás

Mitől lenne jobb ország Románia a magyarok számára?

A kérdést egy igen kedves bukaresti barátom tette fel: abban maradtunk, hogy válaszolok. Nyilván az alábbi sorok valamelyest szubjektívek, viszont léteznek olyan dolgok, amelyek a magyarok számára gondot jelentenek.

Az alábbi írásban azoknak a törvényeknek, megnyilvánulásoknak szándékozom helyet biztosítani, amelyek specifikusan a magyarokat érintik: természetesen az infrastruktúra hiánya, az iskolarendszer problémái, az egészségügyi ellátás hiányosságai a magyarokat is zavarják, viszont a többségi nemzetet épp ugyanolyan mértékben érintik.

Az első, és valószínűleg legnagyobb gond a magyarellenes közbeszéd. Nem lehet elképzelni olyan nyugati országot, ahol az államelnök egy „Io nopot PSD” (https://www.youtube.com/watch?v=LiNtB9Fl84M) jellegű megnyilvánulást megenged magának. Romániában tulajdonképp nincs szélsőjobbos nacionalista megnyilvánulásokra szakosodott párt – adott helyzetben ugyanis még a nagy-koalíció pártjai sem riadnak vissza egy kis bozgorozástól, nyilván ennél azért finomabban. A különbség annyi, hogy ameddig az AUR 2 bites megfogalmazásban teszi ezt, addig a PSD, PNL, stb. kicsit szofisztikáltabban fogalmaz. Több évtized után Erdélybe hazatért kutató fogalmazta meg szépen azt, ami a médiából szembeömlött vele: „azt hittem, itt hetek kérdése és felhúznak a lámpavasra minket”. Ameddig a közszereplők, politikusok megengedik maguknak a magyarellenességet az sem meglepő, hogy a focipályák lelátóin is megy az „Afară, afară, cu ungurii din țară”.

Naivitás lenne azt gondolni, hogy az idegengyűlölet egy nem létező jelenség Németországban, Franciaországban, Angliában – ami más, az, ahogy a hatóságok reagálnak rá. Pontosabban, hogy reagálnak rá. Az Asztalos Csaba által vezetett diszkriminációellenes tanács ehhez egymagában kevés – itt államelnök, miniszterelnök, parlament kellene lépjen. A magyar- (és adott esetben) romaellenes megnyilvánulások tolerálható kategóriába esnek. Ha valaki objektíven akarja elképzelni ezek súlyát, akkor helyettesítse be a magyar-t mondjuk afro-amerikaiakkal és képzelje el, hogy mekkora cirkusz lenne az Amerikai Egyesület Államokban egy hasonló helyzetben.

Itt jutunk el a következő ponthoz. Románia képviseletében, különböző fórumokon, kizárólag román ajkú politikusok szoktak dicsekedni, hogy Romániában a kisebbségi kérdéseket milyen példásan megoldották. Tulajdonképpen, jogilag nézve, elég széleskörű jogai vannak a magyarságnak – hisz elsősorban mi élünk ezekkel. Gyakorlatban sok jogszabályt nem alkalmaznak egyáltalán vagy megfelelően. Illetve az sem kivételes, hogy magyarokkal szemben visszaélésesen alkalmaznak jogszabályokat, illetve ha a magyarokat éri valamilyen sérelem, nem alkalmazzák a jogszabályokat. Ezt a szaknyelv intézményesített diszkriminációnak minősíti: hozzunk rá néhány példát. Arról, hogyha valaki egy francia, egy amerikai zászlóval akart bemenni egy futballmeccsre még nem hallottunk, hogy gondot okozott volna. A magyar vagy székely zászló annál inkább…A magyar nyelvű felsőoktatáshoz való jogot törvény szavatolja. A Marosvásárhelyi Orvosi Gyógyszerészeti Egyetem esete 1990-től tüske a magyarság szemében, annál is inkább, hogy a független magyar oktatásra ebben az esetben immár évszázados ígéret és igény van.

A magyarok intézményes lekezelése egy másik probléma. Dan Tănasă önjelölt szélsőjobboldali jogvédő sorra nyeri a pereket olyan esetekben, ahol egy épület tetején azt írja, hogy Községháza. Úgy vélem, hogy egy kisebbségnek jogában kell álljon, hogy történelmi múltját megjelenítse, emlékhelyekkel alátámassza, megerősítse, hiszen az identitástudatnak részét képezi az ilyen jellegű cselekedet. Ez néha valóban osztentatív – ám ha nem alkalmazunk kettős mércét, akkor nem csak román oldalról férhet bele, hanem magyar részről is. A fennebb említett személy sportot űzött abból is, hogy az egy sorban, egymás mellett elhelyezkedő román és magyar feliratokat távolíttatott el bíróságilag: hiába jogszerű az eljárás, hiszen a törvény értelmében a román felirat felül kell elhelyezkedjen, a magyar szigorúan alatta, a szándék egyértelmű, még a jogszabályban is: a magyar szimbolisztikailag legyen alárendelt nyelv. Ezt a helyzetet tulajdonképp a román többség kellene felszámoltassa – hiszen így nehéz nem másodrangú állampolgárként értelmezni a magyarságot. Ha már itt tartunk, Magyarországon a román iskolákon és egyéb intézményeken lehet felül a román felirat, nem zavar senkit.

Ebben az összehasonlításban Románia alulmarad szimbólumhasználatban is: magyarországi közintézményen kihelyezhető Románia zászlaja is. Nyilván, van eltérés az arányok közt: hiszen a magyarországi románság száma rendkívül alacsony, egy akkora kisebbség nem piszkálja az ingerküszöböt.

Utolsó gondolatként beszéljünk az ingerküszöbről. Románia jelenlegi formájának kialakulása óta hol intenzívebben, hol lazábban, de létezik a magyar vidékek tudatos és intézményes formában történő elrománosítása: jelen pillanatban ez a belügyön keresztül történik, a csendőrség számának teljesen aránytalan felduzzasztásával, a tömbmagyar részekre költöző belügyminisztériumi alkalmazottaknak nyújtott anyagi plusz juttatásokkal.

A vezető politikai réteg tudatosan tartja fenn a nemzetiségi feszültségeket: gyakran használják ezt egyéb, a teljes országot érintő problémákról figyelemelterelésnek, nem utolsó sorban választói tőkének is. Az állítás a magyar politikumra is érvényes, de van egy jelentős különbség: a magyarság ebben a történetben a gyenge fél.

A vezető román politikai réteg nem mért fel egy dolgot: a magyarság számaránya csökken. Hosszú távon nem a magyarság a győztese ennek a jelenlegi helyzetnek, így akár nemzetiségi feszültségek nélkül is lehetne folytatni. Persze igaz az is, hogy nincs egy igazán markáns politikai vezető, aki azt is meglépné, hogy egy sajtótájékoztatón a mikrofonok előtt elmondja: engedjük el ezt a nemzeti kérdést – a magyarok mások, sok szempontból furcsák nekünk románoknak, de az élet ettől szép, vegyük lazán, próbáljunk egy élhetőbb országot létrehozni együtt.

Persze ez a kép utópia: a vezetők fő motivációja nem az élhetőbb Románia létrehozása.

Nagy Kálmán

Categories
Internationale Nationale Stiri

Viktor Orbán, vizită oficială în România 

Săptămâna aceasta va sosi în România premierul Ungariei, Viktor Orbán. Scopul vizitei sale este acela de a semna un acord ce prevede că Uniunea Europeană va primi energie electrică regenerabilă din Azerbaidjan prin România și Ungaria. 

Viktor Orbán vine prima oară în România, după declarațiile de la Tușnad, etichetate drept rasiste, care au ținut ocupată atenția publică timp de săptămâni la rând după afirmațiile. De data aceasta, vizita nu îi mai vizează pe etnicii maghiari din Transilvania, motivul prezenței sale în țara noastră fiind acela al semnării unui acord privind reţeaua electrică care va transporta energie electrică din Azerbaidjan în Ungaria, prin Georgia și România. 

La întâlnire urmează să participe președintele României, Klaus Iohannis, premierul georgian, Irakli Garibashvili, preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, şi preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

În prezent, premierul Viktor Orbán este se confruntă cu probleme generate de faptul că, în plan intern, duce politici care subminează statul de drept, iar în plan extern, a demonstrat o prea mare apropiere față de Vladimir Putin. Din aceste motive, capitala Ungariei nu mai este vizitată de niciun lider european, în vreme ce Orbán este foarte rar invitat să participe la evenimente desfășurate în capitalele statelor occidentale.  

Nu demult, Viktor Orbán s-a aflat din nou în centrul atenției după ce a purtat un fular cu harta Ungariei mari, ce includea și Transilvania. Revizionismul istoric este parte a ideologiei FIDESZ, partidul condus de Viktor Orbán.

Pe de altă parte, România a întreținut relații strânse cu puterea de la Budapesta, în ciuda provocărilor constante. Președintele Klaus Iohannis a primit-o la Cotroceni pe președinta Katalin Novak, în timp ce miniștrii de Externe Bogdan Aurescu și Peter Szijjártó organizează constant întâlniri la Budapesta și București.

Surse: digi24.ro și g4media.ro

Foto: digi24.ro 

Categories
Nationale Stiri

UDMR ignoră solicitarea de clarificări a președintelui României, privind afirmațiile lui Orbán

Reacția întârziată a președintelui României, Klaus Iohannis, cu privire la afirmațiile făcute de premierul Ungariei, Viktor Orbán, la Tusványos a primit din partea UDMR un răspuns în stil românesc, pe modelul „s-a rezolvat, nu se poate”. 

Cu o întârziere greu de explicat, președintele României, Klaus Iohannis a cerut clarificări publice din partea UDMR, cu privire la afirmațiile considerate rasiste și anti-europene, pe care Viktor Orbán le-a făcut în discursul său de la Băile Tușnad. Președintele României a cerut de la UDMR respectivele clarificări pe motiv că discursul a fost ascultat și aplaudat de o parte semnificativă a conducerii formațiunii politice în cauză. 

Ei vor trebui să explice dacă au fost de acord cu conținutul acelui discurs pe care l-au aplaudat, ceea ce ar fi extrem de complicat, sau dacă n-au înţeles despre ce se vorbește şi au aplaudat pur şi simplu generic personajul care a ţinut discursul. Oricare ar fi explicația, ea trebuie să existe şi cred că trebuie să existe o discuție clarificatoare, inclusiv în coaliţia de guvernare”, au fost cuvintele lui Iohannis. 

Drept răspuns la solicitarea președintelui României, purtătoarea de cuvânt a UDMR, Csilla Hegedüs, a afirmat că UDMR nu va oferi nicio clarificare, cât timp afirmațiile lui Viktor Orbán au fost scoase din context. „Nu comentăm declarațiile președintelui Klaus Iohannis. Cuvintele premierului Ungariei, Viktor Orbán, de la Băile Tușnad au fost scoase din context și nu e cazul ca noi să dăm explicații”, a declarat Hegedus Csilla, citată de Antena 3.

Categories
Stiri

Mesajul lui Klaus Iohannis pentru 15 martie: maghiarii din România au un rol semnificativ în dezvoltarea țării noastre

Președintele Klaus Iohannis a transmis anul acesta, de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, un mesaj care i-ar putea oferi șansa de a-și reabilita imaginea în rândul conaționalilor noștri, după ce imaginea sa în rândul maghiarilor din România a avut de suferit după episodul „Jó napot kívánok, PSD”.

„În această zi în care maghiarii de pretutindeni îşi reafirmă identitatea şi ataşamentul pentru locurile natale, urez sănătate, pace şi prosperitate cetăţenilor români de etnie maghiară din România. Folosesc acest prilej pentru a sublinia contribuţia importantă pe care minoritatea maghiară o aduce societăţii noastre, pentru a aprecia rolul ei semnificativ în implementarea proiectelor care stau la baza dezvoltării țării noastre.

Prin hărnicie şi prin tradiţii pe care le menţin mereu vii, maghiarii au îmbogăţit cultura Europei şi patrimoniul umanităţii. Şi dacă, în mod firesc, identităţile ne diferenţiază, valorile pe care le împărtăşim sunt punţile trainice care ne apropie. Ele ne unesc în jurul democraţiei, libertății și demnității umane.

Suntem păstrătorii unui tezaur de valori umaniste și ne revine răspunderea să transmitem noilor generaţii exemplul şi practica, mereu dezvoltată şi cultivată, a bunei convieţuiri. Educarea tinerilor în spiritul respectului pentru celălalt, preţuirea diversităţii etnice şi confesionale, respingerea discursului incitator la ură, cultivarea dialogului intercultural, interetnic şi interconfesional sunt tot atâtea obiective în care comunitatea maghiară din România se regăseşte, împreună cu întreaga societate”, a transmis Administrația Prezidențială într-un comunicat, prin care au fost transmise mesajul și urările de bine către toți cetățenii români de etnie maghiară.

Sursa: covasnamedia.ro

Categories
Nationale Stiri

UDMR va propune premier la consultările cu Klaus Iohannis

În contextul crizei politice care pare să nu își mai găsească rezolvare, Kelemen Hunor, președintele UDMR, a anunțat că formațiunea politică pe care o conduce va propune un premier la consultările cu președintele Klaus Iohannis. El a afirmat de asemenea că UDMR e dispusă să intre la guvernare cu oricare dintre cele două partide, PNL sau PSD.

„UDMR va avea propunere de premier cu care vom merge în fața președintelui, dacă ne va chema la consultări. Nu consider că este o propunere deplasată ca într-o următoare coaliție – indiferent că va fi o coaliție PNL-USR-UDMR sau PNL-PSD-UDMR – primul-ministrul să fie dat de cea mai mică formațiune, cea care reprezintă stabilitatea. Se poate vorbi despre faptul că UDMR are doar 6-7% în parlament, dar nu acesta este important! Este mai important să abordăm problema formării guvernului din perspectiva faptului că premierul ar trebui desemnat din partea acelei formațiuni politice, care a fost vocea rațiunii și a consecvenței în ultima perioadă și a cărei propunere este o persoană integratoare, care să coaguleze toate forțele politice responsabile”, a scris Kelemen Hunor pe Facebook.

Foto: zcj.ro

Categories
Internationale Nationale Stiri

Ungaria-România: scandal diplomatic pe tema noii legi prin care Tratatul de la Trianon este sărbătoare oficială

Árpád János Potápi, secretar de stat responsabil pentru politici naţionale ale Ungariei, a lansat, în cadrul unui comunicat, un atac la adresa României pe tema legii promulgate de președintele Klaus Iohannis, prin care Tratatul de la Trianon va deveni sărbătoare oficială, conform capital.ro.

În opinia oficialului ungar, „este uimitor şi trist că, în toiul unei pandemii, problema unui stat membru al UE este să adopte o lege care să târască prin noroi drepturile celei mai mari comunităţi naţionale care trăieşte pe teritoriul său”, a scris Árpád János Potápi, conform sursei menționate.

„Să obligi membrii unei comunităţi naţionale să sărbătorească cea mai neagră zi din propria istorie, nu numai că nu se încadrează în principiile UE, ci reprezintă şi o mare lipsă de respect faţă de membrii comunităţii”, este de părere secretarul de stat. „Această măsură serveşte doar pentru a provoca tensiuni inutile între naţionalităţile care trăiesc pe teritoriul ţării”, spune el.

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon. Trebuie menționat că în data de 3 noiembrie, Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de lege pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon şi a respins cererea de reexaminare a propunerii legislative formulată de preşedintele Klaus Iohannis.

Legea prevede posibilitatea organizării, la nivel naţional şi local, de manifestări cultural-educative şi ştiinţifice consacrate conştientizării semnificaţiei şi importanţei Tratatului de la Trianon, în data de 4 iunie.

Astfel, autorităţile centrale şi locale, organizaţiile neguvernamentale şi reprezentanţii societăţii civile pot contribui la organizarea acţiunilor prin acordarea de sprijin material şi logistic.

Tratatul de la Trianon a fost semnat în data de 4 iunie 1920, între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial şi Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins, consfinţind includerea Transilvaniei în teritoriul României.

Sursă și Foto: capital.ro

Categories
Internationale Nationale Stiri

Preşedintele Ungariei, János Áder, cere României și Ucrainei soluționarea poluării râurilor Tisa şi Someş

Nemulțumit de cantităţile uriaşe de sticle de plastic şi de alte deşeuri care ajung în Ungaria prin intermediul râurilor Tisa şi Someş, preşedintele János Áder le-a trimis câte o scrisoare omologilor săi din România, Klaus Iohannis, şi Ucraina, Volodimir Zelenski, în care reclamă aceste probleme, cerându-le celor doi şefi de stat să le solicite autorităţilor din ţările lor să găsească o soluție, informează Agerpres.

În scrisorile postate marţi pe site-ul Biroului Prezidenţial, este menţionat faptul că inundaţiile recente au adus peste graniţă deşeuri care sunt în prezent periculoase din punct de vedere epidemiologic, care au impact asupra pescuitului, turismului şi a faunei şi florei.

Ader a remarcat că guvernul ungar s-a adresat în câteva rânduri, fără succes, autorităţilor din ţările vecine. Principala problemă o reprezintă gunoaiele aruncate în luncile inundabile ale râurilor, a adăugat el.

De la începutul anului şi până în prezent, în Tisa s-au acumulat 2.258 de metri cubi de gunoaie, a scris János Áder, iar din Someş au fost înlăturate, până la 13 iunie, 938 de metri cubi de deşeuri.

„Consider dezamăgitor faptul că poluarea… nu a încetat”, a mai scris Áder, care a adăugat că deşeurile reprezintă o ameninţare de durată asupra fragilului ecosistem al râurilor. Preşedintele Ungariei a conchis că o astfel de situaţie nu este în conformitate cu standardele europene.

Foto: pressone.ro