Categories
Locale Opinii

COVID-19: Acordul MAI – BOR, „butoiul cu pulbere” care a explodat în Săptămâna Patimilor mai poate fi stopat

Tensiunile acumulate de societatea românească în perioada stării de urgență, care a impus respectarea unor măsuri restrictive fără precedent de către populație, s-au amplificat subit pe fondul înțelegerii pe care Guvernul, în frunte cu Ministerul Afacerilor Interne, a încheiat-o cu BOR. Conform acestei înțelegeri, credincioșii ortodocși ar putea merge la biserică, în noaptea de Înviere, să ia lumină și prescura numită Paști, cu condiția respectării regulilor de distanțare socială regăsite și în cazul cumpărăturilor de la magazin, în timp ce oamenii cu vârste de peste 65 de ani ar urma să primească sfintele simboluri acasă cu ajutorul angajaților MAI.

Primele reacții în online au acuzat, pe bună dreptate, atât Guvernul, cât și capii BOR de discriminare față de celelalte culte, care weekendul trecut au sărbătorit Învierea lui Hristos și ai căror enoriași s-au conformat restricțiilor, stând acasă și ascultând slujbele online, întrucât nicio oficialitate nu s-a gândit să facă o derogare de la pandemie, astfel încât „să îi bucure” și pe ei de Sfintele Sărbători. „Domnilor, nu neapărat pentru mine, că din fericire încă am lumină acasă, dar pentru cei ca și mine, născuți catolici, o întrebare: nu suntem și noi cetățeni ai României? Sau doar atunci când ne vreți votul și plata impozitelor?”, sună postare unui enoriaș catolic pe Facebook, care sintetizează ideile enunțate și de alții la fel de mâhniți.

În județul Covasna, decizia anunțată marți a avut ecouri puternice, având în vedere faptul că cei mai mulți oameni în zonă, îndeosebi maghiari, sunt catolici sau neoprotestanți. Pe lângă vocile populației, au existat reacții imediate și în rândul clasei politice locale. Primarul municipiului Sf. Gheorghe, Antal Árpád, a scris pe pagina sa de Facebook un mesaj din care reiese că măsura anunțată de ministrul Marcel Vela „schimbă tot ce a realizat societatea până în acest moment prin respectarea măsurilor de austeritate” și ”ignoră starea de urgență ordonată de președinte, punând astfel în pericol țara”, întrucât „acestă relaxare este extrem de periculoasă din punctul de vedere al sănătății publice și poate conduce la o creștere drastică a numărului de infecții și decese”. În plus, spune edilul, acordul lui Marcel Vela cu Biserica Ortodoxă ar întârzia cu luni bune eforturile țării de a se recupera de la falimentul economic, întrucât starea de urgență poate dura mai mult, măsurile de austeritate vor rămâne în vigoare și activitatea economică poate fi reluată doar într-o etapă ulterioară.

De altfel, dincolo de evidenta discriminare, măsura este periculoasă și prin faptul că a generat un nou val de discuții online care arată că, în timp ce unii interpretează că BOR a spart gheața către relaxare, ceea ce ar da o speranță redresării economice rapide, dar ar și trezi dezinteresul oamenilor față de măsurile pe care trebuie să le respecte, alții țes în continuare scenarii apocaliptice și conspiraționiste despre cum forțe oculte doresc să prelungească starea de urgență pentru mai multe luni cu interese diverse, contactul dintre oameni în perioada Paștilor fiind mai bun pretext de implementare a acestei măsuri. „Acum înțeleg de ce era nevoie de măsura aceasta, ca să se găsească o scuză pentru valul de îmbolnăviri pe care îl vor anunța și să ne mai țină închiși în case până își ating ei interesele”, spune un cetățean.

Decizia șifonează în mod clar atât imaginea Guvernului, a PNL și a Grupului de Comunicare Strategică format pentru stoparea extinderii pandemiei, cât și pentru BOR, care în ultimii ani e din ce în ce mai mult arătată cu degetul, pe drept sau pe nedrept. De aceea, singura variantă ca pulberea să nu explodeze iremediabil în urma celor întâmplate este ca, în cadrul întâlnirii de astăzi, anunțate de ziarul Adevărul, între Ludovic Orban, Marcel Vela și președintele Klaus Iohannis, care a afirmat că nu a fost consultat în chestiunea înțelegerii MAI-BOR, să se respingă noile măsuri și să rămână în vigoare doar normele instituite până în prezent de starea de urgență, eliminând astfel și pericolul ca o parte din populație să se simtă discriminată.

În cazul în care, asemenea poporului evreu din Vechiul Testament, enoriașii ortodocși vor avea de partea lor un Dumnezeu care să îi favorizeze, iar ceea ce a anunțat ministrul Vela aseară va rămâne valabil, singura măsură pe care ne mai putem miza în continuare va fi bunul-simț al populației, care ar putea decide ea însăși să mențină în continuare epidemia la un nivel scăzut de răspândire, prin respectarea din proprie inițiativă a măsurilor de distanțare socială și izolare la domiciliu. În județul Covasna, un prim îndemn oficial a apărut deja în acest sens prin vocea primarului Antal Árpád. „Paște fericit prietenilor noștri ortodocși! Sperăm că, în interesul lor și al familiilor lor, dar și al oamenilor din întreaga țară, ei vor ține cont de faptul că apogeul situației epidemice nu va urma decât după aceea și, prin ușurarea restricțiilor, vor agrava situația. De aceea, le cerem să rămână și să sărbătorească acasă!”, a spus acesta împăciuitor.

Categories
Hírek magyarul Magyar típusú találkozás

Magyar koronavírus, román COVID-19?

Hol van már a régi szép idő, amikor még a Srí lankai pékek jelentették a hírt. Most mindent a COVID-19 fényében szemlélünk, így a magyar-magyar, a magyar-román viszonyt is.

Idő kérdése volt csupán, hogy megszülessen az első magyar-román szájkaratebajnokság a járvány kapcsán is. Nézzük meg, hogyan is kezdődött. A kiindulópont lehet Kelemen Hunor RMDSZ szövetségi elnök Facebook postja, amely arról számol be, hogy a szervezet közbenjárására Magyarország feloldotta a hidroxiklorokin exportjának állami tiltását. A gyógyszert a koronavírusos betegek gyógyítására használják, ugyanakkor vita tárgyát is képezi, hiszen több helyen is felbukkantak olyan vélemények, amelyek szerint a készítmény mellékhatásként súlyos szívkárosodást okozhat.

A Kelemen Hunor oldalára feltöltött videóból kiderül, hogy Magyarország egészségügyi kiegészítőket is küld Romániába (maszkok, védőruha, stb).

https://www.facebook.com/kelemenhunor.rmdsz/videos/227751494961862/

Mindez nem kerüli el a magyarországi, romániai magyar nyelvű és rövidebb idő után a romániai román nyelvű sajtó figyelmét sem. Nyilvánvaló, hogy úgy a Fidesz, mint az RMDSZ felhasználja a történeteket a saját imázsának építésére. A magyar nyelvű sajtóban jórészt pozitív visszhang már negatívra fordulva csapódik le a román sajtóban, az Adevărul hasábjain például Ionel Grigorescu köszörüli tollát Szijjártó Péterre és Kelemen Hunorra egyaránt: mindkettőjüket populizmussal vádolva, kifejtve, hogy a magyarországi szállítmány csupán hat erdélyi megyébe érkezik, lényegében etnikai kritériumok alapján osztják el a szállítmányt. Ezt a koncot több bekezdésen át is rágja, amelyre megszületik a Krónika napilap hasábjain a válasz is – mindez a szerző aláírásának gondos mellőzésével.

Grigorescu cikkje túllő a célján, egész egyszerűen figyelmen kívül hagyja a tényt, hogy az említett megyékben nemzetiségtől függetlenül látnak majd el betegeket. Hogy a magyarországi segítség tendenciózus, az tény, de miért ne lehetne? Az elvi vita arról kellene szóljon, hogy helyes, vagy helytelen főként a saját „rokonait” támogatni egy országnak ilyen helyzetben? Vagy ami ennél is kérdésesebb, helyes-e egy ilyen gesztust a politika szekere elé fogni? Vajon rendben van-e az, ha Budapest dönti el, hogy mely helyszínre akar segélyszállítmányt küldeni, vagy döntsön Bukarest? A román közvélemény számára probléma lenne-e, hogy csak 6 megyére koncentrálnak, ha azok majdnem teljesen román nemzetiségű emberek által lakott megyék?

A Krónika online kiadásában csak a Krónika szerzővel ellátott válaszanyag nem idézi szó szerint Grigorescu állításait, azonban egyfajta siránkozásba megy át, illetve könnyedén szemet huny a történések valóban populista szála felett, sőt kissé rá is cáfol az állítás valósságára.

A helyzet azonban nem homogén, sőt éppen ellenkezőleg: a barna anyagok összekeveredtek mentehetetlenül. A Fidesztől valóban nem idegen a szándék, hogy az anyaországon kívüli magyar embereken segítsen – nyilván azt se mondanák, hogy a román, az meg dögöljön meg. Az sem idegen a Fidesztől, sem az RMDSZ-től (vagy miért ne, bármelyik politikai alakulattól), hogy a saját pecsenyéjét süsse egy-egy gesztus lángján, amely önzetlensége így kissé kétes megvilágításba kerül. Sajnos az Adevărul is ludas, hiszen tudják ők is, hogy egy jó kis burkolt bozgorozás hozza az olvasókat online és offline egyaránt, ezért nem is a moralitásra fektetik a hangsúlyt, a cikk alaposan beolvas Kelemennek, Szijjártónak, egy adott ponton a II. világháború náci Németországát emlegetve.

A történet végén szerencsére mégis más a fontos. Politikai, közéleti körettől függetlenül gyógyszer és felszerelés érkezik, megérkezett. Ha van itthoni többlet, azt lehet más helyszínekre küldeni, ahol nagyobb szükség van rá. A kórházban küzdő egészségügyi személyzet addig is nem áll sisak nélkül a frontvonalon, az életért küzdő beteg pedig egészen biztosan nem töri a fejét etnikai kérdéseken: az élni akarás erősebb majdnem bármi másnál. Minden segítség jó, mindenütt, mindenkoron – de szebb ha mindez önzetlen, akár a gesztus méltatása, kritizálása. Mindegy, csak az egészség meglegyen, mondják az öregek. Ha hiányérzetünk van, majd túltesszük rajta magunk. Túl, vagy ha nem, majd szidjuk egymást. Ezen a téren jók vagyunk – igaz kár, hogy jobbak, mint az egészségügy terén.

Nagy Kálmán

Categories
Locale Stiri

COVID-19: Bilanțul ultimelor 24 de ore în Covasna: un dosar penal și o persoană forțată să reintre în carantină

Deși județul Covasna se situează în topul județelor cu cei mai responsabili cetățeni, care respectă în număr mare interdicțiile impuse de starea de urgență în care se află întreaga țară, au existat și abateri, care au fost sancționate corespunzător imediat ce au fost depistate. Între acestea, se numără și un dosar penal în care se fac cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de zădărnicire a combaterii bolilor, faptă prevăzută de art. 352 din C. penal.Acesta este cel de-al doilea dosar penal întocmit în contextul actual, primul fiind al unui cadru medical de la Spitalul Județean din Sf. Gheorghe.

Pe lângă informația despre dosarul penal în cauză, Instituția Prefectului-Județul Covasna a mai transmis marți, 14 aprilie, într-un comunicat de presă că forțele de ordine publică, constituite din polițiști, jandarmi și polițiști locali, au continuat misiunile în contextul impus de starea de urgență și de ordonanțele militare în vigoare. Astfel, în timpul celor 75 de misiuni executate în ultimele 24 de ore, efectivele au acționat pentru depistarea și identificarea persoanelor care se sustrag măsurii de izolare la domiciliu, fluidizarea circulației rutiere și escortarea convoaielor alcătuite din vehicule ale cetățenilor care au venit în țară, verificarea persoanelor aflate în evidențe cu privire la respectarea măsurii de izolare la domiciliu, menținerea ordinii și siguranței publice, acțiuni de combatere a criminalității economice, verificarea respectării de către societățile comerciale și persoanele fizice autorizate a respectării interdicțiilor impuse prin ordonanțele militare.

Bilanțul prezentat de Prefectura Covasna în urma acestor acțiuni arată că au fost verificate 18 SC/PFA cu privire la respectarea interdicțiilor pe timpul stării de urgență, au fost preluate și escortate 59 autovehicule cu 230 persoane, iar 12 persoane au fost conduse în centrele de carantină. În plus, au fost supuse controlului 107 locații de izolare/carantinare, iar la nivelul județului au fost verificate 538 de persoane cu privire la respectarea măsurii de carantinare/izolare la domiciliu.

De asemenea, în urma activităților efectuate de către structurile de ordine publică, a fost identificată o persoană care nu a respectat măsura carantinării dispusă de autorități. Conform prevederilor Ordonanței Militare nr.4 din 29.03.2020 privind măsurile de prevenire a răspândirii COVID-19, intrată în vigoare la aceeași dată, persoana în cauză va fi obligată să reia ciclul de 14 zile de carantinare, suportând cheltuielile efectuate cu carantinarea lor.

Totodată, Instituția Prefectului-Județul Covasna a transmis că în conformitate cu prevederile Ordonanței Militare nr. 3/2020, au fost aplicate ale 63 de sancțiuni contravenționale în valoare de 150.400 lei, unor persoane depistate că nu au respectat măsura privind restricționarea circulației.

Mirela Cara Dragu

Sursa: cv.prefectura.mai.gov.ro

Categories
Nationale Stiri

Măşti din Ungaria pentru maghiarii din şase judeţe din România

Ministrul de externe ungar Peter Sijjarto a declarat vineri, 10 aprilie, că 600.000 de măşti şi câteva zeci de mii de costume şi alte echipamente de protecţie, respectiv şi teste, vor ajunge la maghiarii din afara Ungariei, şi anume în Transilvania, Voivodina, Ucraina Subcarpatică, Slovacia, Slovenia şi Croaţia.

Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, a declarat, de asemenea, vineri, corespondentului MEDIAFAX că ajutorul ungar vine la solicitarea UDMR: „am cerut măști, mănuși, echipamente de protecție și dezinfectante pentru șase județe din Transilvania – Satu Mare, Bihor, Sălaj, Cluj, Mureș, Harghita și Covasna, la cei care acum luptă în linia întâi împotriva epidemiei, în spitale și la medicii de familie, de unde am primit solicitări”. Conform lui Kelemen Hunor în România vor ajunge 300.000 de măşti.

Liderul UDMR a făcut apel la membrii comunității maghiare din România să respecte reglementările și măsurile de prevenire impuse de autorități mai ales, acum, în preajma sărbatorilor pascale (sărbătorit în 12 aprilie de credincioşii catolici şi protestanţi).

https://www.facebook.com/kelemenhunor.rmdsz/videos/227751494961862/

Ajutorul ungar se alătură unei donaţii consistente venite din Emiratele Arabe Unite, şi anume echipamente medicale din partea Guvernului E.A.U. către Guvernul României: 3 milioane de măști și 2,7 milioane de mănuși de examinare, 84.000 de mănuși de protecție, 37.000 de combinezoane, 20.500 de ochelari de protecție, ce vor sosi pe 9 şi 10 aprilie, la bordul unor zboruri speciale.

Categories
Opinii

Invitaţie la dezbatere. Discriminare etnică pe timpul stării de urgență?

La începutul săptămânii, Agenția Națională de Presă Agerpres publica un comunicat emis de Mișcarea Angajament Civic CEMO, din Tg. Mureș, menit să atragă atenția asupra faptului că drepturile minorităţii maghiare din România nu sunt respectate de către autorităţile statului în perioada epidemiei de COVID-19.

Concluzia CEMO a pornit de la faptul că, în data de 30 martie, Consiliul Europei (CE) a publicat un comunicat prin care a cerut statelor membre să pună la dispoziţia cetăţenilor informaţii despre coronavirus şi în limbile minoritare sau regionale, după ce membrii Comitetului de experţi al Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare au arătat că multe ţări care au ratificat Carta, nu respectă drepturile lingvistice ale minorităţilor. „În acest context, CE a cerut statelor semnatare să-şi schimbe poziţia, să respecte drepturile lingvistice garantate (şi ratificate) în Cartă. În cazul României, avertismentele Consiliului Europei şi preocupările experţilor CE sunt în întregime justificate, întrucât autorităţile ţării, în frunte cu Grupul de Comunicare Strategică, nu au ţinut cont de drepturile lingvistice ale minorităţii maghiare în România”, se arată în comunicatul de presă transmis de CEMO, în care se subliniază printre altele și faptul că Ministerul Educației a organizat sistemul de predare online doar în limba oficială, ceea ce este, în opinia CEMO, un act discriminativ faţă de membrii minorităţilor naţionale. Argumentul pentru acest aspect este acela că „educaţia la distanţă a fost organizată exclusiv pentru elevii care învaţă în clase de predare în limba română cu ajutorul televiziunii publice (TVR), însă, programele în limbă maghiară au fost realizate în două studiouri teritoriale TVR de către membrii comunităţii maghiare, din resursele proprii, adică cu participarea părinţilor şi profesorilor maghiari, cu aportul Uniunii Cadrelor Didactice Maghiare din România.”

Problema pe care CEMO o ridică prin comunicatul de presă lansat luni este extrem de delicată, de sensibilă și de plină de nuanțe. Și aceasta în primul rând datorită faptului că face referire la respectarea unor drepturi într-o perioadă în care, în țară, este decretată starea de urgență, cea care ne privează pe toți, indiferent de etnie, rasă, religie, vârstă sau sex, de dreptul esențial de a fi cetățeni liberi ai acestui stat – România nefiind însă singurul stat din lume care își privează populația de aceste drepturi constituționale. Contextul socio-politic actual nu este axat pe respectarea drepturilor, ci pe luarea de măsuri coercitive și, uneori, arbitrare în scopul declarat al stopării fenomenului de extindere a epidemiei cu care luptă întreg mapamondul. Este bine? Este rău? Nici măcar asta nu putem judeca în aceste zile în care se caută soluții la cald, fără un termen de gândire prea lung, în chestiuni ce țin de viață și de moarte fără un precedent în istoria recentă a umanității.

În vreme „de pace”, punctele de vedere emise de CEMO ar fi putut fi analizate rațional și multe dintre ele ar fi fost poate validate ca fiind pertinente și pe deplin justificate. Interesant este însă că privațiunile despre care vorbește comunicatul de presă nu se răsfrâng eminamente asupra etnicilor maghiari din România. Exceptând minoritarii surdo-muți, pentru care Grupul de Comunicare Strategică a avut de fiecare dată un interpret care a „tradus” măsurile impuse prin Ordin de ministru unei categoriei defavorizate a populației, respectiv persoanele cu deficiențe de vorbire și auz, nicio altă minoritate etnică din țara noastră nu a fost privilegiată în acest sens. Deci discriminarea nu țintește neapărat etnicii maghiari și, cel mai probabil, este o simplă scăpare a celor care acum sunt pe baricade. Este foarte adevărat că maghiarii depășesc numeric celelalte etnii, dar dacă Guvernul ar fi găsit o cale de a traduce măsurile în limba lor maternă, fără să traducă și în celelalte limbi materne recunoscute oficial la noi, ar fi putut fi socotit ca un alt act de discriminare și iar nu ar fi fost bine.

Pe de altă parte, reprezentanții statului român nu au interzis traducerea mesajelor oficiale din această perioadă în limbile minoritarilor, ceea ce a făcut ca în unele cazuri, autoritățile locale să preia frâiele, să renunțe la orgolii nejustificate și să se ocupe temeinic de informarea corespunzătoare, bilingvă, a cetățenilor din zonele conlocuite de maghiari și români. În județul Covasna, de pildă, site-ul DSP are o versiune actualizată și în limba maghiară. Într-adevăr, există trimiteri către pagini în limba română, dar instituția a pus la dispoziția cetățenilor mai multe numere de telefon și o adresă de mail, astfel încât aceștia să poată solicita oricând orice informații vor considera necesare în această perioadă.

De asemenea, Primăria Orașului Sfântu Gheorghe are o pagină activă de Facebook pe care toate mesajele au fost transmise bilingv. Primarul municipiului, Antal Árpád, are la rândul său o activitate bogată pe propria pagină de Facebook, pe care cele mai multe mesaje sunt scrise numai în limba maghiară. În plus, pe aproape toate scările blocurilor din oraș au fost lipite afișe mari, vizibile, în română și în maghiară, cu informații despre cum se poate preveni îmbolnăvirea și ce măsuri de protecție își pot lua cetățenii.

Acolo unde statul român are minusuri, acționează în completare o altă putere în stat, anume presa. Iar în Covasna, presa maghiară este foarte activă și traduce cu conștiinciozitate toate informările (şi pentru asta merită felicitările noastre!). În mod cert, statul român nu ar trebui să mizeze doar pe efortul acesteia, însă asta e tot ce poate face acum, când își concentrează întreaga atenție și capacitate asupra uciderii „balaurului” cu care luptăm toți. De aceea cred că, într-un moment în care, sub o formă sau alta, toți suntem privați de drepturi, putem să luăm exemplu de bune practici de la alții, așa cum sunt chiar cele menționate anterior, să ne unim și să ne facem fiecare partea noastră, cum și cât putem, ajutând statul român și ajutându-i în fapt, în timpul necesar, pe cei care au nevoie de ajutorul nostru. Putem alege, desigur, să arătăm cu degetul și să aducem acuze de rele intenții, dar cu ce i-ar ajuta acest lucru acum pe toți cei în numele și spre binele cărora pretindem că o facem? Oare nu e mai uman să ne apropiem unii de alții și să ne dăm mâna într-un efort comun în care să fim toți o apă și-un pământ? Oare nu acum este momentul să demonstrăm că, dincolo de etnii, există oameni și că putem pune între paranteze pentru o vreme asemenea preocupări?

Cât despre Ministerul Educației, în opinia mea, vorbim despre o cangrenă a cărei duhoare ne afectează pe toți și ne va afecta și mai departe. Educația online și prin intermediul televiziunii de stat ca măsură luată și implementată pe genunchi, dintr-o ambiție încă neînțeleasă de mine de a nu îngheța anul școlar, a fost mai degrabă ceva mimat și făcut după vechea practică a lui „hai să bifăm și asta!” În acest caz, aproape că îți vine să te întrebi dacă nu cumva n-o fi mai bine să nu fii inclus în „grandiosul plan” de predare din care nimeni n-a avut de câștigat, copiii finnd cei mai păgubiți.

Dar, să avem clemență, e stare de urgență!

Mirela Cara-Dragu

Categories
Nationale Stiri

Invitaţie la dezbatere. Comunicat de presă Asociaţia Mişcarea Angajament Civic – Civil Elkötelezettség Mozgalom (CEMO): Respectarea drepturilor minorităţii maghiare în timpul pandemiei de COVID-19

Prezentăm mai jos comunicatul de presă al CEMO, cu invitaţia de a vă implica într-o dezbatere (civilizată) sau reflecţie despre respectarea drepturilor minorităţilor naţionale în timpul pandemiei. Discuţia este una mai complexă şi face apel la respectarea, în general, a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti în vremuri de criză sau sub ameninţarea unor pericole iminente. Dezbaterea a cuprins în ultimele săptămâni nu doar situaţia din România, ci şi din alte state din Europa, inclusiv Ungaria.

„Drepturile minorităţii maghiare din România nu sunt respectate de către autorităţile statului în perioada epidemiei de COVID-19 (coronavirus)

În data de 30 martie Consiliul Europei (CE) a publicat un comunicat prin care a cerut statelor membre să pună la dispoziţia cetăţenilor informaţii despre coronavirus şi în limbile minoritare sau regionale (textul comunicatului CE fost tradus de membrii Mişcarea Angajament Civic în limba română, este ataşat comunicatului nostru), după ce membrii Comitetului de experţi al Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare au arătat că multe ţări care au ratificat Carta, nu respectă drepturile lingvistice ale minorităţilor.

În acest context CE a cerut statelor semnatare să-şi schimbe poziţia, să respecte drepturile lingvistice garantate (şi ratificate) în Cartă. În cazul României, avertismentele Consiliului Europei şi preocupările experţilor CE sunt în întregime justificate, întrucât autorităţile ţării, în frunte cu Grupul de Comunicare Strategică, nu au ţinut cont de drepturile lingvistice ale minorităţii maghiare în România.

Începând cu decretarea stării de urgenţă, campania de comunicare a autorităţilor pentru prevenirea epidemiei s-a desfăşurat exclusiv în limba română, pliantele, afişele au fost realizate doar în limba română, mesajele de avertizare difuzate din difuzoarele maşinilor de poliţie, jandarmerie, pe străzile oraşelor, satelor au fost exclusiv în limba română, fără a ţine cont de obligaţiile care decurg din dreptul internaţional.

În plus, în data de 18 martie 2020, din cauza epidemiei, România a suspendat parţial aplicarea Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, neinformând însă despre acest pas pe cetăţeni. Astfel este îndoielnic dacă Guvernul României va respecta drepturile lingvistice ratificate în Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare.

Este foarte important ca informaţiile vitale, instrucţiunile oficialităţilor referitoare la epidemie să fie înţelese şi astfel, respectate de toţi cetăţenii români, mai ales că poliţia a început să aplice amenzi uriaşe acelora care nu prezintă declaraţii pe propria răspundere, nu completează formularele editate doar în limba română.

Comunicatele Ministerului Sănătăţii sunt realizate numai în limba română, pe site-urile Direcţiilor de Sănătate Publică din judeţele unde trăiesc sute de mii de maghiari, nu există informaţii în limba maghiară. În contradicţie cu aceste fapte de discriminare, autorităţile afirmă că epidemia nu face nici o diferenţă, poate fi la fel de periculoasă pentru toată lumea. Nici Ministerul Educaţiei nu a ţinut cont de faptul că una dintre cele mai mari minorităţi din Europa trăieşte în România, adică 1,25 milioane de maghiari şi nu a luat în considerare interesele elevilor care învaţă în clase cu predare în limba maghiară (120.000 elevi în România) când a organizat educaţia online.

Experţii Cartei consideră că educaţia online organizată doar în limba oficială este un act discriminativ faţă de membrii minorităţilor naţionale Educaţia la distanţă a fost organizată exclusiv pentru elevii care învaţă în clase de predare în limba română cu ajutorul televiziunii publice (TVR), însă, programele în limbă maghiară au fost realizate în două studiouri teritoriale TVR de către membrii comunităţii maghiare din resursele proprii, adică cu participarea părinţilor şi profesorilor maghiari, cu aportul Uniunii Cadrelor Didactice Maghiare din România. Din păcate, această ‘practică’, de a ignora interesele primordiale ale elevilor care învaţă în clase de predare în limba maghiară de către membrii Ministerului Educaţiei, nu este recentă, există foarte multe cazuri cum ar fi lipsa de manuale traduse în limba maghiară.

Demersurile Asociaţiei Mişcarea Angajament Civic (1) (CEMO) au fost iniţiate cu scopul de a elimina discriminarea pe criterii etnice şi de limba maternă, şi care au loc în perioada de pandemie. Am sesizat Ministerul Sănătăţii am cerut ca în judeţele unde procentul minorităţii maghiare depăşeşte pragul de 20%, site-urile Direcţiilor de Sănătate Publică (DSP) să conţină în mod obligatoriu toate informaţiile legate de pandemie şi în limba maghiară.

În prezent informaţiile de pe site-urile DSP sunt furnizate doar în limba română chiar şi pe paginile web ale autorităţilor de sănătate publică din judeţele Harghita şi Mureş, în timp ce varianta maghiară a paginii de web al Direcţiei de Sănătate Publică Covasna redirecţionează vizitatorii către o pagină de internet administrat de un partid politic maghiar (UDMR).

Pe acest site însă nu se regăsesc traducerile în limba maghiară ale comunicatelor Ministerului Sănătăţii şi al Grupului de Comunicare Strategică. Am sesizat şi Ministerul Afacerilor Interne cu scopul de a solicita ca în localităţile unde populaţia de etnie maghiară depăşeşte pragul de 20%, măsurile, instrucţiunile, recomandările legate de pandemia COVID-19, să fie traduse şi în limba maghiară, aceste informaţii foarte importante să fie comunicate în mod bilingv din difuzoarele maşinilor de poliţie, poliţia locală, jandarmeria, informarea orală prin aceste mijloace să fie realizată şi în limba maghiară.

Am trimis o sesizare şi Ministerului Educaţiei Naţionale, prin care am solicitat ca drepturile elevilor care învaţă în clase de predare în limba maghiară să fie respectate, atât în noul regim de învăţământ online, cât şi în cazul măsurilor legate de examenele de evaluare naţională/bacalaureat. În sesizarea trimisă către MEN am menţionat faptul că membrii personalului de la Secretariatului de Stat – Direcţia pentru Învăţământ în Limbile Minorităţilor din cadrul Ministerului Educaţiei au cerut şcolilor care au clase cu predare în limba maghiară să folosească subiectele întocmite de Centrul National de Evaluare şi Examinare, aşa numitele ‘teste de antrenament bacalaureat şi evaluare naţională’ (https://rocnee.eu/testeantrenament/) cu scopul de a pregăti elevii, neţinând cont de faptul că aceste subiecte au fost întocmite doar în limba română. După câteva zile, într-un mod total ad-hoc şi haotic aceste subiecte au fost traduse de profesori de etnie maghiară la cerinţa reprezentanţilor Secretariatului de Stat Direcţia pentru Învătământ în Limbile Minorităţilor şi au fost postate pe un drive google, https://drive.google.com/drive/folders/1pbZzzgkr63QA4q1elsULdank2GMIWMqT?usp=sharing

Din păcate testele traduse nu au fost afişate pe pagina de internet al Centrului de Evaluare şi Examinare pe care se va continua postarea testelor de antrenament în limba română. Conform procedurilor de până acum testele traduse în limba maghiară ar fi trebuit să fie postate pe pagina de internet unde sunt afişate toate testele în limba română. Garantarea egalităţii de şanse şi prevenirea discriminării trebuie să fie garantate şi în perioade de criză, iar reprezentanţii Secretariatului de Stat – Direcţia pentru Învăţământ în limbile minorităţilor trebuie să respecte aceste criterii.

Pe baza măsurilor luate recent de către MEN există posibilitatea că discriminarea îndreptată împotriva elevilor care învaţă în clase de predare în limba maghiară va persista, ba mai mult, se va intensifica în următoarele luni. Respectarea şi aplicarea a drepturilor minorităţilor în timpul epidemiei de coronavirus sunt de o importanţă primordială, astfel încât colegii noştri vor monitoriza activităţile unor Ministere, demersurile Grupului de Comunicare Strategică şi al Ministerului Educaţiei.

*

(1) CEMO este o organizaţie neguvernamentală înfiinţată în 2007 de un grup de activişti şi intelectuali ferm convinşi de necesitatea educaţiei, de advocacy şi susţinerii publicului larg pentru a putea produce schimbări semnificative în viaţa societăţii. CEMO doreşte atât promovarea a angajamentului civic, cât şi a unei cetăţenii active bine informate, alături de solidaritate, toleranţă şi diversitate şi o mai mare participare în societate şi democraţie printr-o varietate de proiecte de conştientizare publică, advocacy, educaţie civică, dezvoltare comunitară, cercetări, discuţii şi dezbateri. Ea încurajează o participare democratică sporită a tuturor membrilor comunităţii cu un accent special asupra generaţiei tinere, prin educaţie pentru o cetăţenie activă şi angajament civic. (http://cemo.ro/ro/cemo-ro/)

Târgu Mureş, 06-04-2020

Categories
Cultura si lifestyle Locale

COVID-19: Teatrul „Andrei Mureșanu” din Sfântu Gheorghe, model de adaptare la situații de criză

Cu activitatea transferată în mediul virtual, în plină pandemie în care amenințările stau la pândă din toate colțurile, Teatrul „Andrei Mureșanu” din Sfântu Gheorghe funcționează ca un memento de „viața merge mai departe”, generând bucurie, speranță și încredere.

https://www.facebook.com/teatrulandreimuresanu/?tn-str=k*FUna dintre marile provocări pe care COVID-19 le-a adus în viețile noastre a fost aceea de a face față (sau nu!) unei situații complet noi, neexperimentate de nicio generație anterior, aceea a distanțării sociale bruște și a izolării în casele noastre pe o durată greu de estimat. Cum era și firesc, oamenii au reacționat în mod diferit, unii demonstrând că se pot adapta cu ușurință și într-un timp scurt la un nou context, alții resimțind totul drept foarte apăsător.

Într-o situație similară au fost puse și instituțiile de cultură din întreaga țară, unele dintre primele a căror activitate a fost interzisă și al căror personal a intrat în somaj tehnic. Un astfel de exemplu este Teatrul „Andrei Mureșanu” (TAM) din Sfântu Gheorghe care, odată cu sistarea activității, a trebuit să anuleze și toate deplasările din turneele propuse pe agenda acestei primăveri, atât în țară, cât și în străinătate – pe unele dintre ele reprogramându-le pentru a doua jumătate a anului.

La început de carantină, întreaga echipă a TAM a trecut, pe lângă veștile dure ale pandemiei, și prin durerea imensă provocată de trecerea în neființă a Mirelei Bucur, actriță și regizoare ale cărei montări pline de umor au fost mereu apreciate de public. Mirela Bucur a lăsat în urma ei o indescriptibilă durere, dar și o moștenire culturală – oricât de clișeistic sună această formulare – compusă din mai multe spectacole pe care managerul TAM, Anna Maria Popa, le-a postat pe pagina de Facebook a instituției, în amintirea colegei proaspăt pierdute.

Impactul pe care aceste difuzări l-au avut asupra publicului a fost neașteptat de mare. Numeroase persoane au trimis mesaje de felicitări, cerând totodată să fie continuat acest demers săptămânal, cu regularitate. Demonstrând că știe să găsească soluții în timp de criză și să se plieze rapid pe situațiile date, managerul Anna Maria Popa a dat rapid curs solicitărilor primite și, astfel, ca într-unciclu al revenirii la viață, tragicul episod al pierderii unei colege dragi a dus la nașterea unei idei care funcționează deja de două săptămâni, bucurând deopotrivă copii și adulți. „După două săptămâni de difuzat câte două spectacole pe zi, am ajuns la concluzia că cel mai potrivit este ca, din cea de-a treia săptămână, să difuzăm un spectacol pe zi și să păstrăm în program doar acele montări care, prin calitatea filmării, pot avea un impact relevant și dacă sunt văute acasă, la televizor. Cu toate că spectacolele filmate cu o cameră fixă și cu public sunt mai aproape de ideea de teatru, din cauza distragerilor din mediul familial, filmările cu trei sau mai multe camere și cu un montaj dedicat au mai mult succes și înregistrează un număr considerabil mai mare de vizualizări sau share-uri”, a declarat Anna Maria Popa, adăugând că anumite spectacole filmate au depășit 1000 de vizualizări, în timp ce altele au ajuns să doboare recorduri, atingând câteva mii în doar câteva ore. Un spectacol extrem de urmărit a fost, de pildă, „Despre oameni și cartofi”, regia Radu Afrim, care în timpul difuzării a sărit de 4300 de vizualizări.

Teatrul „Andrei Mureșanu” a spart gheața în ceea ce privește activitatea online. După modelul său, și alți producători de spectacole s-au „mutat” în online, nelăsând izolarea și restricțiile din această perioadă să rupă legătura dintre ei și spectatori. De aceea, în ciuda faptului că toți angajații săi sunt în șomaj tehnic, TAM va continua să difuzeze spectacole online pe întreaga durată a perioadei #StaiAcasă, menținând varianta cu un link de YouTube făcut public pentru o durată determinată, întrucât a reieșit că aceasta este cea mai bună variantă de difuzare din cele experimentate până acum.

„De când am introdus programul de teatru online toate graficele noastre sunt pe un trend crescător, iar comentariile sunt nu doar pozitive, ci chiar pline de recunoștință, ceea ce ne demonstrează că măsura noastră pe timp de criză a fost una extrem de inspirată, a avut succes și le produce multă bucurie spectatorilor noștri”.

managerul Anna Maria Popa

Mirela Cara-Dragu

Categories
Locale Stiri

COVID-19: Primul deces din județul Covasna

Ziua de 1 aprilie începuse optimist, dar tradiționala păcăleală nu s-a lăsat așteptată, căci spre seară, a fost anunțat și primul deces cauzat de coronavirus și înregistrat la Spitalul Județean din Sfântu Gheorghe.

O pacientă în vârstă de 77 de ani a deschis lista deceselor din județul Covasna. Potrivit informațiilor transmise către presă de Grupul de Comunicare Strategică, femeia fusese internată în data de 18 martie la secția ATI a Spitalului Județean de Urgență din Sfântu Gheorghe. În data de 28 martie, rezultatele testului de coronavirus arătau că era infectată cu acest virus care s-a suprapus peste bolile care o aduseseră în spital, respectiv mielită cervicală și tetraplegie.


În acest context, conducerea Spitalului Judeţean de Urgenţă din Sfântu Gheorghe a informat printr-o conferință de presă online că a dublat capacitatea de stocare a oxigenului pentru pacienţii COVID-19 și că actualele rezerve de oxigen ar fi suficiente pentru 2-3 zile, în situaţia extremă în care majoritatea pacienţilor ar trebui intubaţi.


De asemenea, managerul spitalului, Andras Nagy Robert, a subliniat că în acest moment fiecare pacient suspect sau diagnosticat pozitiv este internat singur într-un salon, dacă nu sunt membri ai aceleiaşi familii. Totuși, în cazul în care cazurile se vor înmulți, se va impune regruparea bolnavilor, astfel încât să fie cazate mai multe persoane în aceeași încăpere.
Totodată conducerea Spitalului Judeţean de Urgenţă din Sfântu Gheorghe a anunţat miercuri că nu va accepta detaşarea niciunui cadru medical într-o altă unitate din ţară, deoarece are nevoie de întregul efectiv pentru tratarea pacienţilor din judeţ care ar putea să se îmbolnăvească în perioada următoare din cauza noului coronavirus.


Din informațiile transmise de directorul medical Roşu Matyas reiese că, în prezent, în spital sunt internate 14 persoane diagnosticate cu COVID-19, dar este de așteptat să se producă o creștere a numărului de persoane infectate în perioada următoare.

Sursa: WeRadio

Categories
Cultura si lifestyle Opinii

Presa în timpul și după COVID-19: Când ziarele mor, solidaritatea le poate salva?

Observatorul de Covasna, singurul ziar de limbă română din județ, care apare încă în format tipărit, riscă să treacă în online dacă românii din Covasna nu își unesc eforturile să îl ajute să depășească noua criză creată de nedorita pandemie.

Am ajuns în urmă cu vreo patru, cinci ani la Slatina, un oraș din Ucraina, situat la graniță cu Sighetu Marmației. Ne atrăsese, pe mine și pe colegii dintr-un proiect, faptul că în orășelul acela mic locuiau deopotrivă români și maghiari, ambii având statutul de minoritari. În cele câteva zile petrecute acolo, am descoperit între români și maghiari multe diferențe de abordare a acestui statut, dar una mi-a rămas adânc întipărită în memorie.

În Slatina, existau pe atunci – și poate mai există și azi – ziare locale, atât în limba română, cât și în limba maghiară. În mod cu totul surprinzător și greu de explicat într-o primă fază, am aflat că numărul abonaților la ziarul de limbă maghiară depășea cu mult numărul de abonați ai ziarului românesc, deși în oraș locuiau mult mai mulți români decât maghiari.

Am descoperit apoi că ungurii își susțineau ziarul făcând abonamente per membru de familie, nu doar per familie. Mi s-a părut uluitoare această solidaritate pe care eu nu o mai întâlnisem niciodată.

Azi, când omenirea este invitată la solidaritate, mă trezesc gândindu-mă tot mai des la comunitatea aceea de maghiari din sudul Ucrainei care, fără să știe, mi-a „vorbit” despre solidaritate. Mi-i imaginez pe toți luptând hotărât împreună pentru a face față situației pe care și ei sunt obligați s-o traverseze și știu că vor găsi cea mai bună cale de-a o face, pentru că ei știu să fie împreună.

M-am gândit la acei oameni o dată în plus și zilele trecute când, echipa redacțională a ziarului local Observatorul de Covasna, singurul ziar de limbă română din județul Covasna care a reușit să mai apară și în format tipărit până în prezent, anunța că e în pericol de a renunța la ziarul tipărit – celălalt ziar, Mesagerul de Covasna, s-a mutat exclusiv online, din lipsă de resurse financiare nu de foarte mult timp. Dispariția ziarelor tipărite este, desigur, efectul direct al posibilității oferite de tehnologia avansată a vremurilor pe care le trăim de a citi totul online, însă în zone precum Covasna, în care domnește acest joc al majoritarilor minoritari în țara lor și al minoritarilor majoritari într-un anume spațiu, existența ziarelor tipărite capătă un cu totul alt sens.

Astfel, echipa Observatorul de Covasna a lansat un îndemn către cititorii ziarului de a face un efort comun și a se abona în număr cât mai mare pentru a ajuta cotidianul să existe și după perioada neagră a lui COVID-19. Câți români au răspuns sau vor răspunde la acest apel rămâne însă de văzut.

Este cu atât mai greu de anticipat reacția lor cu cât cel mai probabil toți sunt obsedați de prezent, prevenție, statistici cu decese și vindecări, concentrându-se prea puțin pe viitor, singurul care ne va spune la un moment dat câți au înțeles să se solidarizeze și în această cauză.

În capul meu un singur lucru este cert, izolați sau nu, ungurii din Slatina (Ucraina) vor continua sistemul lor de abonare per cap de familie și, foarte probabil, demonstrând o solidaritate pe care parcă o au scrijelită în ADN, vor reuși să-și traverseze ziarul local și prin această „furtună” care ne sperie pe toți. Și, până aflu rezultatul, am să visez cu ochii deschiși cum, în context, un astfel de model de solidaritate se va autogenera și între românii din județul în care locuiesc.

În plus, voi sta cu ochii pe ziarele maghiare să văd care va fi și soarta lor, deși în cazul lor vor fi făcute finanțări externe. Dar – de ce să n-o spunem? – este și această finanțare tot o formă de solidaritate, dar de cu totul al tip, nu?

Mirela Cara-Dragu

Foto: Vintage photo created by Racool_studio – www.freepik.com

Categories
Opinii Politic

Până unde se poate merge cu limitarea libertăților fundamentale în timpul pandemiei? Cazul Ungariei

O analiză acidă publicată în reputata publicație Revista 22, de către prodecanul Facultății de Științe Politice a Universității din București, Raluca Alexandrescu, face o radiografie a actualului context politic și social, luând ca exemplu recenta victorie în Parlamentul de la Budapesta a Guvernului Viktor Orban, în ciuda protestelor opoziției din Ungaria, dar și a unor organisme internaționale, precum OSCE sau ONU.

În data de 30 martie, Legislativul ungar a votat extinderea pe termen nelimitat a stării de urgență decretate pe 11 martie. Concomitent, primul-ministru, Viktor Orban și guvernul său primesc puteri sporite în domeniul legislativ, iar Parlamentul este, de facto, suspendat, pentru că guvernul își rezervă dreptul de veto.

Orbán a pus presiune şi pe mass-media, oricum controlată cu mult timp înainte de izbucnirea crizei globale provocate de pandemie. Astfel, în timpul stării de urgență, delictul de „răspândire de știri false (fake news)” poate fi pedepsit cu închisoare până la cinci ani.

Se vorbeşte tot mai insistent despre declinul democraţiei, despre faptul că instituțiile statului de drept sunt lent măcinate de uzură și că, mai devreme sau mai târziu, ajustări esențiale trebuie făcute asupra sistemului. Pe de altă parte, şi despre pericolul populismelor sau naționalismelor sunt deja pline biblioteci întregi (închise pe timpul pandemiei).

Experiența zilelor acestea, cât se poate ea vedea, ne arată că îngrădirea globală a drepturilor și libertăților fundamentale alimentează regimuri politice aduse la putere pe valul populismului, naționalismului sau al fascinației liderului autoritar. Variațiuni mai mult sau mai puţin pronunţate ale acestui fenomen se regăsec la regimurile Orbán din Ungaria, Bolsonaro din Brazilia sau de Modi din India, care care au ajuns la putere, prin mecanismele democrației, adică prin alegeri declarate libere.

În acest context, starea de urgență se arată instrumentul optim de punere în practică și de consolidare a unei agende deloc ascunse: restrângerea libertății de exprimare şi ranforsarea atribuţiilor executivului în Ungaria, pretinsa luptă împotriva corectitudinii politice și a „derivei morale și economice” prin control politic și rasial în Brazilia, ura indistinctă împotriva populației de religie musulmană și excluderea de la calitatea de cetățean a zeci de milioane de oameni, pe criterii de apartenență religioasă, în India.

Restrângerea drepturilor și libertăților la nivel global este justificată azi de argumentul binelui comun, a unui obiectiv major, suficient de concret pentru a mobiliza, să-i spunem tot în termenii lui Rousseau, voința generală.
Dar este oare egalitatea în fața bolii o realitate sau o poveste livrată cetățenilor lumii pentru liniștirea spiritelor? Dincolo de principiile fiziologice și ale evoluției, egalitatea apare, ca întotdeauna, o utopie, care acum crește însă mai mult decât în alte momente de bulversare globală. De aceea, pandemia aduce, pe lângă criza sanitară, o criză politică adâncă, din acelea care au vocația reconfigurării, în modernitate, a paradigmelor și clivajelor politice.

Lumea democratică este îngrijorată de restrângerea acestor libertăți în spațiile „democrațiilor consolidate”. Deja traumatizată de măsurile de izolare fără precedent, populația se întreabă nu numai când va reveni la normalul sanitar, ci și în ce măsură lumea noastră se va reconstitui „așa cum a fost”.
În cazul românesc, măcinat vreme de zeci de ani nu numai de dictatură, abuz, control, ci și de incompetență, clientelism, corupție, s-a ajuns în mod evident și la un alt tip de problemă: asistăm, progresiv, la acționarea unui soi de clauză de autoconservare (în sensul contractualist al termenului) care determină acțiuni până mai ieri neverosimile: ministrul sănătății își dă demisia în plină pandemie apoi, ca la un semn, zeci de medici și cadre medicale pleacă din spitale, le abandonează, își abandonează pacienții, locul de muncă.
Pare că legăturile sociale, în virtutea excepționalității, se dizolvă, își pierd conținutul, iar eforturile ridicole ale autorităților de a suplini coeziunea prin gesturi populiste, găunoase și absurde adâncesc impresia apăsătoare a deteriorării țesutului social adânc. Sistemul politic românesc suferă de maladia cronică a lipsei de încredere în instituții, acutizată acum de spectacolul tragic al neputinței, minciunii, incompetenței ajunse în fața probei de foc a situațiilor de viață și de moarte; poliția punând imnul la difuzor la ore fixe nu e remediul, ci acceleratorul bolii.

Sursa: revista22.ro