Consiliul Reprezentanților Unionali al UDMR, cel mai înalt for de decizii politice al Uniunii, s-a reunit vineri la Cluj-Napoca, pentru a pregăti cel de-al 16-lea congres al UDMR, care va avea loc săptămâna viitoare, la Timişoara, şi în cadrul căruia urmează să aibă loc şi alegeri.
Preşedintele UDMR, Hunor Kelemen, a menționat principalele subiecte aflate pe agenda uniunii, importante atât pentru maghiari, cât si pentru majoritatea românească.
Urmează o perioadă plină de provocări, când obiectivul principal este obţinerea aprobării legii educaţiei, fără ca Parlamentul României să renunţe la conţinutul acesteia, a subliniat politicianul maghiar. Au sosit sute de propuneri pentru acest proiect de lege, motiv pentru care Hunor Kelemen consideră că cel mai oportun ar fi ca Guvernul României să îl aprobe prin asumarea răspunderii. În privinţa proiectului de lege nu sunt de acord nici cei din domeniu, aşadar este posibil ca în cazul unei dezbateri parlamentare, în urma numeroaselor amendamente “rezultatul final să nu mai fie unul coerent”, a declarat politicianul maghiar. Legea ar trebui să uşureze treaba elevilor, totodată conţine şi clauze importante cu privire la educaţia în limba maghiară, a mai spus preşedintele UDMR. Kelemen Hunor a mai vorbit despre schimbarea premierului, importanța prezenței UDMR la guvernare și cea mai bună soluţie pentru ca munca să nu se oprească: organizarea de alegeri anticipate, însă dacă nu există un consens în această privinţă, nu va insista.
Noul program al uniunii, intitulat “Decada transformaţională 2023-2030”, are ca obiectiv o actualizare a programului existent. În cadrul prezentării sale, vicepreşedintele executiv István Székely a spus că cele două programe se completează; cel iniţial viza autonomia, cel nou consideră că de actualitate este noua lege a minorităţilor.
Titlul celuilalt document de lucru acceptat este “Poziţie cu privire la participarea socială egală a romilor maghiari” şi este un program care se lasă aşteptat de 30 de ani, a declarat secretarul de stat Péter Makkai din cadrul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale. Acesta a amintit că potrivit datelor preliminare ale recensământului, în România trăiesc peste 100 000 de romi maghiari, iar aceştia reprezintă, la rândul lor, factori constitutivi ai naţiunii, aşadar UDMR trebuie să se angajeze la rezolvarea situaţiei acestora.
Este frumos să fim împreună pentru că oameni foarte diferiți pot lucra împreună pentru cauza comună a națiunii.
Doar propaganda Fidesz ajunge la maghiarii din Transilvania.
Vrem să cooperăm cu poporul român în spirit fratern, printre altele de dragul maghiarilor care locuiesc aici.
Márki-Zay Péter
Prima vizită electorală în Transilvania a primarului din Hódmezővásárhely a fost la o cafenea la modă din centrul orașului Cluj-Napoca, unde a răspuns în direct la întrebările organizatorului serii și a participanților. Marea majoritate a celor interesați au fost tineri, care au întrebat despre constituția ungară, Ucraina și educația din România. Márki-Zay a spus clar că va da la fel de mulți bani peste graniță ca și actualul guvern, doar într-un mod mai transparent și „fără corupție, așteptări politice
„Nu mă supăr pe ei, nu sunt supărat pe nimeni. Nu mă aștept la nicio umilință”, a răspuns el când a fost întrebat dacă poate lucra cu politicienii ardeleni care susțin campania Fidesz și au refuzat să-l primească. Pe lângă promisiunile și criticile exprimate în Ungaria, candidatul la funcția de prim-ministru a afirmat că scopul ar fi ca maghiarii din Transilvania să-și poată trăi maghiaritatea în Transilvania, o zonă despre care păstrează multe amintiri frumoase. „Am fost de multe ori în Transilvania din anii 80. Este unul dintre cele mai frumoase peisaje din lume”, a spus el zâmbind, apoi a adăugat că, fiind catolic, obișnuia să meargă și la pelerinajul de la Șumuleu Ciuc.
A doua zi dimineaţă, Márki-Zay a început ziua cu un mic dejun de presă la Târgu Mureş, unde a promis pace nu doar maghiarilor din zonă, ci şi societăţii majoritare. „Vrem să cooperăm cu poporul român într-o fraternitate, printre altele de dragul maghiarilor care locuiesc aici”, a subliniat el. Politicianul a enumerat și o serie de fenomene, precum stadionul construit în orașul său natal, despre care a spus că arată asemănarea dintre Viktor Orbán și fostul dictator român Nicolae Ceaușescu.
Programul a continuat în Cimitirul Reformat din localitate cu depunerea de coroane de flori. După ce candidatul la funcția de prim-ministru a încununat mormântul cunoscutei figuri a revoluției române, scriitorul András Sütő, la plecare pentru câteva minute a încercat să convingă o doamnă nemulțumită de vizita sa, cu foarte puțin succes.
Miercuri, candidatul la funcția de premier s-a întâlnit și cu fostul președinte al UDMR, Markó Béla, și s-a întors la Cluj-Napoca pentru a discuta cu oameni de afaceri de seamă transilvăneni. Într-un interviu pentru publicația blikk.hu, la Târgu Mureş, Péter Márki-Zay a spus mai multe despre mesajele destinate maghiarilor din Transilvania, sprijinul partidului său și Ferenc Gyurcsány.
Recent a fost publicat un sondaj, conform căruia lista opoziției este sub două procente în Transilvania, în timp ce Fidesz este de peste 90 la sută. Ce părere aveți despre această diferență semnificativă?
– Nu mă îndoiesc de aceste proporții, întrucât am experimentat printre propriii mei cunoscuți ardeleni cât de recunoscători sunt pentru primirea pașaportului maghiar, care nu cred că poate fi ascuns de trădarea lui Orbán. Respect acest lucru din partea maghiarilor din Transilvania, dar mai știu că doar propaganda Fidesz ajunge la ei, nu se întâlnesc cu opinii critice guvernamentale. Ne dorim ca acest lucru să se schimbe în viitor, dar acum nu pot decât să fac apel la conștiința lor la alegeri. De aceea am rezumat în 10 puncte ceea ce au în comun Viktor Orbán și Nicolae Ceaușescu, motiv pentru care creștinii de dreapta nu mai pot vota Fidesz cu conștiința corectă.
Pe mâinile lui Ceauşescu este mult sânge maghiar. Nu este această paralelă prea puternică?
– Ceauşescu a exterminat maghiari şi români deopotrivă, toţi cetăţeni români. Câteva dintre rudele mele au stat și au fost condamnați la muncă silnică. Și Viktor Orbán are păcate istorice împotriva ungurilor. El este responsabil pentru faptul că atât de mulți oameni au murit în Ungaria în timpul epidemiei de Covid, deoarece multe dintre viețile bătrânilor ar fi putut fi salvate dacă nu ar fi prioritizat furtul. Viktor Orbán amenință și astăzi viața multor oameni, când nu poate apăra Ungaria de un posibil atac rusesc, de care doar UE și NATO ne pot proteja efectiv.
Ce le poate spune opoziţia maghiarilor din Transilvania despre războiul din Ucraina?
– În măsura în care susținem acum maghiarii din Ucraina, vom susține mereu și pe viitor și maghiarii din Transilvania. Când cimitirul militar din Valea Uzului a fost avariat, Viktor Orbán nu a scos un cuvânt, pentru că extremiștii erau mercenari de-ai lui Putin. Cu toate acestea, vom susține interesul maghiar, chiar dacă Putin nu ne permite.
În cadrul discuției de pe scenă de marți seara, s-a afirmat în repetate rânduri că Ferenc Gyurcsány a fost cel mai respins politician ungar în Transilvania. Ar vota mai mulți oameni aici pentru lista de opoziție dacă nu l-ar include pe președintele socialiștilor?
– Desigur. Și în Ungaria, mai mulți oameni ar vota pentru lista de opoziție dacă Ferenc Gyurcsány nu ar fi pe ea. Dar trebuie înțeles că sistemul electoral a fost făcut într-un singur tur de Viktor Orbán în speranța că el nu va fi niciodată pe lista comună a DK, MSZP, LMP și Jobbik.
Mesajul principal al turneului tău transilvănean este că vei iubi maghiarii de peste graniță chiar dacă nu vor vota lista pe care o conduci. Ați extinde această viziune și la alegătorii opoziției?
– Lucrez la asta tot timpul. Am exprimat deja acest lucru în timpul procesului preelectoral, în ciuda faptului că o parte semnificativă a populației opoziției nu crede acest lucru. Dar este frumos să fim împreună pentru că oameni foarte diferiți pot lucra împreună pentru cauza comună a națiunii. Trebuie să ne uităm la ceea ce ne leagă, nu la ceea ce ne desparte.
Un grup de intelectuali maghiari din Transilvania a lansat la începutul săptămânii acuzații la adresa UDMR, într-o conferință de presă organizată online. Acuzațiile se referă la faptul că formațiunea politică a devenit „reprezentantul FIDESZ” în România și că a suprimat democrația pluralistă din interiorul organizației. Intelectualii au lansat totodată și o petiție online, care este o luare de poziție înaintea alegerilor din Ungaria, programate pentru data de 3 aprilie.
Semnatarii petiției denunță „campaniile saturate de ură promovate în ultimul deceniu” și afirmă că „nu trebuie și nu vrem să ne temem de Bruxelles, de György Soros, de migranți sau de minorități sexuale!”.
Inițiatorii petiției, între care Eckstein-Kovács Péter, Fosztó László, Gáspárik Attila, Kozák Gyula, Magyari Nándor László, Selyem Zsuzsa, solicită „să se asigure transparența alegerilor și verificarea eficientă a voturilor exprimate în afara granițelor Ungariei”, având în vedere că maghiarii din Transilvania vor putea vota prin corespondență.
„Protestăm împotriva cumpărării de voturi și fraudării alegerilor”, se mai arată în textul petiției online, pe care o redăm integral mai jos. Inițiatorii petiției au admis că se gândesc să înființeze „o organizație” sau „o fundație” pe baza principiilor enunțate azi în cadrul „Inițiativei pentru pluralism”.
„Democrația pluralistă este alternativa la falsele temeri inoculate politic / Luare de poziție cu privire la alegerile din Ungaria
„Ungaria votează anul acesta. În Transilvania sunt maghiari cu dublă cetățenie care se pregătesc să voteze la scrutinul din aprilie. Este dreptul lor consfințit prin lege. O parte dintre ei, care reprezintă majoritatea maghiarilor din Transilvania, nu va participa la alegeri din varii motive. Nu sunt cetățeni maghiari, nu consideră că este moral să voteze în altă țară, sau pur și simplu nu sunt interesați. Cu toate astea, rezultatele alegerilor ne afectează pe toți în egală măsură.
Nu suntem și nu putem rămâne indiferenți la evoluția vieții politice din Ungaria, la modul în care se va configura guvernul într-o țară cu care avem relații culturale și sociale, de care ne leagă multiple relații de rudenie sau prietenie. Suntem pe deplin conștienți de importanța valorilor la care aderă un stat membru al Uniunii Europene pentru că acestea modelează atitudinea UE față de maghiari, ceea ce afectează calitatea vieții noastre în Transilvania. Evoluția vieții politice din Ungaria este esențială și în privința relației dintre guvernul României și al Ungariei pentru că dinamica relației va defini cadrele vieții politice și sociale a maghiarilor din România.
Cultura politică a Ungariei, divizarea internă din țara vecină trece dincolo de granițe. Campaniile saturate de ură promovate în ultimul deceniu contribuie pe deplin la deteriorarea relațiilor sociale chiar și la nivelul vieții cotidiene. Nu trebuie și nu vrem să ne temem de Bruxelles, de György Soros, de migranți sau de minorități sexuale! Nu avem nevoie de protecție împotriva lor. Dorim dialog, nu discursuri alarmiste.
Clientelismul și arbitrarul promovat în politica din Ungaria a devenit dominant și dincolo de granițele ei cu consecințe nefaste. Discursul public din Transilvania s-a atrofiat, spațiul public este inundat de propagandă fățișă iar analizele, luările de poziție raționale sunt reprimate, ori nici nu ajung să fie formulate de teama represaliilor. Această stare nu poate fi menținută în continuare pentru că miza este viitorul vieții politice, culturale și economice a comunității maghiare din Transilvania, credibilitatea ei morală.
Tăcerea ar confirma logica prevalentă în Ungaria care susține că politica din Transilvania se reduce la urmărirea unor interese personale imediate. Respingem această idee, pentru că întărește o imagine falsă despre maghiarii din Transilvania (și despre maghiarii din afara Ungariei, în general) cum că ei votează motivați doar de un calcul pragmatic personal. Este inacceptabil să fim priviți în acest mod. Protestăm împotriva acestei caracterizări vădit tendențioase.
Credem în respectarea principiilor democratice și repudiem toate încercările de prejudiciere a procesului electoral, protestăm împotriva cumpărării de voturi și fraudării alegerilor. De aceea considerăm că este esențial să se asigure transparența alegerilor și verificarea eficientă a voturilor exprimate în afara granițelor Ungariei. Este interesul comun al maghiarilor din Transilvania, inclusiv al celor care nu vor vota, pentru că stigmatul fraudei ne va afecta pe toți.
Voturile maghiarilor din afara Ungariei pot influența rezultatul alegerilor – un fapt care nu poate fi ignorat de partidele din Ungaria. Comunitatea maghiară din Transilvania este eterogenă cu opțiuni politice diverse: de stânga, liberală, ecologistă, conservatoare, indeciși. Cei care văd în noi un electorat nediferențiat, înregimentat într-un singur partid întăresc imaginea negativă a comunităților maghiare din afara Ungariei. Imaginea comunității trebuie adaptată la pluralismul ei caracteristic, iar pentru asta avem nevoie de dialog, de un spațiu public lipsit de constrângeri și, nu în ultimul rând, de respect reciproc”
Inițiatorii: Eckstein-Kovács Péter (fost ministru, consilier prerzidențial, în prezent avocat la Cluj), Fosztó László (antropolog clujean), Gáspárik Attila (Director general al Teatrului Naţional Târgu-Mureş) , Kozák Gyula (sociolog clujean), Magyari Nándor László (sociolog), Selyem Zsuzsa (preofesor universitar, scriitoare).
Alegerile parlamentare din Ungaria au fost stabilite pentru data de 3 aprilie, zi în care va fi susținut și referendumul cu privire la LGBTQ. Decizia îi aparține președintelui statului vecin, János Áder.
Pentru prima dată de la victoria răsunătoare din 2010, premierul naționalist conservator Viktor Orbán și partidul său, Fidesz, se vor confrunta cu o opoziție unită, ceea va conduce la o cursă electorală strânsă.
Alegătorii vor decide dacă vor ca Orbán să continue politica sa axată pe suveranitate națională, valori tradiționale creștine și respingerea imigrației și a drepturilor LGBTQ, chestiuni care au avut impact negativ asupra relațiilor dintre Budapesta și Bruxelles.
Alianța partidelor de opoziție include Coaliția Democrată, Socialiștii, liberalii și Jobbik, fostul partid de extremă-dreapta, acum de centru-dreapta. Alianța este condusă dePéter Márki-Zay, fost susținător Fidesz, actual primar în orașul Hódmezővásárhely.
În ziua alegerilor, 3 aprilie, votanții vor răspunde și la patru întrebări pe teme LGBTQ, Orbán prezentându-se ca apărător al valorilor familiei tradiționale, unul din principalele puncte ale campaniei sale electorale.
La referendum, alegătorii vor fi întrebați dacă sunt de acord cu ore de orientare sexuală în școli fără acordul părinților și dacă schimbarea sexului ar trebui „promovată” în rândul copiilor. Votanții vor fi întrebați, de asemenea, dacă conținutul media care ar putea afecta orientarea sexuală a copiilor ar trebui prezentat acestora din urmă fără nicio restricție.
Principalul contracandidat al premierului ungar, Viktor Orbán, a declarat joi la Bruxelles că va „elibera” ţara de corupţie şi va restabili democraţia printr-o nouă Constituţie, în cazul unei victorii la alegerile din Ungaria, programate în aprilie anul viitor.
Márki-Zay Péter s-a întâlnit la Bruxelles cu mai mulţi comisari europeni, printre care vicepreşedinta Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă, Vera Jourova, și a ținut apoi o conferință de presă.
„Dacă vom reuşi alungarea lui Orbán de la putere, va trebui să luăm totul de la început”, a afirmat el, citat de AFP. „Nu există democraţie, nu există libertate a presei, nu există stat de drept în Ungaria”, a spus el, luându-și angajamentul să le restabilească. Márki-Zay a subliniat că, în cazul unei victorii a opoziției în alegeri, va fi vorba despre „o schimbare de regim, nu doar despre o schimbare de guvern”.
Márki-Zay l-a calificat pe Viktor Orbán drept un „dictator corupt şi trădător al valorilor europene, trădător al creştinismului” denunţând „campaniile de ură împotriva LGBT, a romilor, evreilor şi altor minorităţi”.
Reprezentantul opoziției în Ungaria s-a pronunţat, de altfel, pentru anularea legii anti-LGBT votate în vară, care a provocat indignare la Bruxelles, şi s-a angajat să le fie acordate cuplurilor de acelaşi sex drepturi egale cu ale cuplurilor heterosexuale, în special cel la căsătorie.
„Pregătim o nouă Constituţie şi, după victoria noastră electorală în care sper, vom organiza un referendum pe acest subiect pentru a construi o Ungarie democratică”, a promis Márki-Zay, deși este un catolic practicant şi tată a şapte copii.
„Există părţi ale Constituţiei cu care nu avem probleme. Însă tot ceea ce FIDESZ a făcut în aceşti ultimi zece ani pentru a-şi consolida puterea şi a-l face pe Orbán imbatabil este nevalid”, a adăugat el.
Candidatul opoziţiei consideră, în schimb, că Viktor Orbána avut dreptate să ridice un gard pentru a împiedica sosirile de imigranţi în 2015, Márki-Zay văzând în aceasta un „mijloc legitim pentru a lupta împotriva imigraţiei ilegale”.
Observatorii prognozează o luptă strânsă cu Viktor Orbán şi chiar Márki-Zay a recunoscut că va fi „extrem de dificil” de învins liderul suveranist, aflat la putere între 1998-2002 şi apoi, fără întrerupere, din 2010. Alegerile nu vor fi „nici democratice, nici libere, nici echitabile”, a avertizat Márki-Zay, dar a adăugat: „Însă şansa noastră (de a-l învinge pe Viktor Orban) nu a fost niciodată atât de mare în ultimul deceniu”.
Întrebat despre riscurile ca, în cazul unei victorii a opoziţiei, în Ungaria să se producă tulburări similare invadării Capitoliului din SUA în ianuarie, Márki-Zay Péter a răspuns că „nu îşi imaginează masele coborând în stradă pentru a apăra drepturile unor infractori”.
Ultimele sondaje dădeau partidul de guvernământ FIDESZ cu trei puncte procentuale sub opoziție în intențiile de vot, iar experții susțin că Viktor Orbán va apela puternic la mita electorală pentru a-și crește șansele.
Presa minoritară maghiară se confruntă cu probleme financiare foarte grave, în primul rând din cauza faptului că numărul de cititori, telespectatori și ascultători este limitat. Ajutoarele din Ungaria sunt vitale pentru ei, însă prin subvențiile acordate, Guvernul ungar a erodat, practic, independența presei maghiare de peste graniță, iar cei care nu s-au alăturat, fie s-au desființat, fie încearcă să supraviețuiască în condiții mai dificile pe lângă expulzații din Budapesta și rivalii săi majoritari, scrie Nepszava, citat de Rador.
Politica națională a acaparat și această organizație, deoarece „fiecare element ar putea fi util”, însă este nevoie de menținerea relațiilor, astfel că nu dau cu piciorul în această colaborare profesională nici cei care nu privesc cu ochi buni infiltrarea politicii în această organizație. KMÚEK a fost organizată pe o bază profesională, a existat și înaintea Sistemului de Cooperare Națională, NER, și „sperăm că și după NER va rămâne un forum profesional”, a spus unul dintre participanții ziarului „Népszava”.
În 2022, în Ungaria vor avea loc alegeri. Pot vota toți cetățenii maghiari care s-au înregistrat pentru a participa la scrutin. „Înregistrează-te și votează”, această reclamă rulează de ceva timp în mass-media transilvăneană susținută de Guvernul ungar. Ceva pentru ceva, am putea sune, deoarece, pe lângă sprijinul acordat bisericilor și sportului, mass-media de dincolo de granițele Ungariei este o țintă cheie pentru un sprijin deosebit de important.
Desigur, nu întâmplător, deoarece aceasta este unul din mijloacele cele mai eficiente ale influențării. Acest fapt a fost demonstrat și de o investigație efectuată de un grup internațional de ziariști din Slovacia, România, Serbia, Slovenia și Croația, al cărei rezumat a fost publicat în martie anul acesta. Ziariștii care colaborează la nivel internațional au investigat sistemul de sprijin transfrontalier al Guvernului Orbán, respectiv pe ce anume au cheltuit beneficiarii banii.
Și de aici a rezultat fără echivoc: NER a sprijinit la început, în mod deosebit, anumite mass-media, după care în jurul anilor 2016 și 2017 și-a schimbat strategia și a înființat, prin investiții imense, propria rețea de media în Slovacia și România.
Principalul jucător din Transilvania este Asociația pentru Spațiul Media Transilvănean care, potrivit portalului transilvănean Átlátszó (Transparență), a primit un sprijin de 7,45 miliarde de forinți (aproximativ 20 milioane de euro) de la Guvernul ungar în trei ani și jumătate, până la sfârșitul lunii iunie 2021.
Potrivit unui articol difuzat de portalul atlatszo.ro, „asociația care era necunoscută anterior a devenit cel mai mare trust media al presei maghiare din Transilvania: azi este mai ușor să enumerăm mijloacele de informare în masă care nu aparțin portofoliului asociației”.
Pentru a ilustra amploarea sprijinului, portalul de anchetă transilvănean precizează: „Sprijinul alocat de Guvernul român pentru întreaga minoritate maghiară din Transilvania – care este în esență bugetul anual al UDMR – este de aproximativ 5-6 milioane de euro pe an. Veniturile anuale ale Asociația pentru Spațiul Media Transilvănean rivalizează cu cele ale celor mai mari concerne naționale mass-media din România. Anul trecut, a fost echivalent cu 3,6 milioane de euro, devenind pe locul 8 în clasamentul național. Doar 10% din veniturile sale provin din reclame, însă anul trecut au fost mai mari decât de obicei datorită reclamelor guvernamentale făcute pentru protecția împotriva epidemiei cu noul coronavirus.
Deși întreaga mass-media din Ținutul Secuiesc – presa scrisă, televiziunile, radiouri – a fost cumpărată, întrebarea este la ce anume au fost cheltuiți așa de mulți bani. Ziariștii care aparțin concernului nu au salarii deosebite, ba mai mult, salariile lor au fost diminuate temporar cu 25% din cauza epidemiei. Practic, niciuna din investițiile promise, cu conținut foarte vag, nu a fost realizată.
Asemenea investiții ar fi reprezentat înființarea „web-ul maghiar transilvănean din secolul XXI, Transilvania 3.0”, din acest considerent rețeaua de distribuție a grupului și mai multe ziare locale fiind desființate. Marea dezvoltare digitală anunțată s-a restrâns doar la lansarea unui canal YouTube și a unei aplicații pentru telefonul mobil.
Nu este o exagerare să spunem că Guvernul Orbán nu a susținut de fapt mass-media maghiară de dincolo de granițele Ungariei, ci a cumpărat cea mai mare parte a acesteia și a transferat-o în proprietatea fundațiilor pe care le-a creat. Organele de presă rămase în afara acestui cerc fie nu primesc deloc sprijin, fie primesc sume minime, așa cum au alocat și guvernele ungare anterioare, când cadrul de sprijin transfrontalier era încă o fracțiune al actualului cadru.
Într-o dezbatere televizată, purtată recent de ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, cu reporterul CNN, Richard Quest, pe tema controversatei legi anti-LGBT, politicianul a precizat că nu are emoții în privința succesului la următoarele alegeri și că îndeamnă electoratul să se uite spre progresul economic înregistrat în ultimii ani. Ministrul ungar a evitat însă să vorbească și despre derapajele anti-democratice despre care se discută la nivel european cu referire la legea respectivă.
În cadrul interviului, reporterul a scos în evidență faptul că, în Legea privind infractorii pedofili, este interzisă chiar şi descrierea homosexualității. „Domnule ministru, știți la fel de bine ca şi mine că sunt gay, așa că această lege se referă și la mine. Mă considerați pedofil?”, l-a întrebat Richard Quest pe ministrul ungar de externe.
Péter Szijjártó, care nu a răspuns direct și concret la întrebarea primită, a postat ulterior întregul interviu pe pagina sa de Facebook, sub titlu „Prieteni vechi, noi acuzații”. El a susținut că două paragrafe separate ale aceleiași legi se referă la pedepsirea mai severă a infractorilor pedofili, respectiv la dreptul exclusiv al părinților privind educarea sexuală a copiilor. La care reporterul a spus: „Atunci este regretabil că aceste două aspecte se regăsesc în aceeași lege”.
Referitor la alegerile de anul viitor din Ungaria, Péter Szijjártó a menționat doar atât că „la scrutin cetățenii trebuie să aibă în vedere exclusiv succesele economice din ultimii ani”, după care a precizat în legătură cu „bătăliile de cuvinte” date cu Uniunea Europeană: „Nu va exista niciun compromis”.
La sfârșitul dialogului, reporterul și-a luat rămas bun de la ministrul ungar de externe căruia i-a promis că, data viitoare când va merge la Budapesta, el și soțul său îl vor invita pe ministrul ungar, împreună cu soția sa, la o cină.
Preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamás Sándor, va candida pe lista UDMR pentru cel de-al patrulea mandat la şefia acestei instituţii. În cursul zilei de marţi îşi va depune candidatura şi primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, pentru cel de-al patrulea mandat.
Sándor Tamás, în vârstă de aproape 53 de ani, a fost deputat UDMR în Parlamentul României din anul 1996 până în 2008, când a preluat funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Covasna.
Acesta a fost ales de două ori în mod direct şi o dată indirect în funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean.
UDMR Covasna a depus listă completă pentru Consiliul Judeţean, printre candidaţi regăsindu-se şi actualii vicepreşedinţi ai instituţiei, Henning Laszlo Janos şi Gruman Robert, precum şi deputatul UDMR Benko Erika, dar şi cunoscuţi profesori, ingineri, medici, contabili, oameni de afaceri şi oameni de cultură.
Reprezentanţii UDMR Covasna au precizat că pentru susţinerea listei de consilieri judeţeni s-au adunat 12.000 de semnături din tot judeţul.
Potrivit acestora, în cursul zilei de marţi îşi va depune candidatura şi primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, pentru cel de-al patrulea mandat.
La alegeri locale anterioare, Antal Arpad a câştigat detaşat cel de-al treilea mandat, obţinând peste 73% din sufragiile electoratului, adică 13.522 de voturi.
Antal Arpad, născut pe 10 august 1975, în oraşul Rupea din judeţul Braşov, a absolvit Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi este de profesie sociolog.
Acesta a fost ales pentru prima dată primar al municipiului Sfântu Gheorghe în anul 2008, după patru ani în care a fost deputat UDMR în Parlament.
Avocatul Sabin Calinic este candidatul Partidului Social Democrat (PSD) pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Covasna, iar Laurenţiu Teacă, preşedintele organizaţiei municipale, candidatul pentru primărie, care va deschide şi lista de consilieri locali.
De asemenea, deputatul Alexandru Teacă va candida pe lista Partidului Mişcarea Populară (PMP) pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Covasna.
Acest site folosește "cookies". Navigând în continuare, vă exprimați acordul asupra folosirii acestora. Cookie settingsACCEPT
Privacy & Cookies Policy
Privacy Overview
This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these cookies, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may have an effect on your browsing experience.
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. This category only includes cookies that ensures basic functionalities and security features of the website. These cookies do not store any personal information.
Any cookies that may not be particularly necessary for the website to function and is used specifically to collect user personal data via analytics, ads, other embedded contents are termed as non-necessary cookies. It is mandatory to procure user consent prior to running these cookies on your website.
