Categories
Internationale Stiri

Raport îngrijorător Freedom House: România este „o democrație semi-consolidată”, iar Ungaria „nu mai poate fi considerată o democrație”

Raportul ia în considerare 29 de țări din Europa Centrală și de Est. Dintre acestea, 10 sunt considerate democrații, 10 regimuri hibride și 9 regimuri autoritare. Un număr în creștere de lideri din Europa Centrală și de Est au abandonat orice intenție de a respecta regulile democrației, arată raportul anual Nations in Transit 2020, elaborat de Freedom House. România este în continure o democrație semi-consolidată, dar înregistrează scăderi.

UNGARIA

Ungaria “nu mai poate fi considerată o democrație”, după zece ani de guvernare Viktor Orban, este concluzia organizaţiei americane, care subliniază că nu a observat niciodată un “declin atât de precipitat” în acest domeniu.

Potrivit organizației, această țară – membră a Uniunii Europene (UE) din 2004 – trebuie să fie considerată drept “un regim hibrid (…) într-o zona gri între democrații și autocratii complete”. Ungaria este singură țară membră UE aflată în această categorie – în care figurează de asemenea Ucraina și Georgia. În 2005, Ungaria făcea parte din “democrațiile consolidate”.

Guvernul lui Viktor Orban a “renunțat la orice pretenție de a respectă instituțiile democratice”, consideră ONG-ul, care promovează libertățile omului și al cărei donator principal este Guvernul Statelor Unite. Fostul disident comunist – care a guvernat pentru prima dată țară la sfârșitul anilor ’90 – Viktor Orban a revenit la putere în primăvară lui 2010, a consolidat acapararea partidului sau Fidesz asupra tuturor instituțiilor țării și a erodat libertățile. Aceste reforme au condus la multiple disensiuni cu partenerii săi europeni. În zece ani, liderul suveranist a “centralizat” deciziile, denunță Freedom House.

Guvernul sau a “dezechilibrat în favoarea să sistemul electoral, a preluat controlul asupra celei mai mari părți a presei și a hărțuit societatea civilă într-un mod posibil critic”, denunță ONG-ul. După a treia să alegere la rând, în 2019, Viktor Orban și-a “consolidat puterea extinzându-și controlul asupra educației și culturii”, continuă Freedom House.

Potrivit ONG-ului, adoptarea recentă a unei stări de urgență pe termen nelimitat – care-i permite să guvernerze prin decret – în cadrul măsurilor de lupta împotriva noului coronavirus, a “scos în evidență caracterul nedemocratic al regimului sau”.

ROMÂNIA

România este catalogată, în document, drept o democrație semi-consolidată, în aceeași categorie cu Bulgaria, Croația și Polonia.

Cu un scor mediu de 4,43, România are o tendință staționară în categoria statelor semi-democratice. Cel mai bun scor al României în raportul Nations in Transit a fost în anul 2017, cu 4,61. În 2010, scorul României era de 4,54.

Raportul Freedom House amintește cum, în România sau alte state precum Polonia și Ungaria, procesul legislativ și participarea opoziției au fost batjocorite prin adoptarea de amendamente fără consultări sau ordonanțe de urgență date în toiul nopții.

Menționat este și abuzul de ordonanțe de urgență folosit de fosta guvernare PSD sau momentul în care, confruntat cu moțiune de cenzură, executivul Dăncilă a făcut presiuni la adresa TAROM să întârzie zboruri interne pentru ca parlamentarii opoziției să nu poată vota.

Surse: romania.europalibera.org, newsweek.ro.

Categories
Nationale Politic Stiri

Camera Deputaților a decis: limba maghiară nu va fi oficială în administrațiile publice locale

Plenul Camerei Deputaţilor a respins, miercuri, proiectul de lege privind Codul administrativ, în care era prevăzută şi obligativitatea oficializării limbilor minorităţilor naţionale în administraţia publică locală în anumite situaţii, proiect iniţiat de UDMR.

Comisiile juridică, pentru buget, pentru administraţie şi pentru muncă de la Camera Deputaţilor au dat, marţi, raport comun de respingere proiectului de lege privind Codul administrativ, în care era prevăzută şi obligativitatea oficializării limbilor minorităţilor naţionale în administraţia publică locală, în anumite situaţii.

Proiectul de lege are ca obiect reglementarea cadrului general pentru organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice, statutul personalului din cadrul acestora şi răspunderea administrativă, serviciile publice, precum şi regulile specifice privind proprietatea publică şi privată a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale, se arată în raport.

Cele patru comisii arată că au decis să dea raport de respingere pentru că “nu se justifică adoptarea unei astfel de iniţiative legislative, cu atât mai mult cu cât expunerea de motive nu conţine o fundamentare a soluţiilor legislative preconizate, iniţiatorii motivându-şi demersul pe posibila declarare a neconstituţionalităţii Codului administrativ în vigoare de către Curtea Constituţională”.

Au votat “pentru” respingerea în plen a proiectului 287 de deputaţi, iar 21 au votat “împotrivă”.

Proiectul – iniţiat de 30 de parlamentari de la UDMR – a fost adoptat tacit de Senat, iar Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.

Sursa: agerpres.ro

Categories
Cultura si lifestyle Locale

Statuia arhitectului Rimanóczy Kálmán Jr. a fost inaugurată în Oradea

Primăria Oradea a inaugurat lângă Biserica Romano-Catolică Olosig statuia arthitectului orădean Rimanóczy Kálmán Jr. pe 1 mai, la 150 de ani de la nașterea acestuia. Deși proiectul a fost pregătit încă de anul trecut, statuia a fost inaugurată fără ca orădenii și reprezentanții presei să fie invitați, din cauza pandemiei de COVID-19.

Pe pagina sa de Facebook, primarul Ilie Bolojan a anunţat evenimentul şi a făcut un mic laudatio arhitectului orădean, care şi-a pus amprenta pe felul în care arată oraşul, prin proiectarea unor clădiri emblematice pentru Oradea. Mai mult, Primarul Ilie Bolojan spune că vrea să denumească zona delimitată de Casa de Pensii, clădirea serviciilor comunitare, fosta policlinică și Biserica Romano-Catolică Olosig în Piața Rimanoczy, în amintirea arhitectului. Edilul spune că va înainta propunerea în cadrul Consiliului Local Oradea.

„Azi se împlinesc 150 de ani de când, la 1 mai 1870, s-a născut la Oradea arhitectul Rimanoczy Kalman, fiul. Alături de tatăl său, și-a pus amprenta asupra Oradiei prin clădirile publice, casele familiale, bisericile și spitalele pe care le-au proiectat. La început de secol XX, când orașul era într-o perioadă de dezvoltare, iar comunitatea maghiară și cea evreiască își aduceau contribuția la patrimoniul orașului nostru, a realizat proiecte cât alții în mai multe vieți, cu toate că a trăit doar 42 de ani. Gândiți-vă cum ar arăta centrul istoric fără clădirea Episcopiei Greco-catolice, palatul primăriei, casa venețiană, sediul Episcopiei Ortodoxe, palatul Moskovits Miksa, palatul Apollo și multe alte clădiri. A fost cel mai mare arhitect pe care l-a dat Oradea. Osemintele sale se odihnesc în cripta Bisericii Romano-Catolice Olosig pe care a proiectat-o.”

https://www.facebook.com/ilie.bolojan/posts/2406242339479075

Rimanóczy Kálmán Junior (1870-1912) a fost unul dintre cei mai importanți arhitecți orădeni. Deși a trăit numai 42 de ani, în scurta lui carieră de 20 de ani (1892-1912) a avut numeroase comenzi pentru clădiri publice și particulare.

Arhitectul se remarcă prin numărul mare de imobile construite, prin proiectarea unor clădiri publice reprezentative pentru oraş, dar şi a clădirilor destinate locuirii și realizate în diverse maniere stilistice. Printre cele mai importante clădiri proiectate se numără Primăria, Palatul Finanţelor Publice, Baroul Oradea, Palatul Moskovits Miksa, Palatul Episcopiei Greco-Catolice și Biserica Romano-Catolică „Pogorârea Sfântului Spirit”.

Sursa: bihon.ro

Categories
Cultura si lifestyle Locale

„Trăiește! Ne félj, csak élj!”, cel mai ferm și mai sensibil îndemn bilingv de Zilele Sf. Gheorghe 2020

De câte ori îmi vine în minte COVID-19, în fața ochilor mi se conturează imaginea SF a unei ființe demonice cu ochi strălucitor de răi și înzestrări malefice care-și atacă victimele din mai multe unghiuri în același timp, lăsându-i foarte puține șanse să supraviețuiască, în timp ce-și afișează rânjetul satisfăcut al celui născut pentru a distruge. Și asta pentru că noul virus ne-a lovit pe toți țintind nu doar către sănătatea noastră trupească, ci colateral și către sănătatea noastră psihică, dar și către drepturile și libertățile noastre, către bucuriile și trăirile noastre, către economia și viitorul nostru, către tot ce ne definește ca ființe umane pe această planetă.

În ultima vreme, pe măsură ce timpul, lumea și Pământul însuși au părut a fi rămas încremenite într-o zonă nedefinită, pe o durată greu de estimat, m-am lăsat tot mai mult purtată de imaginația care la rândul său părea și ea atinsă de puterile distrugătoare ale maleficului virus. Și, când eram pe punctul de a mă rostogoli tragic pe panta abruptă a pesimismului, abandonându-mă scenariilor macabre în care devenisem un martor sec al unei speranțe în agonie, m-am trezit brusc, ca dintr-un dureros coșmar, cu revelația că da, Binele există și în realitate și are forța de a se ridica deasupra răului, întocmai cum uleiul plutește sfidător pe luciul apei.

Când m-am trezit, era 1 Mai 2020, iar pe toxica rețea de socializare, de care sunt cu fiecare zi mai dependentă, circula un videoclip tămăduitor, pe care îl distribuiseră oameni dragi, unii dintre ei apropiați mie, care, în loc să alunece în visări stupide și inutile, au ales să lupte și să reziste în cel mai frumos mod în care omul a reușit de-a lungul timpului să reziste, de câte ori destinul l-a forțat să traverseze râuri de neputințe și dureri: prin artă, prin muzică, prin spirit, prin cultură – aceste componente ale vieții pământenilor prin care se pot detecta vulnerabilitățile oricărui adversar, indiferent de cât de ostil și invincibil se înfățișează el.

https://www.facebook.com/zilelesfantugheorghe/videos/687774322041721/

Postat pe pagina de Facebook „Zilele Sfântu Gheorghe”, videoclipul era (și încă este) însoțit de un mesaj ce poate părea mai degrabă sec și pragmatic:

„Trăiește!
În mod normal, azi trebuia să înceapă weekendul de festival din cadrul Zilelor Sfântu Gheorghe. Vrem să vă arătăm că, dacă toți locuitorii sunt uniți, se pot naște lucruri minunate. 
Cu toții visăm la vară, a cărei atmosferă caldă e adusă în fața voastră de 51 de artiști locali. Să ajungă bucuria la fiecare locuitor al orașului Sfântu Gheorghe! ”

Mânată ca de fiecare dată de impulsurile greu de stăpânit pe care curiozitatea le deșteaptă înlăuntrul meu, am deschis clipul și am văzut cum, din casele și curțile în care își trăiesc izolarea, zâmbind optimist, dar manifestându-se impresionant de autentic, artiștii din Sfântu Gheorghe, români și maghiari, îndeamnă oamenii prin cântec să trăiască, să se gândească la vară și la frumusețea ei, și deci să nu uite că la un moment dat erau liberi, iar libertatea aceasta trebuie să îi anime ca să meargă mai departe. Împreună-separat, cum ne-am obișnuit să spunem în ultimele săptămâni, cei 51 de artiști, au demonstrat că lumea are încă puls și că momentul în care speranța își predă sufletul este încă departe. În plus, mai mult sau mai puțin voit, toți cei implicați în proiect au arătat subtil – sau cel puțin se poate înțelege și așa – că „Bună ziua!” și „Jó napot kívánok!” știu, pot și vor să trăiască împreună și nu se mai lasă nici intimidate, nici separate de uneltirile celor care în spațiile lor de acțiune își țes nesimțitori pânzele deja îmbâcsite de interese, care de care mai meschine.

Și, în timp ce lăcrimam emoționată ca o gospodină în fața ultimului episod din serialul ei preferat, mi-a trecut prin minte declarația recentă a premierului despre cât de frumos fac artiștii online în această perioadă, motiv pentru care nu trebuie să ne grăbim să le sărim în ajutor. Nu contează că unii poate n-au din ce-și plăti facturile, că va trece mult până vor reuși să se ridice cu adevărat, ei fac frumos și asta n-o să-i lase să moară pentru că ei își spun lor, ceea ce ne spun și nouă: TRĂIEȘTE! Iar asta poate fi de-ajuns.

Mirela Cara Dragu

Categories
Opinii

„Jó napot kívánok, peszede!”. Politicianism, oportunism sau strategie?

După o conferință de presă pe tema COVID-19, în care a făcut o impresie bună, răspunzând pe rând întrebărilor adresate de aproximativ 20 de reprezentanți ai presei, timp de aproape două ore, și evitând elegant să răspundă la întrebările incomode privind testarea populației sau eficiența măsurilor luate de autorități, la doar o zi distanță, președintele României, Klaus Iohannis, a avut o ieșire cel puțin uluitoare, pentru care încă se mai caută explicații. Este vorba, desigur, despre felul în care a ales să își exprime dezacordul față de proiectul de lege prin care ar fi trebuit să se acorde autonomie Ținutului Secuiesc și care trecuse tacit de Camera Deputaților, fiind rapid respins în Senat.

Referitor la autonomia Ținutului Secuiesc, în regiune este mult vehiculată o glumă care spune că ultimii care își doresc obținerea acesteia sunt chiar reprezentanții UDMR, căci dacă ar obține-o, ar rămâne fără „momeli” electorale. Lăsând însă la o parte motivul greu de înțeles pentru care Uniunea mai înaintează astfel de proiecte de lege, știind foarte bine că șansele de a fi promulgate sunt din capul locului nule pentru că sunt împotriva literei Constituției, dar mai ales că aducerea repetată a subiectului în atenția opiniei publice este cel mai eficient mijloc de a strica imaginea în ansamblu a maghiarilor din România, ale căror interese se presupune că le apără și le reprezintă, este și mai greu de înțeles de ce a ales președintele Iohannis să își formuleze discursul într-o manieră vădit naționalistă, dacă nu chiar populistă.

Interpretări în presă și spațiul online au fost multiple. De la cei care l-au asociat pe actualul președinte al României, cu PRM-istul Vadim Tudor, recunoscut pentru naționalismul său extremist, sau chiar cu Ion Iliescu, care i-a acuzat pe maghiari de separatism în urmă cu aproximativ 30 de ani, la cei care l-au scuzat pe motiv că prin acel „Jó napot kívánok, PSD!” a vrut mai degrabă să lovească partidul cu majoritate parlamentară și nicidecum comunitatea etnicilor maghiari, toți au încercat să își traducă într-un fel atitudinea prezidențială, care este o neașteptată surpriză. Au fost și voci care au afirmat că tot ce a urmărit Iohannis a fost să pregătescă terenul pentru alegerile locale și să atragă de partea sa acel electorat care votează sistematic PSD și care reacționează emoțional la chestiuni naționaliste, autonomia Ținutului Secuiesc fiind un truc care funcționează ca un etern as din mânecă.

Au existat şi comentatori (puţini) care i-au luat apărarea preşedintelui, spunând că acesta nu a jignit maghiarii, ci doar partidele, UDMR şi PSD, într-un gest eminamente politicianist. Şi, dacă lăsăm deoparte comentariile încinse de pe Facebook (care pot apărea şi ca urmare a manipulării) şi disecăm declaraţia lui Iohannis, vom vedea că au de câştigat pe termen lung cei care analizează şi gândesc la rece, şi nu cei care reacţionează la cald.

În orice caz, indiferent de motivul pentru care Klaus Iohannis a optat sau a fost consiliat să opteze pentru varianta de discurs la care am asistat toți în cursul săptămânii trecute, efectul în rândul populației a fost unul cel puțin neplăcut, cu consecințe care nu miră pe nimeni. În primul rând, a fost resuscitată ura gratuită față de etnicii maghiari din România. Aceasta se vede cel mai bine pe rețelele de socializare, atât în comentariile de la articolele de presă scrise pe marginea subiectului, cât și pe pagina de Facebook a președintelui, unde nu curg doar felicitări pentru felul în care acesta a tratat problema, ci și completări legate de lecția primită de ungurii care trebuie să știe odată pentru totdeauna unde le este locul și chiar să plece în Ungaria dacă România nu le mai convine. Prin urmare, dacă e să dăm crezare interpretărilor conform cărora Klaus Iohannis a încercat să extindă simpatia față de PNL în rândul unui electorat nou pentru el, scopul a fost atins.

Rămân însă celelalte reacții, mult mai mici la număr ce e drept, ale oamenilor care consideră că, deși îndreptățită, atitudinea a fost o exagerare nedemnă pentru președintele unui stat democratic european, și că normal ar fi ca acesta să iasă din nou la rampă și să își prezinte scuzele de rigoare pentru o comunitate pe care, cu sau fără voie, a readus-o în ținta valului de ură din care pare că nu reușește să se mai smulgă de 30 de ani încoace.

Dincolo de revărsarea aproape de nestăvilit a șiroaielor de opinii și interpretări, un singur lucru este cert: maghiarii din România s-au simțit ofensați și sunt acum obligați să își ducă viața mai departe cu un stigmat de tipul „onoarea mea nereperată” sau, și mai grav, cu credința fermă că sunt victime într-o țară care refuză să îi accepte și să îi respecte. Făcând un simplu exercițiu de imaginație, în urma căruia am vedea cum președintele prezintă oficial scuzele care i se cer în spațiul public sau este tras la răspundere de CNCD, ori alte entități responsabile cu sancțiuni pe acest subiect, cei care azi aplaudă fervent și îi transmit călduroase felicitări lui Klaus Iohannis pentru atitudinea sa față de proiectul de lege privind autonomia Ținutului Secuiesc ar fi contrariați și chiar scandalizați că ungurii nu au înțeles unde le este locul și l-au forțat pe președinte să facă după cum doresc ei – și, în loc să se diminueze, ura lor ar ajunge la cote și mai ridicate pentru că, știm deja, cum o dai și de unde o apuci, tot ungurii-s de vină.

În acelaşi mod putem considera şi proiectul de lege al autonomiei tot un gest politicianist, despre care inclusiv iniţiatorii săi au ştiut de la bun început că nu are şanse de reuşită şi care şi-a atins scopul, pe termen scurt: a reuşit să conştientizeze majoritatea română de faptul că secuii există, vor să-şi facă auzită vocea şi, chiar dacă ştiu că nu pot obţine ceea ce vor pe plan politic (în primul rând deoarece Constituţia nu permite acest lucru), totuşi pot spera la ceea ce speră toţi românii: locuri de muncă plătite echitabil, educaţie mai bună pentru copiii lor şi un sistem de sănătate în care să aibă încredere.

Mirela Cara Dragu

Categories
Opinii

Două rapoarte internaţionale: Cât de liberă este presa liberă din România și Ungaria?

Când vine vorba despre presă, deseori oamenii discută folosind sintagme stereotipe precum „a patra putere în stat”, „manipulare” sau „libertatea presei”. Teoretic, pentru o informare corectă și obiectivă a cetățenilor, presa trebuie să dispună de o libertate de expresie care să nu fie atinsă nici măcar tangențial de vreun fel de cenzură din partea autorităților statului. Cât despre obiectivism, acesta va fi întotdeauna subjugat subiectivismului celui ce relatează evenimentele, chiar și în cazul celor mai bune intenții de a rămâne fideli față de deontologie.

Libertatea presei depinde în primul rând de formele de guvernământ din fiecare țară în parte. Se consideră că democrația este cadrul perfect pentru o presă liberă, însă totul stă, în fapt, sub semnul relativității și al nuanțelor de tot felul. O dovedesc monitorizările, clasamentele și rapoartele care se fac la anumite intervale pe acest subiect.

De pildă, în Raportul anual pe 2019, emis de Consiliul Europei, se precizează încă de la început că libertatea presei în Europa este mai fragilă ca niciodată după Războiul Rece, având în vedere faptul că jurnaliştii au de înfruntat fel și fel de obstrucții, ostilități și chiar violențe, atunci când se aventurează în investigații și reportaje care aduc beneficii publicului larg și devin incomode pentru persoanele influente. De aceea, Consiliul Europei le cere statelor membre să creeze condițiile optime pentru a spori libertatea presei, atât prin cadre legislative care să o susțină, cât și în practică.

Într-un clasament realizat de cea mai mare organizaţie pentru apărarea drepturilor ziariştilor „Reporteri fără frontiere” (RSF) privind libertatea presei în 180 de state ale lumii, observăm de pildă că România, stat membru UE de 13 ani, ocupă locul 48. Prin comparație, vecinii noștri unguri se situează chiar mai jos, la poziția 89. „Ziariştii independenţi obţin tot mai greu informaţiile, nu pot adresa întrebări în mod liber parlamentarilor şi nu pot participa la diferite evenimente publice. Politicienii partidelor de guvernământ nu acordă interviuri instituțiilor de presă care critică Guvernul, iar birourile de presă ale instituţiilor publice refuză să răspundă la întrebările mass-mediei independente, se mai arată în raport, care adaugă: în 2019, controlul guvernului de la Budapesta asupra mass-media s-a intensificat prin alegerea altor membrii ai FIDESZ în Consiliul Media. În asemenea condiţii se justifică faptul că Ungaria a pierdut două poziţii în clasament”, după cum se arată într-un articol g4media.

Situația presei din Ungaria este motiv de îngrijorare și pentru Consiliul Europei care, în raportul amintit anterior, include țara vecină, care pedepsește cu închisoarea difuzarea de informații false, pe lista țărilor care subjugă presa sistematic în ultima vreme, alături de țări precum Turcia, Rusia sau Italia – perioada COVID-19, fiind chiar o oportunitate de care profită și mai mult în direcția propusă.

Privit din afară, cazul Ungariei poate fi tratat cu indulgență, în sensul în care în opinia multora, pedepsirea știrilor false este dreaptă și perfect justificată. Dacă privim însă lucrurile și din perspectiva abuzurilor, dar mai ales a dificultății de a demonstra că o știre este sau nu falsă, atunci nimeni nu garantează că acuzația de știre falsă nu se poate aduce arbitrar (și chiar susține cu probe inventate) oricărei publicații sau oricărui jurnalist independent care deranjează cu ceva guvernul sau îi șifonează în vreun fel imaginea, putând ajunge lejer la situații precum cele din Rusia, China, India, Filipine și Vietnam, care recurg inclusiv la dezinformări pe rețelele de socializare. Rezultă așadar că o astfel de lege nu este decât o medalie care are și revers, lăsând un loc generos manipulării opiniei publice.

Deși România pare să ocupe o poziție mai bună, nefiind nici în atenția expresă a Consiliului Europei și aflându-se mult deasupra Ungariei în topul RSF, nu este neapărat o țară în care presa este liberă. Dimpotrivă! La noi, refuzul autorităților de a sta de vorbă cu presa pare o practică intrată într-o normalitate acceptată de toți cetățenii sau măcar de o majoritate a lor. Mai mult decât atât, trusturile de presă fie aparțin unor politicieni influenți care trasează direcțiile în funcție de interesele pe care le au, fie sunt mereu cenzurate de colaborările de tip finanțare pentru spații de publicitate pe care le au cu diverse entități. Și aici este cea mai alunecoasă și mai periculoasă zonă, căci – nu-i așa? – banul e ochiul dracului, iar la noi el subjugă presa mai bine decât orice lege.

Dacă luăm la întâmplare cazul unui ziar național sau local, care primește lunar bani pentru publicarea de machete publicitare sau de conținut publicitar de la o anumită companie care îi devine client fidel, și ne imaginăm că, la un moment dat, compania respectivă este implicată într-un scandal de proporții cu efecte dăunătoare asupra populației, cum ar fi de pildă prelucrarea lemnului tăiat ilegal sau comerțul cu dezinfectanți ineficienți, va putea ziarul respectiv să publice vreun articol pe marginea situației în care se află clientul său, fără ca relațiile ulterioare să aibă de suferit? Răspunsul este generat automat de mintea fiecăruia dintre noi pentru exemplul ales, însă perfidia subjugării presei este prezentă sub mult mai multe și mai subtile forme. Și atunci, nu ne rămâne decât să ne punem retoric o întrebare: cât de liberă este, de fapt, presa liberă din statele democratice europene sau ale lumii și cât de corecte sunt informațiile care ajung la noi, dar mai ales, cum știm că o sursă declarată sigură este cu adevărat sigură?

Mirela Cara Dragu

Categories
Internationale Stiri

Europa Liberă: Cum se vede în presa ungară, rusă şi ucraineană situaţia creată de declaraţiile preşedintelui Iohannis

Abordări diferite în Ungaria în media apropiată de guvernul de la Budapesta şi cea considerată independentă, o anumită nostalgie după perioada stalinistă din România în presa moscovită şi tratarea subiectului cu reţinere în Ucraina, unde minoritarii maghiari reprezintă un capitol sensibil.

În Ungaria, Azzanali redă situația din România și disputa în jurul eșuatului proiect de autonomie a Ținutului Secuiesc cât se poate de neutru, citându-l pe Iohannis cu interpelarea sa bilingvă: „Jó napot, Ciolacu!” (însă ziarul îl face pe Iohannis – Johannis, cu J-, cum e obiceiul în presa maghiară).

La fel de neutru scrie și platforma independentă Index.hu. Site-ul Index.hu este de altfel menționat în raportul anual al Consiliului Europei despre starea presei pe continent, raport publicat chiar ieri, în care Ungaria lui Orbán și Polonia lui Kaczynski sunt arătate ca fiind cele două țări din UE care îngrădesc în mod serios libertatea presei. Raportul Consiliului Europei citează chiar cazul site-ului Index.hu, ai cărui jurnaliști sunt prezentați în Ungaria ca dușmani și trădători în presa (majoritatea structurilor media) supusă regimului. Împotriva a doi jurnaliști de la Index a avut de altfel loc în toamnă o persistentă campanie antisemită, căreia i s-a făcut ecou și presa de stat (cf. raportul Consiliului Europei).

În schimb, cotidianul de dreapta și apropiat puterii Magyar Nemzet tratează pe larg înfruntările verbale de marți din România și relatează cum FIDESZ, partidul puterii al lui Orbán „condamnă declarațiile anti-maghiare (magyarellenes nyilatkozat) ale lui Iohannis” (Johannis). Același ziar citează și Consiliul Național Secuiesc care spune: „Viitorul României nu poate fi construit pe ură”.

La Moscova, scriind tot despre situația din România, Rossiiskaia Gazeta, considerată a fi practic o publicație cvazi-oficială a Kremlinului, amestecă sistematic “maghiari” și “secui”, sau mai degrabă îi consideră pe toți maghiarii din Transilvania a fi secui :

Secuii, cunoscuți încă din Evul Mediu ca războinici vajnici, au condus practic regiunea Transilvania în sec. XVIII-XX. După Tratatul de la Trianon din 1920, Transilvania a trecut din regatul maghiar în componența României. În anii 1952-1968, în România socialistă a existat o regiune autonomă maghiară, dar Nicolae Ceaușescu, luptându-se cu separatismul, a anulat-o printr-o reformă administrativă”, scrie Rossiskaia Gazeta.

Finalul articolului este pe măsură : “În 2011, formațiunea UDMR a ungurilor din România, în frunte cu liderul maghiarilor ardeleni László Tökés, a deschis o reprezentanță a Ținutului Secuiesc pe lângă Parlamentul European. România a reacționat negativ, subliniind că autonomia “nu are nicio justificare legală”.”

În Ucraina în schimb, foarte sensibilă la rândul ei față de minoritatea maghiară de acolo, agenția RBK scrie:

“Secuii sunt unul din grupurile etnografice care intră în compoziția minorității maghiare de pe teritoriul României. Din cei 1,2 milioane de maghiari, circa 700.000 sunt secui care trăiesc în estul Transilvaniei și se află de decenii în centrul înfruntării politice dintre cele două părți.”

Sursa: romania.europalibera.org

Categories
Politic Stiri

Reacţii politice maghiare la declaraţiile preşedintelui Iohannis: între resemnare, indignare şi furie

Declaraţiile preşedintelui Klaus Iohannis din ziua de miercuri au încins, după cum era de aşteptat, spiritele într-o Românie care abia începea să se dezmorţească după lunile de carantină cauzată de pandemia de COVID-19.

Persoane publice, organizaţii sau instituţii maghiare din România şi Ungaria au reacţionat în moduri diferite, cel mai supărător lucru fiind, conform majorităţii comentatorilor, folosirea limbii maghiare de către preşedinte pentru atacarea adversarilor politici.

Printr-un mesaj video postat pe pagina sa de Facebook, Péter Szijjártó a reacţionat la declaraţia de miercuri a preşedintelui
Klaus Iohannis. Potrivit şefului diplomaţiei ungare, declaraţia preşedintelui român este “una efectiv necivilizată şi care poate instiga la ură”. Klaus Iohannis ar trebui să fie conştient de faptul că marea majoritatea a maghiarilor care trăiesc în Transilvania şi în Ţinutul Secuiesc l-au votat pe el cu ocazia alegerilor prezidenţiale din România, a spus Szijjártó.

Fidesz, partidul aflat la guvernare în Ungaria, condamnă cu fermitate declaraţia antimaghiară a preşedintelui României, Klaus Iohannis, şi solicită preşedintelui României să-şi ceară scuze maghiarilor. În comunicatul partidului se arată că, în ultimele zile, reprezentanţii statului român au avut mai multe ieşiri împotriva maghiarilor, iar miercuri “primul om al României iese în public, în timpul stării de urgenţă, şi incită împotriva maghiarilor, împotriva UDMR , împotriva Ungariei şi împotriva lui Viktor Orbán”.

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, spune că președintele Klaus Iohannis a avut „o declarație nedemnă pentru un președinte” atunci când a criticat adoptarea tacită de către Camera Deputaților a unui proiect care prevede autonomia Ținutului Secuiesc. „Klaus Iohannis, isterizat si nervos, a avut o declarație nedemnă pentru un președinte, cu un mesaj tipic PRM-ist violent și periculos: ungurii ne iau Ardealul. Astăzi am fost martorii unui eveniment fără precedent în ultimii 30 de ani: de la microfonul Cotroceniului se dezinformează grosolan și se instigă împotriva maghiarilor. UDMR respinge ferm acest gen de discurs și orice fel de instigare”, a scris Kelemen Hunor pe Facebook.

Alianţa Maghiară din Transilvania (AMT), alternativa politică maghiară la UDMR, consideră că discursul de miercuri al preşedintelui român Klaus Iohannis a fost o ieşire anti-maghiară inacceptabilă. Alianţa Maghiară din Transilvania (AMT), formată printr-un acord încheiat între Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) şi Partidul Civic Maghiar (PCM), a reacţionat la declaraţiile preşedintelui, printr-un comunicat transmis agenţiei ungare de presă MTI. Potrivit alianţei, declaraţia lui Klaus Iohannis a fost rostită într-un stil prin care l-a depăşit şi pe Vadim Tudor, preşedintele încercând să sperie lumea spunând că “PSD, partidul cunoscut, de asemenea, pentru atitudinea sa anti-maghiară, a dat Transilvania maghiarilor”.

Reamintim că președintele Iohannis a avut o ieșire fără precedent la adresa UDMR și a PSD ca urmare a adoptării tacite în Camera Deputaților a unui proiect de lege pentru autonomia Ținutului Secuiesc. ””În timp ce ne luptăm cu pandemia, PSD, marele PSD, se luptă în birourile secrete din Parlament ca să dea Ardealul ungurilor (…) Jo napot kívanok (bună ziua – n. red.), Marcel Ciolacu! Oare ce v-a promis liderul de la Budaesta în schimbul acestei înțelegeri?”, a spus Iohannis.

Surse: hirado.hu, digi24.ro, g4media.ro.

Categories
Nationale Stiri

Circ şi „pâine secuiesc”. Camera Deputaţilor a adoptat, Senatul a respins, Preşedintele a grăit

Proiectul prin care Ţinutul Secuiesc devine regiune autonomă cu personalitate juridică în România a trecut, tacit, de Camera Deputaților. Conform inițiativei legislative, limbile maghiară şi română ar fi fost folosite în instituţiile publice de cetăţenii domiciliaţi în Ţinut.

Termenul până la care trebuia dezbătută și votată inițiativa, 25 martie, a trecut, iar parlamentarii au constatat adoptarea tacită în plenul de pe 23 aprilie. Inițiatori sunt deputații UDMR Zsolt-Istvan Biro şi József-György Kulcsar-Terza.

Ulterior, preşedintele Klaus Iohannis a acuzat miercuri că PSD a făcut o înțelegere cu UDMR pentru a trece tacit prin Camera Deputaților proiectul de lege privind autonomia Ținutului Secuiesc.

„​În timp ce noi ne luptăm cu pandemia de coronavirus, ne luptăm pentru viețile românilor, PSD se luptă să dea Ardealul ungurilor, a acuzat președintele Iohannis. Șeful statului a subliniat că nu va accepta un astfel de proiect de lege cât el va fi președinte. „Jo napot kívanok, Marcel Ciolacu! Oare ce v-a promis liderul de la Budapesta în schimbul acestei înțelegeri?“, a încheiat Klaus Iohannis.

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, spune că președintele Klaus Iohannis a avut „o declarație nedemnă pentru un președinte” atunci când a criticat adoptarea tacită de către Camera Deputaților a unui proiect care prevede autonomia Ținutului Secuiesc.

„Klaus Iohannis, isterizat si nervos, a avut o declarație nedemnă pentru un președinte, cu un mesaj tipic PRM-ist violent și periculos: ungurii ne iau Ardealul. Astăzi am fost martorii unui eveniment fără precedent în ultimii 30 de ani: de la microfonul Cotroceniului se dezinformează grosolan și se instigă împotriva maghiarilor. UDMR respinge ferm acest gen de discurs și orice fel de instigare”, a scris Kelemen Hunor pe Facebook.

„Președintele trebuie să-și ceară scuze pentru acest derapaj periculos”, a adăugat el.

https://www.facebook.com/KelemenHunorOficial/posts/2685389581735228

Senatul, în calitate de for decizional, a dezbătut și respins în regim de urgență proiectul de lege ce prevedea autonomia Ținutului Secuiesc. Toți senatorii UDMR au votat pentru inițiativa privind autonomia, în vreme ce reprezentanții tuturor celorlalte partide au votat împotrivă. S-au înregistrat 126 de voturi împotriva inițiativei (PSD, PNL, USR, PMP, ALDE, Pro România) și 9 voturi ”pentru” (UDMR). Un singur senator nu a respins apelului telefonic și nu a votat.

Categories
Internationale Politic

„Amabilităţi” româno-ungare în plină pandemie. Faza diplomatică

După ce, la începutul săptămânii trecute, parlamentara Szabó Tímea a susținut că guvernul de la Budapesta a început o campanie de denigrare împotriva ei, susținută de presa aservită actualului premier, Viktor Orbán, după o luare de poziție în Parlament prin care condamna gestul acestuia de a le trimite echipamente de protecție și ajutoare medicale maghiarilor din afara graniței, conflictul s-a externalizat, trecând de la o problemă internă la un conflict diplomatic româno-ungar.

Totul s-a petrecut în urma gestului ministrului de Externe al Ungariei, Péter Szijjártó, care în weekend a făcut public pe Facebook un mesaj pe care ambasadorul României la Budapesta, Marius Lazurca, l-a expediat către mai mulți ambasadori, pe un grup de WhatsApp, cu scopul de a-i informa că o politiciană a opoziției maghiare a fost atacată și insultată. În opinia ministrului ungar, gestul amdasadorului român este unul de nivel atât de josnic, încât l-a determinat să afirme că „probabil de aici nu se poate coborî mai jos” și că „este șocantă isteria mincinoasă evidentă a ambasadorului român”.

https://www.facebook.com/szijjarto.peter.official/posts/160785965413962

Se pare însă că Marius Lazurca și-a exprimat solidaritatea față de Szabó Tímea, care nu doar că a fost întreruptă în timpul discursului din Parlament și discreditată de anumite publicații, dar, după cum a afirmat public, ar fi primit și amenințări personale prin telefon. Mai mult decât atât, ambasadorul român i-a trimis un mesaj de solidaritate parlamentarei în care precizează totodată că deși își cunoaște obligația de a rămâne în afara și deasupra competiției politice din Ungaria și se și supune acestei reguli, nu poate abdica de la principiile fundamentale ale decenței umane și bunului simț, exprimându-și totodată speranța că Szabó Tímea va rezista după insultele primite.

Cu toate că Szabó Tímea a lămurit public faptul că poziția sa nu are legătură cu maghiarii din Transilvania sau din alte zone vecine, ci cu felul defectuos în care consideră că s-a făcut distribuirea de echipamente pe teritoriul Ungariei, pentru cetățenii acestei țări, ea precizând într-o postare explicativă că trei dintre cei patru bunici ai săi provin din Transilvania, deci este legată afectiv de această zonă, Péter Szijjártó a insistat asupra faptului că problema parlamentarei din opoziție se referă doar la ajutorul trimis de statul ungar maghiarilor din Ardeal și Ținutul Secuiesc. În plus, el a mai afirmat că, în opinia sa, ambasadorului român îi convine că există în Parlamentul Ungariei partide care gândesc ca el. „Să clarificăm faptul că opoziția maghiară, cu Szabó Tímea în rândurile ei, și ambasadorul român trebuie să înțeleagă limpede ca apa că maghiarii din afara granițelor sunt parte a națiunii maghiare. De aceea, și în viitor îi vom ajuta exact cum am făcut-o și până acum”, a subliniat în încheierea controversatei postări de pe Facebook, ministrul ungar.

Până în prezent, Ministerul Afacerilor Externe nu a făcut nicio declarație cu privire la conflictul iscat, dar în politica românească au existat luări de poziție în acest sens. „Reacția disproporționată a lui Péter Szijjártó, ministrul de Externe al Ungariei, față de ambasadorul României la Budapesta trebuie să primească o replică de solidaritate a MAE cu diplomatul român Marius Lazurca”, a scirs fostul premier tehnocrat al României, Dacian Cioloș pe pagina sa de Facebook, unde și-a exprimat aprecierea și solidaritatea față de ambsadorul român, precizând totodată că îi va solicita liderului PPE să facă demersurile necesare la nivelul guvernului ungar pentru a pune capăt unor asemenea escaladări de limbaj și comportament politic cât timp se consideră parte din Europa valorilor democratice.

https://www.facebook.com/dacianciolos/posts/2912774955426437

Preşedintele UDMR, Hunor Kelemen, vede în gestul guvernului ungar un act de solidaritate, dar și o dovadă a faptului că maghiarii din afara granițelor țării se pot baza pe el, conform celor declarate în emisiunea „Bună dimineaţa, Ungaria!” de pe postul ungar de radio Kossuth – precizează g4media.

România și Ungaria nu se află la primul conflict diplomatic din timpul mandatului ambasadorului Marius Lazurca. Relații tensionate între cele două state au mai avut loc și în 2019, pe fondul acordării de ajutoare financiare pentru fermierii din Transilvania de către guvernul de la Budapesta. Atunci, ambasadorul român a atras atenția asupra faptului că acordarea subvențiilor respective s-a făcut fără un acord prealabil al României în acest sens.

Mirela Cara Dragu

Surse: g4media.ro, Facebook.