Categories
Internationale Stiri

Raport antifraudă OLAF pentru 2019: Ungaria conduce detașat în topul țărilor care trebuie să returneze bani europeni, iar România este campioană la utilizarea defectuoasă a fondurilor UE

În ultimii cinci ani, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a sugerat în cazul Ungariei aplicarea unei sancțiuni de 10 ori mai mari decât media per Uniune, din cauza utilizării frauduloase a fondurilor alocate de UE. Potrivit hvg.hu, în 2019, OLAF a stabilit cinci proceduri pe baza raportului pe care l-au emis recent.

Instituția se ocupă cu cercetarea modului în care se utilizează fondurile UE. Dacă se descoperă nereguli, aceasta sugerează rambursarea către Comisia Europeană, precum și anchetarea autorităților naționale. În cazul Ungariei, OLAF a examinat cinci aspecte și a sugerat sancțiuni pentru două dintre ele.

Interesant este faptul că românii sunt cei care conduc lista în care OLAF a găsit 11 cazuri de utilizare defectuoasă a fondurilor alocate de UE. Totuși, nu toate neregulile constatate se traduc prin utilizare frauduloasă a banilor. Țara noastră apare în raportul OLAF la mai multe capitole privind fraude cu fonduri europene: ferme de acvacultură în zone unde nu există apă, fonduri europene pentru prevenirea incendiilor de pădure sau fonduri pentru managementul apelor uzate.

Manevre internaţionale tot mai complexe au fost folosite pentru deturnarea a 148 de milioane de euro în 2019, constată OLAF în ultimul raport. Anchetatorii au evidenţiat tendinţe noi sau recurente în înţelegerile între concurenţi la procedurile de achiziţie; scheme transfrontaliere; scheme referitoare la proiecte în ţări din afara Uniunii şi cercetare; contrabandă şi falsuri.

În cazul Ungariei însă, ambele cifre sunt mari. OLAF a sugerat rambursarea a 3,93% din banii primiți de Ungaria în perioada 2015-2019 din fondurile europene structurale și de investiții. În caz de nereguli, cei care au obținut fonduri europene trebuie să ramburseze banii primiți, dar statul beneficiar îi poate redistribui.

Cu această rată, Ungaria se ridică deasupra tuturor statelor membre ale UE, fiind urmată de Slovacia, cu doar 0,53 %. Între timp, media UE de abateri în acest sens este de doar 0,36%. Mai mult, această rată a crescut recent, în 2018, fiind de doar 3,84%.

Ungaria are cele mai multe audituri care s-au încheiat cu o sugestie de rambursare (43), în timp ce românii sunt pe locul al doilea la acest capitol cu 40 de sugestii de rambursare. Numărul total de astfel de sugestii în UE este de numai 235.

Sursa: dailynewshungary.com, digi24.ro.

Categories
Locale Stiri

Schimbare bruscă de scenariu într-o școală din Județul Covasna, după ce câțiva elevi și un cadru didactic au fost confirmați pozitiv

Nici nu a început bine anul școlar și deja Județul Covasna se confruntă cu schimbarea scenariilor în care se derulează cursurile în anumite școli. Dacă în prima zi de școală 220 de școli și licee din județ au început noul an școlar în scenariul verde și alte 83 în cel galben, în cea de-a doua zi, 6 cadre didactice din 6 unități de învățământ se aflaau dejaîn izolare. Alte 6 cadre didactice din 5 unități de învățământ se aflau în carantină, iar un cadru didactic fuseseconfirmat pozitiv, după cum se arată într-un comunicat de presă emis de Inspectoratul Școlar Județean (IȘJ) Covasna.

Conform informațiilor transmise marți, 15 septembrie, de către IȘJ Covasna, în izolare se aflau „79 de elevi din 7 unități de învățământ din județ, 13 elevi din 3 unități sunt în carantină, în timp ce 4 elevi din 2 unități de învățământ au primit rezultat pozitiv în urma testării.”

„Unitatea de învățământ afectată de îmbolnăvirea unui cadru didactic și a unor elevi este Liceul Teoretic „Mikes Kelemen” Sf. Gheorghe, unde Direcția de Sănătate Publică Covasna a comunicat faptul că elevii unei clase a VI-a și a XII- a vor fi carantinați la domiciliu pe o perioadă de 14 zile, cele două clase urmând a desfășura cursurile on- line, conform scenariului roșu. De asemenea, deoarece cadrul didactic se află în izolare la domiciliu, o clasă I de la Liceul „Noroșii Csoma  Sándor Covasna își desfășoară activitatea didactică on- line”, informează IȘJ Covasna.

Toate acestea se întâmplă deși conducerea IȘJ Covasna a amenajat toate spațiile școlare, astfel încât să asigure atât confortul elevilor și al cadrelor didactice, cât și respectarea normelor de siguranță.

Pentru ca situația să nu se înrăutățească, conducerea inspectoratului a lansat un apel către părinți, cărora le solicită multă implicare și responsabilitate. „Inspectoratul Școlar Județean Covasna mulțumește părinților pentru înțelegerea de care au dat dovadă privind respectarea normelor de distanțare fizică în prima zi de școală și recomandă ca, în continuare, să se conformeze acestora cu strictețe. Rugăm părinții sau însoțitorii copiilor să nu mai aglomereze spațiile din preajma unităților de învățământ pentru a se putea asigura distanțarea fizică. Recomandăm, de asemenea, ca părinții să îi îndrume pe copii în aplicarea regulilor, să poarte un dialog civilizat și constructiv cu școala pentru a crea astfel un climat dominat de încredere, sprijin reciproc și siguranță”, se arată într-un comunicat disponibil pe site-ul instituției.

Foto: ziaruldeiasi.ro

Categories
Hírek magyarul

Szijjártó Péter ma 2 percen át beszélt a luxusjachtos nyaralásáról, de most se árulta el, hogy ki fizette az utat | 24.hu

Hétfőn egy más ügyben tartott sajtótájékoztatón ismét szembesítették Szijjártó Pétert a világsajtóba is bekerült luxusjachtos nyaralása megválaszolatlan kérdéseivel. Ezúttal az RTL Klub próbálta megtudni az igazságot a fényűző nyaralásról, de a külügyminiszter – ahogy korábban – ezúttal sem reagált érdemben.

Ahogy korábbi videónkban felvetettük, Szijjártó nyaralásával alapvetően két probléma van:

  • ha maga fizette a kikapcsolódást, nem tudni milyen forrásból tehette meg, mert egy ilyen luxusjacht tízmilliós bérleti díjat jelentene, ennyi kerete pedig Szijjártó Péternek nincs a vagyonnyilatkozata szerint.
  • ha pedig ajándékba kapta az utat, az több kérdést vet fel, mint amennyit megválaszol, például azért, mert a jachttulajdonos Szíjj László cége milliárdokat nyer közbeszerzéseken.

Az alapkérdés tehát továbbra is: ki fizette ki a külügyminiszter luxusüdülését? Erre a mai napig nem tudjuk a választ.

Szijjártó Péter azonban ezúttal sem adta meg a választ, amikor az RTL Klub riportere kérdezte erről.

Kedves szerkesztő úr, nem tudok Önnek újat mondani ebben a kérdésben. A helyzet az az, hogy a családdal és a barátainkkal eltöltött szabadidőt azt továbbra is a magánéletem részének tekintem. Amióta ezen a pályán dolgozom, mindig szétválasztottam a magánéletemet és a közéleti munkámat, és ezt a jövőben is így fogom tenni. (…) Soha egyetlen magánéleti momentum nem befolyásolt semmilyen munkában meghozott döntésemet és nem fog befolyásolni a jövőben sem.”

Szijjártó Péter szerint az ő érvelését támasztja alá az is, hogy Polt Péter nem látta bűncselekménynek a külügyminiszter tisztázatlan finanszírozású luxusjachtozását.

Soha, amióta itt dolgozom, olyan döntést nem hoztam, ami korrupt szándékokkal lett volna kikövezve. Vagy azok mentén született volna meg. Szerkesztő úr, ez igaz általánosságban is, és igaz, erre a konkrét esetre is, amit Ön itt felvetett. Soha nem engedtem magam köré korrupt szándékokat. Vagy korrupt szándékokkal rendelkező embereket. Soha nem tartottam fenn ilyen kapcsolatot, és nem is fogok fenntartani a jövőben sem.

Eszerint a külügyminiszter semmilyen problémát nem lát abban, ahogy egy közbeszerzéseken taroló vállalkozó hajóján üdül, miközben nem árulja el, hogy ki fizette a számlát.

Amikor pedig Szijjártó Péter 2 perc után befejezte monológját, az RTL Klub munkatársa felvetette, hogy nem válaszolt kielégítően, de a külügyminiszter erre csak azt mondta:

Elmondtam, mindent, amit a magánéletemről Önre szeretnék bízni.

A külügyminiszter mai reakciója, ezen a videón, az utolsó két percben látható:

Sajtótájékoztató Liam Fox brit volt védelmi és kereskedelmi miniszterrel

Sajtótájékoztató Liam Fox brit volt védelmi és kereskedelmi miniszterrel

Közzétette: Szijjártó Péter – 2020. szeptember 13., vasárnap

Forrás: 24.hu.

Categories
Cultura si lifestyle

Peste jumătate din teatrele din România cer renunțarea la orice intervenție politică în viața Universității de Teatru și Film din Budapesta

Tensiunile create în Ungaria pe fondul intenției guvernului Orbán de a implementa un nou mod de funcționare a Universității de Teatru și Film din Budapesta (SZFE) au ajuns și în România. Implementarea unui nou model de management este văzută de studenți, elevi și specialiști în domeniu drept un mod de subordonare și control politic al instituției, ceea ce ar duce la o nedorită lipsă de autonomie și chiar la o cenzură a actului artistic și a libertății de exprimare prin intermediul artei. În acest context, directorii a 46 de teatre din România au semnat o scrisoare deschisă prin care își exprimă solidaritatea față de  studenții și Senatul SZFE.

„Noi, directori de instituții publice de spectacole și concerte din România, dorim să ne exprimăm susținerea pentru cadrele didactice și studenții Universității de Teatru și Film din Budapesta (SZFE).

Am luat la cunoștință cu tristețe și îngrijorare de intervenția brutală în modul de organizare a Universității, a cărei conducere a fost transferată unei fundații cu un board ai cărui membri sunt numiți exclusiv politic. 

Considerăm că, deși statul are datoria de a sprijini învățământul superior artistic, este extrem de important ca Universitatea să iși păstreze autonomia, libertatea academică și libertatea de exprimare, fără a permite niciunui partid politic să iși impună agenda și fără a se afilia în niciun fel unei doctrine politice. Credem că viața culturală în ansamblul său va fi afectată de astfel de intervenții politice în viața Universității de Teatru și Film din Budapesta.

Ne alăturăm astfel numeroaselor personalități și organizații din spațiul cultural european, care și-au exprimat solidaritatea cu studenții și Senatul SZFE”, se arată în scrisoarea deschisă. 

Între teatrele semnatare ale documentului comun se numără Teatrul „Andrei Mureșanu” Sfântu-Gheorghe, Teatrul „Ariel”Târgu-Mureș și Teatrul Național din Târgu-Mureș, Teatrul „Csíki Játékszín” din Miercurea-Ciuc, Teatrul de Nord Satu-Mare, Teatrul de Păpuși „Puck” și Teatrul Național Cluj-Napoca din Cluj-Napoca, Teatrul “Figura” Gheorghieni, mai multe teatre din București și din alte orașe precum Timișoara, Galați, Brăila, Sibiu, Alba-Iulia, Deva, Giurgiu, Ploiești, Constanța, Târgoviște sau Piatra-Neamț. Demersul este susținut inclusiv de UNITER prin Aura Corbeanu, vicepreședinte executiv. 

Foto: thetempohouse.wordpress.com

Categories
Politic

UDMR cochetează cu PNL pentru o alianță în favoarea stabilității politice

Pe rețelele de socializare, circula în urmă cu câtva timp o glumă care spunea că românii votează o dată la patru ani ca să afle cu cine mai conduce UDMR. Gluma aceasta este cumva o sinteză a jocului politic al formațiunii maghiare, la care am asistat toți de-a lungul timpului și care pare să se deruleze după tiparul arhicunoscut al alianțelor favorabile, impuse de context.  

Recunoscută pentru asocieri politice care să o ajute să se mențină mereu în centrul atenției, UDMR a reușit să își strice imaginea mai ales în ultimii patru ani, în care a susținut PSD în Parlament, inclusiv în situațiile în care a fost vorba despre votarea unor proiecte îndelung contestate de societatea civilă și nu numai. 

Ajuns din nou în campanie electorală, liderul UDMR, Kelemen Hunor vorbește de o nouă alianță după alegeri. De data asta, cochetează cu ideea alăturării de PNL, probabil conștient de faptul că PSD a pierdut prea mult din popularitate și nu se mai bucură de succesul fulminant de acum patru ani. 

Desigur, la nivel de declarații oficiale, Kelemen Hunor vorbește despre strategii pe termen mediu și lung, invocând nevoia de stabilitate „Noi de opt ani de zile suntem într-o criză politică permanentă. Am avut zece guverne în opt ani de zile. Vă daţi seama ce se poate realiza cu zece guverne în opt ani de zile. De aceea, după alegerile locale şi parlamentare avem obligaţia de a crea stabilitate politică. Fără stabilitate politică pentru patru ani de zile sau pentru opt ani de zile – eu încerc să mă gândesc pe termen lung – va fi greu să avem succes în România. De aceea, după alegerile locale trebuie să căutăm alianţe împreună cu PNL acolo unde se poate. După alegerile locale avem nevoie de o stabilitate, de o majoritate parlamentară, avem nevoie de proiecte şi priorităţi foarte clare, proiecte tehnice bine creionate, altfel degeaba avem 80 de miliarde la dispoziţie.”, a precizat Kelemen Hunor, citat de Agerpres, la reuniunea online a preşedinţiei Grupului PPE, „Solidari pentru redresarea Europei”.

Explicația liderului formațiunii politice maghiare pentru această nouă asociere ar fi aceea că UDMR și PNL au scopuri și viziuni comune, respectiv să asigure o „dezvoltare sustenabilă în România”. În plus, Kelemen Hunor consideră că acum este momentul cel mai potrivit pentru ca atenția tuturor să se îndrepte către viitor, iar trecutul să fie îngropat cu greșelile aferente. „[…] trebuie să încercăm să creştem încrederea între noi, fiindcă au fost probleme în trecut, dar trebuie să ne întoarcem spre viitor şi UDMR – un membru foarte vechi în PPE şi sunt convins că un membru credibil – va fi un partener şi succesul nostru va fi şi succesul PPE, succesul României va fi şi succesul Europei şi vom căuta să acordăm sprijin şi să facem parte din soluţie în anii care urmează pentru ţara noastră”, a mai spus preşedintele UDMR.

Foto: Facebook Kelemen Hunor

Categories
Magyar típusú találkozás

Turizmus Kovászna megyében

Răzvan Pascu (https://razvanpascu.ro/) a romániai turizmus egyik vezéralakja Székelyföldre, Kovászna megyébe hívja a belföldi turistákat. Az idén hangsúlyosabb belföldi turizmus fényében mi változott a megye turizmusán?

Az influenszerek világa Székelyföldet is megcélozza… szólhatna a szalagcím, de ennél azért jelentősen többről van itt szó. Tény, hogy a Kovászna Megye Turizmusáért Egyesület, amelynek célja Kovászna megyét turisztikai célpontként híressé tenni, jó ideje működik együtt valamilyen keretek közt ismert és feltörekvő bloggerekkel, turisztikai influenszerekkel – ha ez így jobban tetszik.

Bármennyire is latolgatjuk a dolgot, a turizmusban érdekeltek panaszkodnak, hogy gyenge év volt az idei. A közelmúlt persze kedvezett a belföldi turizmusnak, de ebből a vidékiek kevesebbet éreztek – statisztikák hiányában jelenleg nehéz következtetéseket levonni.

Székelyföldön 2020-ban azonban nem csak ennyiben más a helyzet: a magyarországi vendégek a vírushelyzet miatt javarész távol maradtak, helyüket inkább a belföldről érkező, javarészt román nemzetiségű vendégek vették át. A helyzet bíztató, hisz minden jel szerint egyik fél sem zavartatja magát a másik etnikuma miatt.

Tény azonban, hogy országszerte megugrott a szolgáltatások ára, ez alól Kovászna, Hargita megye sem mentesült. Ez sem volt kizáró tényező, a turisták érkeztek, akár több, akár egynapos időzésre is – a hotelesek, panziósok elmondása szerint azonban ez később történt meg a kelleténél. Szezonvégén minden esetre nehezebb szabad hétvégét találni egy-egy vendégháznál úgy, hogy Kovászna megyében sem működhetnek a wellness szolgáltatások. Ez utóbbi jelenthetett volna valamelyest a tengerparti üdülésnek alternatívát, azonban Covid19 elleni óvintézkedésként ezeket is kizárták. (A szomszédos Magyarországon pl. működnek a szaunák, jakuzzik.)

Augusztus közepétől indult meg a helyi turizmus – a vendéglátók szerint azért ez jelentős késés. A nagy szolgáltatók komolyan kellett figyeljenek a vírus elleni óvintézkedésekre, amit egy kisebb panzió, amelyben 1-2 család szállt meg, kevésbé kellett figyelembe vegyenek. Sikertörténetről azonban nem lehet beszélni.

Az óvintézkedések, illetve szabályzások megnehezítik a vendéglátók helyzetét is. A kisebbek közt bevett gyakorlat, hogy próbálnak egy 5-8 szobás panziót egyben értékesíteni, amennyiben ezt nem lehet, úgy emeletenként adják ki, akár egy-egy üres szobával is.

A tulajdonosok nem panaszkodnak vendéghiányról, azonban inkább a megfelelő vendégre várnak. Rosszalló véleményt fogalmaztak meg az általunk megkeresett panziótulajdonosok a szabályokról is. Van aki túlzásnak tartja azokat, van, aki abban kételkedik, hogy a hatóságok is ugyanúgy értelmezik a leírtakat, mint a működtetők. A büntetéseket igyekeznek elkerülni, hiszen a profitot viheti, ha egy-egy ellenőrnek vastagabban fog a tolla. Több panziós tart a vírustól más szempontból is: a szomszédok vagy vendégek szemében is tüske lehet ha valaki éppen ott fertőződik meg önhibából.

Az egybehangzó vélemény, hogy az aktuális helyzetben nehéz a megfelelő óvintézkedéseket betartani, úgy, hogy ez a profit generálását ne hátráltassa. A legtöbb panziós a pár hónapos kihagyás után rossz idényt könyvelhet el: csődről nem beszélnek egyelőre, de bíznak abban, hogy a következő év a korábbi állapotokat állítja vissza, ugyanakkor az egyik Kovászna megyei panzió tulajdonosa azt is elmondta, hogy a krízishelyzetek után meglátása szerint előrelépés következik, jobban működő, jobban szervezett és higiénikusabb környezetbe lehet majd része a vendégeknek. Ezt azonban ki kell várni…

Nagy Kálmán

Categories
Locale Nationale Stiri

Elevii maghiari trebuie să învețe limba română – asta cred cei mai mulți maghiari din Transilvania

Potrivit Hirado.hu, un sondaj realizat recent arată că cei mai mulți maghiari consideră că este important sau foarte important ca elevii maghiari să învețe limba română. Numai 1% din respondeți au fost de părere că limba română nu le este necesară. Același sondaj arată că maghiarii sunt nemulțumiți de standardul învățământului în limba română, pe care îl consideră inferior celui în maghiară. 


Cercetarea intitulată „Monitor al Minorităţilor 2020” a fost realizată de Institutul de Politici Publice din Ţinutul Secuiesc şi de Institutul Bálványos, pe un eşantion reprezentativ, rezultatele studiului fiind prezentate de István Gergő Székely, Tibor Toró şi Tamás Kiss, cercetători ai minorităţilor naţionale.


Dintre respondenţi, 69% au spus că este foarte important ca cei mici să înveţe limba română, 22% au spus că este important, şi doar 1% au considerat că acest lucru nu este important sau că nu este deloc important, a relatat Tibor Toró.


Cu toate acestea, respondenţii au îmbrăţişat stereotipul larg răspândit în societatea românească, potrivit căruia „mulţi maghiari nici nu vor să înveţe limba română”, potrivit sursei citate.


Acest lucru se datorează faptului că 34% dintre cei întrebaţi au fost complet de acord cu acest enunţ, iar 13% a fost în mare parte de acord, însă nu cu referire la propria persoană, ci la alte persoane. 

În timpul sondajului care a fost efectuat în luna iunie, prin telefon, pe un eşantion reprezentativ pentru maghiarii din Transilvania, 22% dintre respondenţi consideră că vorbesc limba română perfect sau la nivel de limbă maternă, 33% au spus că vorbesc bine limba română, dar că au un accent sesizabil, 29% au răspuns că în majoritatea cazurilor se pot face înţeleşi atunci când vorbesc în limba română, iar 16% au spus că întâmpină dificultăţi sau că nu vorbesc deloc româneşte.


Sondajul a arătat, de asemenea, că pentru mulţi, limba română reprezintă subiectul unor frustrări semnificative. 22% dintre respondenţi sunt anxioşi atunci când trebuie să vorbească româneşte, raportul celor care nu simt deloc astfel fiind de numai 53%.

 
Tamás Kiss a subliniat că sondajul a arătat că maghiarii din Transilvania au o opinie foarte proastă despre sistemul de învăţământ românesc în general, părerea lor despre învăţământul în limba maghiară fiind una mult mai pozitivă. Acesta a adăugat că, deşi în elita politică este larg răspândită opinia conform căreia standardul învăţământului în limba maghiară este unul inferior celui în limba română, cifrele nu confirmă această viziune. 


Media obţinută de elevii maghiari la examenele de bacalaureat este împinsă sub media naţională doar de nota obţinută la limba şi literatura română. Mai mult decât atât, la măsurătorile internaţionale (PISA), cei care învaţă în limba maghiară au performanţe mai bune decât media naţională, mai scrie Hirado.hu

Sursa: hotnews.ro

Foto: ebihoreanul.ro 

Categories
Locale Nationale Politic Stiri

Deputatul UDMR, Márton Árpád, nu mai vrea în Parlament

După 30 de ani de activitate în Parlament, deputatul UDMR, Márton Árpád, a decis să nu mai candideze anul acesta pentru un nou mandat, după cum se arată în portalul de limbă maghiară transindex.ro. „Am lucrat în Parlament timp de 30 de ani. A fost suficient ”, a declarat Márton pentru transindex.ro.

El a precizat că vrea să se retragă din toate activitățile publice și a susținut că nu a fost la mijloc nicio presiune din partea conducerii UDMR pentru a lua această decizie.

Márton Árpád este membru al Camerei Deputaţilor din Parlamentului României, unde reprezintă UDMR din 1990. În tinerețe, a înființat revista Európai Idő, un săptămânal care s-a ocupat cu problemele drepturilor omului şi ale minorităţilor naţionale. Tot în 1990 a devenit preşedintele UDMR din judeţul Covasna. Ulterior, a fost în mai multe mandate, după caz,preşedintele organizaţiei judeţene, preşedinte al organizaţiei teritoriale, respectiv preşedinte executiv teritorial al UDMR. 

În prezent este preşedintele Consiliului Reprezentanţilor Unionali din Judeţul Covasna și reprezintă UDMR în  comisia pentru educaţie şi cultură a Conferinţei Permanente Maghiare şi în comisia interguvernamentală mixtă româno-maghiară privind drepturile minorităţilor naţionale. 

Márton Árpád a afirmat că un rol important în decizia de a nu mai candida pentru un nou mandat l-au jucat atacurile la adresa sa datorate contribuției avute la modificarea legilor justiției în comisia condusă de Florin Iordache.

Deputatul UDMR a avut un aport important la schimbarea legilor justiției și codurilor penale în Comisia Iordache, susținând alături de PSD modificările propuse de partidul condus atunci de Liviu Dragnea. După condamnarea fostului șef al PSD, Márton Árpád a fost marginalizat de conducerea UDMR și a fost mutat din Comisia juridică în Comisia de Cultură a Camerei Deputaților.

Sursa: g4media.ro

Foto: Facebook Márton Árpád

Categories
Hírek magyarul

Szabad Európa, szabad ország? 27 év után úja Magyarországon a Szabad Európa Rádió

Huszonhét év után újra jelen van Magyarországon a Szabad Európa. Az amerikai kongresszus által finanszírozott médium 23 olyan országban működik, ahol a kormányzat akadályozza az információ szabad áramlását vagy nem elég fejlett a sajtószabadság. Nem rádióként, hanem multimédiás honlapként tért vissza Magyarországra.

Köszöntőjében Csák Gyula, a Szabad Európa igazgatója azzal magyarázta az újraindulást, hogy „noha létezik független média Magyarországon, rengeteg az el nem mesélt történet. Mi ezeket az (akár politikai elfogultságból; akár a szűkös anyagi források miatt; akár az esetleges következményektől tartva) el nem mondott történeteket is feltárjuk.”

Ígérete szerint a mindannyiunkat foglalkoztató kérdéseket kiegyensúlyozott, független és szakmailag megalapozott módon, alaposan utánajárva, politikai ideológiáktól mentesen, a tényekre összpontosítva tárják a nyilvánosság elé.

A Media1 megtudta azt is, hogy a Szabad Európa kezdetben nagyjából 10 fős szerkesztői-újságírói törzsgárdával végez majd tartalomszolgáltatói tevékenységet Magyarországon, de e létszámon felül külsősöktől is vásárolnak majd tartalmakat. Ezt az információt Vovesz szintén megerősítette lapunk érdeklődésére. (Összehasonlításképp: az Indextől mintegy 90 fő mondott fel nemrégiben, és ez a teljes létszámot jelentette.)

Mint arról korábban Csák Gyula, a Szabad Európa Magyarország igazgatója a Media1 műsorának adott interjúban néhány napja már beszámolt, a Szabad Európa azért nem rádióként tér vissza Magyarországra, mint ahogyan az 1950-es évektől 1993-ig, hanem multimédiás oldalként, ahol egyaránt lesznek szöveges és videós tartalmak, infografikák és hangzó anyagok, podcastek, mivel a multimédia révén sokkal többet tudnak adni a látogatóknak, mintha csak egyszerűen rádióként működnének, és ez a forma a 21. századi követelményeknek jobban megfelel.

Csák Gyula beszámolt arról is, hogy a szabadeuropa.hu az amerikai adófizetők pénzéből működik, annak magyarországi elindulásáról az amerikai kongresszus döntött. Szigorú törvények és előírások vonatkoznak rájuk, és ezt Csák szavai szerint számon is kérik rajtuk. Mivel a Szabad Európa közszolgálati médiumnak minősül, ezért elvárás velük szemben az objektivitás, a pártatlanságra törekvés, a középen állás és a kiegyensúlyozott hírszolgáltatás.

A Szabad Európa Magyarország igazgatója hozzátette: nonprofit szervezetként hirdetések, reklámok egyáltalán nem lesznek az oldalon, illetve a podcastjaikban.

A honlap 9 fős stábbal indult – ebben benne van Csák Gyula is –, és Media1 korábbi cikke szerint a stáb nem is lesz sokkal nagyobb, de külsősöktől is vásárolnak majd tartalmakat. Kiderült, hogy ott folytatja a Pesti Hírlap korábbi főszerkesztője, Kerényi György, valamint az Indextől a főszerkesztő elbocsátása után az elsők között távozó Szalai Bálint is.

Forrás: hvg.hu, media1.hu.

Categories
Internationale Stiri

Radio Europa Liberă nu se teme de cenzură și revine în Ungaria

Pe fondul discuțiilor tot mai aprinse din ultima perioadă despre cenzura pe care actualul guvern al Ungariei o exercită asupra presei, Radio Europa Liberă/Radio Libertatea a decis să revină în Ungaria din această toamnă. 

Serviciul ungar al Radio Europa Liberă/Radio Libertatea (Radio Free Europe (RFE) / Radio Liberty- RL) a revenit în Ungaria de marți, 8 septembrie, după declinul accentuat înregistrat de libertatea presei în această țară. „Suntem încântați să ne întoarcem în Ungaria cu programe de ultimă generație și angajamentul scris al RFE/RL de a servi interesul public prin relatarea despre problemele care contează cel mai mult pentru publicul nostru”, a afirmat Daisy Sindelar, președinte în exercițiu al RFE/RL.

„Avem o echipă remarcabilă de jurnaliști locali, care sunt hotărâți să meargă la sursă pentru știri de încredere și nepărtinitoare”, a mai declarat ea.

Serviciul va fi condus de Gyula Csak, fost jurnalist și editor pentru Euronews și producător și corespondent pentru BBC. El a lucrat și pentru numeroase agenții de presă maghiare.

RFE/RL și-a anunțat planurile pentru relansarea Serviciului în limba maghiară în toamna lui 2019 ca replică la diminuarea dramatică a peisajului media din Ungaria, lucru vizibil într-un declin de 16 poziții, până pe locul 89, în Indexul Libertății Presei din 2019, realizat de Reporteri Fără Frontiere.

În ultimul deceniu, guvernul condus de Viktor Orbán a preluat controlul asupra majorității redacțiilor fie direct, fie indirect. Televiziunea și radioul public și agenția națională de știri au intrat sub control guvernamental în 2011.

În 2019, circa 500 de instituții media private au fost concentrate în Fundația Central Europenă pentru Presă și Media, controlată de apropiați ai Guvernului Orbán.

Serviciul în limba maghiară al Radio Europa Liberă, cunoscut ca Szabad Europa Radio, a operat la Munchen în timpul Războiului Rece și a fost închis în 1993.

Reîntoarcerea în Ungaria marchează a treia țară membră UE în care se află RFE/RL, după redeschiderea în 2019 a birourilor din România și Bulgaria.

Sursa: Radio Europa Liberă România

Foto: newsmaker.ro