Categories
Internationale Stiri

Grupul Mol și alți afaceriști ungari, apropiați ai lui Viktor Orbán, au pus ochii pe aeroportul din Budapesta

Premierul ungar Viktor Orbán a fost întotdeauna deschis cu privire la dorinţa sa de a-i înlătura pe proprietarii străini ai operatorului aeroportuar Budapest Airport Zrt., care deţine unul din hub-urile aeriene cu cel mai puternic ritm de creştere din lume, transmite Bloomberg.

Potrivit unor surse din apropierea discuţiilor, în contextul actual în care pandemia de coronavirus a diminuat valoarea companiilor care gestionează aeroporturi, aliaţii lui Viktor Orbán, printre care se numără şi compania de rafinare Mol Nyrt., au făcut o ofertă nesolicitată pentru aeroportul internaţional din Budapesta.


Una din surse a precizat că un consorţiu de investitori ungari, din care face parte şi Mol, a mandatat un om de afaceri care are legături cu familia Orbán  să depună o ofertă. Aceasta deşi cei trei proprietari ai Budapest Airport Zrt., fondul suveran din Singapore (GIC), un fond de pensii canadian şi operatorul aeroportuar AviAlliance, care la rândul său este deţinut de un alt fond canadian, nu au intenţia de a vinde aeroportul din Budapesta.

  
Orbán şi-a exprimat dorinţa de a răscumpăra participaţiile deţinute de acţionarii străini la companiile considerate de interes „strategic” , aşa cum a făcut în sectoarele energiei şi media. Premierul ungar a urmărit cu atenţie aeroportul din Budapesta încă de la privatizarea sa în 2005. La acea dată Orbán era un politician din opoziţie, dar a declarat că va lucra pentru a inversa privatizarea.


Graţie companiilor low-cost, Ungaria a devenit o destinaţie populară pentru călătorii. Profiturile înregistrate de aeroportul din Budapesta au crescut cu 43% în ultimii trei ani ajungând la 331 milioane euro în 2019.


Însă pandemia de coronavirus a afectat operaţiunile companiilor aeriene astfel că aeroportul din Budapesta se aşteaptă la o scădere de 90% a traficului de pasageri. Însă această criză ar putea oferi o oportunitate pentru Viktor Orbán , care în ultimii ani a creat o nouă elită a afacerilor care este apropiată de el şi familia sa.


Sursele citate de Bloomberg susţin că reprezentantul consorţiului care a făcut o ofertă pentru aeroportul din Budapesta este Daniel Jellinek, un dezvoltator imobiliar care a făcut afaceri cu ginerele lui Orbán, István Tiborcz. Alături de acesta ar fi grupul petrolier Mol, care este condus de un apropiat al lui Orbán şi încearcă să îşi diversifice operaţiunile.

Guvernul de la Budapesta a intrat deja în sectorul aeroporturilor în acest an, când a achiziţionat o participaţie de 90% la un aeroport din apropiere de Sarmellek, care este utilizat în principal de turiştii germani şi ruşi care vin în staţiunea balneară Heviz din apropiere. 

Sursa: Agerpres

Foto: Stefán Brigitta

Categories
Internationale Stiri

Viktor Orbán și partidul său, invincibili pentru opoziția din Ungaria

Opoziţia politică din Ungaria nu a reuşit duminică să determine pierderea majorităţii de două treimi deţinute în parlament de partidul premierului Viktor Orbán, candidata Fidesz câştigând un scrutin legislativ parţial, potrivit primelor rezultate.

Partidul Fidesz, aflat la guvernare, a păstrat cea de-a VI-a circumscripţie electorală din Borsod, în estul ţării, unde candidata sa Zsófia Koncz a câştigat 51% din voturi împotriva singurului candidat al opoziţiei, László Bíró, care a obţinut 46% din voturi.

De la victoria sa în capitală împotriva unui apropiat al premierului Viktor Orbán în urmă cu un an, opoziţia din Ungaria încearcă să prezinte un front comun în alegeri pentru a încerca să învingă partidul Fidesz, aflat la putere de zece ani.

Fidesz deţine 133 din cele 199 de mandate de deputat în parlamentul de la Budapesta.

Pe pagina sa de Facebook, premierul maghiar a felicitat-o personal pe învingătoare: „Felicitări, Zsófia Koncz! Tatăl tău ar fi mândru de tine în acest moment, așa cum suntem noi toți. Ne vedem în Parlament!”.

Sursa: ziare.com

Foto: Facebook Viktor Orbán

Categories
Magyar típusú találkozás Opinii

Opinia unui secui. Sare pe rana istorică: care este scopul?

Înainte de nebunia alegerilor, Agerpres a dat știrea că se va sărbători, ca în fiecare an, eliberarea orașului Sfântu Gheorghe: „Sfântu Gheorghe a fost primul oraş din Ardealul de Nord eliberat de Armata Română de sub ocupaţie fascisto-horthystă, în 8 septembrie 1944.”

Eliberarea Ardealului în general este considerată unul dintre subiectele foarte sensibile între români și maghiari. De obicei discuțiile pe această temă se degradează rapid în înjurături reciproce, chiar și în cazul unor oameni mai educați.

Haideți să recapitulăm ce s-a întâmplat: Transilvania, până în data de 4 iunie 1920, adică până în data semnării Tratatului de la Trianon era parte a Imperiului Austro-Ungar, iar mai înainte făcea parte din Ungaria. (Ungaria a devenit partea imperiului prin moștenire, după moartea lui Sigismund de Luxembourg, care avea un contract cu casa regală a Habsburgilor conform căruia după moartea lui, Albert al II-lea ar moșteni tronul. Albert, sub numele de Albert al V-lea, căsătorit cu fiica lui Sigismund a devenit astfel regele Ungariei și implicit al Transilvaniei.) Despre ocupare nu putem vorbi până în această dată. Atunci de unde vine ideea ocupației fascisto-horthyste?

Răspunsul s-ar referi la perioada marcată de al doilea arbitraj de la Viena. Arbitrajul însuși chiar folosește cuvântul ocupație: după Primul Război Mondial, este vorba despre plecarea armatei române și intrarea armatei ungare în zonele stabilite. Aici vorbim deci despre o ocupație administrativă și de logistică, nu numai militară.

Este interesant cum discursul privind Tratatul de la Trianon, respectiv al doilea arbitraj de la Viena sunt foarte similare, chiar și până în prezent: maghiarii preferă să folosească expresia de „Dictatul de la Trianon”, iar românii folosesc tot expresia de dictat, referitor la „Arbitrajul din Viena”.

Fapt este că fiecare dintre părți consideră că Transilvania ar reveni de drept lor. Ungurii nu se lasă deranjați de faptul că Ardealul avea de mult o populație preponderent română, precum nici românii nu sunt interesați de faptul că teritoriul marcat de Arbitrajul de la Viena era locuit predominant de unguri. Retorica nu s-a schimbat nici în 100 de ani după Trianon, și avem senzația că nu se va schimba mult până în data de 2040, an care va marca 100 de ani de cel al doilea dictato-arbitraj de la Viena.

Să vorbim și un pic despre fascistul Horthy. În opinia publică, guvernatorul Ungariei, Miklós Horthy este caracterizat drept fascist. Personajul istoric poate fi oarecum comparat cu Mareșalul Ion Antonescu, care în ciuda faptului că este documentat ca unul dintre cele mai sinistre caractere din istoria țării nu este perceput de mulți ca nazist. În cazul lui Horthy opinia istoricilor nu este unanimă: unii îl consideră fascist, alții numai antisemit. (Aici atragem atenția că Horthy se opunea, deși numai ușor, lui Hitler, chiar dacă din 1941 Ungaria participă activ la deportări, însă nu au omorât evrei. Nazistul propriu-zis din eră ar fi Ferenc Szálasi, urmașul lui Horhty.)

Să revenim un pic la evenimentele istorice: pe 8 septembrie, armata Ungară se află deja în retragere spre Târgu Mureș și Reghin, întâlnind și armata rusă. Armata română ajunge pe 8 septembrie în Sfântu Gheorghe, pe 9 septembrie în Târgu Secuiesc: majoritatea forțelor maghiare a părăsit deja zona, însă sunt lupte chiar și în satul apropiat de Sfântu Gheorghe, satul Arcuș (Generalul Grigore Bălan este rănit grav, sunt surse care consideră că moare chiar la Arcuș, și alte surse care spun, că decedează la Sinaia, pe data de 13 septembrie.)

Deci de aici ar veni motivul sărbătorii. Ceea ce din perspectiva unui român poate părea o clipă eroică și înseamnă eliberare, nu arată necesar la fel din perspectiva maghiarilor. În 1941 procentajul etnic din Sfântu Gheorghe arată în felul următor: din totalul de 14.365 de cetățeni, 96,8% se declară maghiari, 0,6% români. În urma recensământului din 1956, din 17.638, 85,7% se declară maghiari și 12,9% români. Evident în perspectiva maghiarilor evenimentele petrecute arată fix invers, decât din cea a românilor.

Eliberarea orașului marchează pentru comunitatea maghiară momentul în care au devenit minoritari. Un astfel de eveniment nu este ușor de digerat, chiar dacă în anii următori conviețuirea dintre români și maghiari este una pașnică. Ca minoritari vă putem spune că din când în când ne aflăm în situația în care trebuie să ne explicăm prezența în această zonă, care este la fel de naturală cum este prezența românilor în Alba Iulia!

Luând în calcul ceea ce s-a întâmplat în ultimele decenii, ceea ce poate fi caracterizat drept războiul de steaguri și simboluri, nevoia de a-și justifica existența unui minoritar într-un stat național devine una omniprezentă. În mod normal o schimbare ca aceea ce s-a petrecut în 1944 este digerată de o comunitate locală, sau regională – evident vorbim de cea maghiară. Că acest lucru nu s-a întâmplat este foarte evident. Având în vedere că etnia mai reprezintă o problemă în 2020 se pune întrebarea: cât de important este sărbătorirea acestui eveniment, care totuși pare să fie sare pe rana istorică a maghiarilor din zonă? Care este mesajul acestei manifestări anuale, la care nu prea participă românii locali, în afara poliției, armatei și jandarmeriei? Sunt numai forțele de ordine care reprezintă statul Român în zonă?

Adevărul este însă unul care o să placă celor care se declară anti-maghiari. Adevărul este, că orice ar fi fost înainte de 1944, acum lupta s-a sfârșit. Au ieșit câștigători românii. Nu numai din lupte, ci din toate disputele ulterioare, despre simboluri, învățământ și altele. Cei care consideră că trebuie sărbătorită înfrângerea maghiarilor au ceva de sărbătorit. Comunitatea maghiară nu a avut și nu are puterea de a schimba această situație.

Câștigătorul este câștigător, însă are și obligații morale: ar trebui să-și arate supremația, printr-o mână întinsă. Ceva de genul: hey maghiarilor, aveam probleme, ba erați voi răi, ba eram noi, de acum încolo, hai să fim prieteni, și să ne înțelegem, pentru că, de exemplu, în tema eliberării orașului Sfântu Gheorghe, voi o să ziceți mereu că este de fapt altceva. Vă înțelegem, însă simțim altceva. Nu-i bai, asta nu ne face dușmani, că trăim de mult în pace.

Gestul poate fi făcut însă numai și numai de parte învingătoare. Sperăm că va sosi și această clipă.

Nagy Kálmán

Categories
Opinii Politic

Să fii român – tot ce îți trebuie ca să meriți să fii votat

Citeam zilele trecute despre Victor Ponta, care, referindu-se la alegerea lui Piedone ca primar al Sectorului 5 din București,  a afirmat într-un interviu că asistă la „un discurs neofascist” în România, pe care eu nu poate să îl împărtășeasă. „Dacă-l alegi pe Fritz ești frumos, deștept și corect, dacă îl alegi pe Piedone ești rău”, își explica liderul Pro România poziția. 

Ideea din afirmația lui Ponta nu mi s-a părut deloc nouă. Acest mod de raportare la electorat l-am regăsit în zilele de după recentele alegeri locale și la unele partide din Covasna, precum și la susținătorii acestora. Pare cumva trăsătura comună a partidelor românești. 

În discursul public al unora dintre reprezentanții partidelor care nu au reușit să atingă pragul de 5% în alegerile locale – ceea ce la Sfântu Gheorghe a avut drept consecință reducerea numărului de consilieri locali români, de la patru la unu – am observat același mod de a pune problema.

În loc să își asume public lipsa de implicare, inexplicabila și surprinzătoarea inactivitate din perioada campaniei electorale, mai ales în contextul în care defilau cu oameni aproape necunoscuți opiniei publice locale, mulți s-au oțărât pe electorat. Pe rețeaua de socializare, Facebook, au fost de pildă postări de tipul: „Dragi Români din Sfântu Gheorghe, să trăiți cum ați votat!”, ceea ce era un mod de a urechea oamenii pentru neprezentare la vot. Cu alte cuvinte, nu contează că noi nu am făcut campanie mai deloc, voi sunteți de vină că ați ales să nu ne votați. Doar sunteți români și se cuvenea să ne acordați votul și încrederea voastră – sau vreți cumva să vă conducă ungurii?! 

Problema și mai mare a fost că numeroși români care s-au prezentat la vot au trecut peste faptul că Antal Árpád, primarul reales, este trup și suflet din UDMR și l-au votat. Unii chiar l-au susținut inclusiv în campanie – de altfel, singura campanie vizibilă pe toate canalele. Explicația este una cât se poate de simplă: deși UDMR și românii nu se întâlnesc niciodată pe un tărâm al dragostei eterne, totuși UDMR a fost singurul partid care, la nivel local, a ieșit în față cu un candidat competent, care și-a prezentat rezultatele activității din celelalte mandate și proiectele pregătite pentru noul mandat. Exact ca în cazul Fritz și celelalte cazuri similare, și la Sfântu Gheorghe lumea a trecut în plan secund etnia, și chiar apartenența politică, alegând singura persoană care își demonstrase în vreun fel competențele și care a avut un discurs coerent. Asta și în lipsă de alternativă reală. 

Să defilezi cu niște nume și fețe noi, să ai niște proiecte pe care nimeni nu le cunoaște, să crezi că pe tine te vor vota doar pentru că nu îi mai vor pe alții care au fost asociați cu ciuma sau doar pentru că te declari apărătorul suprem al românismului și românilor din Covasna, asta înseamnă să gafezi jenant. Să-i reproșezi electoratului că a susține un candidat, cetățean român de altă etnie și apartenență politică decât a ta, este un gest lipsit de etică și responsabilitate sau chiar un gest de trădare, este nu doar desuet și demn de pașoptism, dar este chiar cu mult mai jenant. 

Îndrăznesc deci să cred că, dacă e musai să ne exprimăm public în termeni de neofascism, atunci abia aceste acuzații xenofobe și șovine se încadrează în categorisirea făcută de Victor Ponta. Nu contează că e competent, nu-l votăm că nu e român – unde, desigur, și reciproca e valabilă: și ce dacă nu se pricepe, n-are experiență și habar n-are ce vrea să facă mai departe, îl votăm că e de-ai noștri. Nu e etic să te dai cu străinii, domn’e! 

Mai bine prost, vorba aia, dar să fie prostul nostru că noi ne mândrim cu el. 

Foto: pavlicenco.md

Categories
Locale Stiri

Curtea de Apel de la Târgu-Mureş a hotărât definitiv că cimitirul militar din Valea Uzului este în proprietatea publică a comunei harghitene Sânmartin

Curtea de Apel de la Târgu-Mureş a respins marţi prin sentinţă definitivă acţiunea oraşului Dărmăneşti în vederea anulării hotărârii Consiliului Local Sânmartin prin care cimitirul militar din Valea Uzului a fost trecut în proprietatea publică a comunei.

Rezumatul sentinţei a fost publicată pe portalul tribunalelor din România. Curtea de Apel a respins, ca instanţă de apel, recursul primăriei oraşului Dărmăneşti împotriva hotărârii în prima instanţă, cu conţinut similar.

“Acum se deschide un nou capitol în procesele legate de cimitir, iar acesta va fi numai în favoarea noastră”, a apreciat primarul comunei Sânmartin, András Gergely, în mesajul video în care a comentat decizia.

La începutul lunii august 2019, oraşul Dărmăneşti a acţionat în justiţie comuna Sânmartin cu scopul de a anula parţial hotărârea din 2007 a consiliului local al comunei, prin care a fost declarat proprietate publică a localităţii din Ţinutul Secuiesc cimitirul militar din Valea Uzului şi clădirile dezafectate ale fostei cazărmi, din apropierea cimitirului. Hotărârea Consiliului Local Sânmartin a fost confirmată şi prin Hotărârea Guvernului nr. 299/2010.

În cursul procesului, Consiliul Local Dărmăneşti a invocat faptul că teritoriul cimitirului a fost inclus în inventarul proprietăţii private a oraşului moldovean încă din anul 1990, iar pe planul de urbanism general (PUG) aprobat în 1997 şi valabil până astăzi, cimitirul este marcat ca teren intravilan al oraşului. În schimb, comuna Sânmartin a prezentat instanţei cărţi funciare de la sfârşitul secolului al 19-lea, care demonstrează că teritoriul disputat este proprietatea comunităţii proprietarilor funciari din comunele Sânmartin şi Ciucani.

Apartenenţa localităţii Valea Uzului, astăzi nelocuită și a cimitirului militar fac obiectul nenumăratelor procese la tribunalele româneşti. O parte din aceste procese au fost iniţiate de Sânmartin, o alta de Dărmăneşti, iar un al treilea grup de procese a fost intentat de prefectul judeţului Bacău.

Sursa: stiriletransilvaniei.ro.

Categories
Magyar típusú találkozás

Az etnikai szavazás vége

A helyhatósági választások után Soós Zoltán marosvásárhelyi, immár polgármester sikerét sokan ünnepelték: maga Soós az etnikai szavazás végéről, Kelemen Hunor RMDSZ szövetségi elnök pedig Marosvásárhely visszahódításáról beszélt. Mindkét állítás nem állhatja meg a helyét egymás mellett.

Az RMDSZ, illetve a hozzá közeli polgármesterek listája egészen parádés: Soós Zoltán mellett Kereskényi Gábor maradt Szatmárnémeti polgármestere, Márk Endre pedig a 25% magyarságarányú Szászrégen polgármestere lett.

Vegyük a további helyszíneket is: Sepsiszentgyörgyön és Kovászna megyében az USR-plus magyar és román jelölteket egyaránt felsoroltató listája nem érte el sem a megyei, sem a helyi tanácsi mandátumhoz szükséges küszöböt, a helyzet pedig Hargita megyében, illetve Csíkszeredában sem volt különb. (Mondjuk a párt honlapja sem veszi véresen komolyra a szeredaiakat, mert a városra vonatkozó oldal éppenséggel üres: https://www.usrplus.ro/pentru_primaria_miercurea_ciuc )

A képlet ezen a ponton úgy tűnik, hogy valóban az etnikai szavazás végét jelzi: a románok etnikai szavazásának a végét. Ha országosan a magyarság megítélése változatlanul nem nevezhető kedvezőnek, azokon a helyszíneken, ahol a két etnikum közt direkt érintkezés van, a kép árnyaltabb már. Nyilván egyik nációban sincs meg a könnyed átszavazási hajlam, legalább is a konzervatív, illetve szélsőséges szavazók esetében – megkockáztatnánk, hogy kell még egy kis plusz faktor.

Marosvásárhely esetében Dorin Florea volt polgármester alatt már alaposan ingott a szék – nem etnikai alapon, hanem viselt dolgai miatt, hiszen túl nyilvánvalóvá vált azon kör létezése, amely a városi közpénzekhez túlzottan is közel került, ugyanakkor a városfejlesztés is akadozott. Százalékosítani nehezen lehetne, de az sem irreális, hogy a román szavazók egy része is ráunt az etnikai kártya folyamatos villogtatására. Vásárhelyen váltóhangulat volt, amit, bármennyire is könyvel el Kelemen Hunor RMDSZ sikernek, nem lehet egyöntetűen annak könyvelni, hiszen éppen ebben a városban volt a legtöbb botrány az RMDSZ körül. A szövetség elkopott arcai, Frunda György, Markó Béla, Borbély László mind köthetők Vásárhelyhez, de a helyi szervezet ennek ellenére folyamatosan alulteljesített, illetve káoszt okozott helyi szinten. Ez az idén valamelyest rendeződött, kínkeservesen bár, de a magyarság felsorakozott Soós mögött, kommunikációs szempontból okosan építették fel a kampányát és ha nem is egyenlő mértékben, de igyekeztek megszólítani a román ajkú választókat is. Soós sikeréhez az is hozzájárult, hogy román oldalról nem volt ilyen erőteljes összefogás. Tény az is, hogy sokan érezték: Marosvásárhelyről magyar és román vonalon, egymástól függetlenül történnie kellett volna dolgoknak, országos, jó kaliberű politikusoknak kellett volna kinőnie, de ez is elmaradt. A környezet kedvezőtlen volt mindennemű fejlődésnek.

Márk Endre és Kereskényi Gábor lehetnek a követendő példák: Szászrégen és Szatmárnémeti is román többségű városok. Ezeken a helyszíneken soha sem működött kizárólagosan a nemzeti kártya, azzal ugyanis maximum a magyarokat lehetett megszólítani. Itt a profizmus volt a döntő érv. Kereskényi újrázott, Márk pedig korábban alpolgármester volt: mindketten kaptak román szavazatokat is, hiszen matematikailag másképp aligha jött volna ki többségi szavazat.

Amikor Kelemen Hunor magyar győzelemről beszél, a kijelentés nem állja meg a helyét, hiszen a szavazók nem egy román-magyar meccs eredményéről döntöttek. A magyar győzelem az, hogy sikerült lokálisan meggyőzni román embereket is, hogy a magyar az ő érdeküket is képviseli majd. Az eredmények, ha úgy tetszik nem csupán kommunikációs bravúrt feltételeznek. A paradigma változott: a magyar jelölt román szavazókat is meg tudott célozni.

Országos szinten ez az RMDSZ-nek egyelőre nem sikerült, bár éppen az elnökválasztási kampányban kezdett el kommunikálni a szövetség román oldalra is. Az RMDSZ-nek jól jönne parlamenti választásokon a románok szavazata is – kérdés, hogy ehhez a továbbiakban hogyan közelítenek, illetve, hogyan tudnak közelíteni.

A dolgokat indokolttá teszik a Kolozs- illetve Temes megyei eredmények, ahol a szövetség rémesen gyengén szerepelt. Nyilván nehéz egy párton belül a vezetőségnek eldönteni, hogy ki az, aki nem elég meggyőző a szavazóknak, de rendrakás szempontjából nem lenne utolsó szempont. A kommunikációt is át kell tervezni, mert ebből a román pártok is tanulhatnának: lehet elcsípni szavazatokat más etnikumoktól és az, hogy ez Székelyföldön elmaradt, javarészt a jelöltek profizmus hiányára írható, hiszen nem tudtak olyant mondani, ami elérte először a sajtó, utána pedig a választók ingerküszöbét.

Az RMDSZ-nek azt is megmutatták a helyhatósági választások, hogy ha Marosvásárhelyen egy ember mögé felsorakozott a teljes magyarság, az hatékony. Bár a helyhatósági szavazatok alig indokolják, az MPP, illetve EMNP része kell legyen a kampánynak.

Az etnikai alapú szavazást korai lenne temetni. Működik, alapköve lehet egy választási sikernek, de tömbmagyarságon kívül a románokat is meg kell célozni. Igaz lehet ez fordítva is, bár a példát, ami ezt alátámasztaná, az utolsó kampány nem hozta el. Talán csak szubjektív megállapítás, de az emberek egy része többet akar hallani, mint az etnikumok, szimbólumok meggyőződés nélküli szajkózása.

Nagy Kálmán

Categories
Internationale Stiri

Viktor Orbán vrea demisia vicepreședintei Comisiei Europene, Vera Jourova

Premierul ungar, Viktor Orbán, i-a cerut Comisiei Europene să o demită pe vicepreședinta Vera Jourova pe motiv că a făcut comentarii denigratoare cu privire la democrația din Ungaria. 

Scrisoarea deschisă cu solicitarea respectivă a fost postată pe Twitter de către Zoltán Kovács, Secretar de Stat pentru Relații Diplomatice, în atenția președintei CE, Ursula von der Leyen. Acesta a precizat că Vera Jourova a făcut comentarii neadecvate și de neacceptat la adresa regimului din Ungaria, încălcând flagrant principiul cooperării sincere. 

Toate acestea se întâmplă după ce, săptămâna aceasta, într-un interviu pentru revista germană Der Spiegel Jourova a precizat următoarele: „domnul Orbán afirmă deseori că dorește să construiască o democrație neliberală. Eu aș spune că nu construiește decât o democrație bolnavă.”

Aceasta nu este prima oară când Viktor Orbán solicită demisia unui comisar european. În 2017, el -a cerut demisia comisarului Frans Timmermans să demisioneze după ce acesta a afirmat că afirmațiile făcute de liderii Ungariei la adresa lui George Soros sunt generate de convingerile antisemite. 

Sursa: euronews.com

Foto: rfi.ro

Categories
Internationale Stiri

Twitter a suspendat temporar contul oficial al guvernului ungar, fără explicații

Miercuri, cunoscuta platformă Twitter a suspendat temporar contul oficial al guvernului ungar, fără nicio explicație. Secretarul de Stat pentru Relații Diplomatice Internaționale, Zoltán Kovács, a precizat într-o postare de pe contul personal că suspendarea a avut loc exact în ziua în care Comisia Europeană a făcut public un raport despre situația democrației și a justiției în toate cele 27 de țări. 

Zoltán Kovács, care este cunoscut pentru susținerea pe care i-o acordă premierului Viktor Orbán în politica anti-imigranți. „Se pare că frumoasa lume nouă este în sfârșit aici, o lume în care giganții tehnologiei le închid gura celor care au opinii diferite de cele ale nebunilor liberali”, a afirmat acesta. El a adăugat că  guvernul Ungariei „a făcut demersurile necesare și așteaptă o explicație oficială din partea Twitter. 

Mai târziu, când a fost reactivat, contul @AboutHungary a confirmat: „Contul acesta a fost într-adevăr suspendat fără vreun avertisment sau vreo explicație. Se pare că acum a fost reactivat, dar tot fără vreo explicație. 

De asemenea, un alt cont de Twitter, @RMXnews, care aparține unei publicații media pro-guvernamentală a fost suspendat în mod similar, dar încă nu a fost reactivat. 

Sursa: foxnews.com

Categories
Internationale Stiri

Aliate în scopuri comune, Ungaria și Polonia ar putea fi excluse din UE

Acuzate constant că încalcă statul de drept, Ungaria și Polonia urmăresc înființarea unui institut comun care să evalueze respectarea statului de drept de către ţările membre din întreaga Uniune Europeană, după cum a anunţat luni ministrul de Externe ungar, Szijjártó Péter. La rândul său, premierul Olandei, Mark Rutte, a vorbit în premieră despre posibilitatea de a forma o Uniune Europeană fără cele două state membre luate în vizor. 

Olanda și alte state membre UE susțin că acordarea de fonduri europene ar trebui strict condiționată de respectarea statului de drept și că este necesară înființarea unui mecanism în acest sens. Ungaria și Polonia amenință însă că vor bloca prin veto instituirea unui astfel de mecanism, fiind împotriva condiționărilor de acest gen. De aici și ideea înființării institutului de monitorizare a situației statului de drept în celelalte țări membre. „Scopul institutului comparativ va fi să nu fim luaţi de proşti”, după cum s-a exprimat ministrul ungar Szijjártó, care a adăugat că există „destui politicieni occidentali care ne folosesc pe post de sac de box”.

Problema acestui mecanismului despre care vorbșete Olanda a devenit una centrală în negocierile dintre Parlamentul European, Consiliul UE și Comisia Europeană pentru aprobarea urgentă a pachetului financiar de 1.800 miliarde euro (1,8 trilioane euro) pentru ieșirea economiei europene din criză.

În prezent, UE nu poate sancționa eficient statele acuzate de încălcarea valorilor de bază, printre care respectarea statului de drept și asigurarea independenței justiției. Tratatul de Funcționare, actul fondator al UE, nu prevede nici o modalitate de excludere a unui astfel de stat, cu excepția Articolului 7 – suspendarea dreptului de vot al respectivei țări. Problema e că pentru activarea Articolului 7 e nevoie de unanimitate statelor membre, un obiectiv imposibil de atins în cazul Ungariei sau Poloniei, pentru că una o sprijină pe cealaltă și nu poate fi obținută unanimitatea

Singurul mod prin care un stat membru poate părăsi UE e activarea Articolului 50 din Tratat, ca în cazul Marii Britanii, dar Ungaria și Polonia nu vor să iasă din Uniune.

În aceste condiții, Mark Rutte pune în premieră în discuție posibilitatea creării unei noi construcții din care Ungaria și Polonia să nu mai facă parte. Este primul șef de stat sau de guvern din UE care deschide această discuție considerată tabu în Europa.

Sursa: g4media.ro

Categories
Locale Politic Stiri

ALEGERI LOCALE: UDMR pe locul I și în Consiliul Județean Covasna

Alegerile locale din 2020 au adus un mare succes pentru UDMR în Județul Covasna. După ce în Consiliul Local Sfântu Gheorghe a obținut o majoritate covârșitoare de 18 mandate, în urma datelor furnizate de Biroul Electoral Judeţean (BEJ) Covasna, reiese că uniunea are cele mai multe mandate, 22, și în Consiliul Județean Covasna. Partidele românești, PSD și PNL, obținând împreună cinci mandate. 

Potrivit rezultatelor finale date publicităţii marţi de Biroul Electoral Judeţean (BEJ) Covasna, Tamás Sándor a câştigat detaşat, cu 43.391 voturi din totalul celor 68.977 valabil exprimate. În felul acesta, a obținut cel de-al patrulea mandat de preşedinte al Consiliului Judeţean Covasna. 

Candidatul Alianţei Maghiare din Transilvania, Bálint József, a fost votat de 7.001 persoane, avocatul Sabin Calinic, care a candidat din partea PSD, de 5.265 persoane, iar candidatul PNL, Stelian Olimpiu Floroian, de 5.119 persoane.

Deputatul Alexandru Teacă (PMP) a obţinut 3.898 de voturi, Gheorghe Şimon (ALDE) – 2.422 voturi, iar Adrian Costea (Partidul Pro România) – 1.881 voturi.

UDMR a avut cele mai multe voturi şi pentru Consiliul Judeţean, reuşind să obţină 22 de mandate, unul prin redistribuire, cu 40.904 voturi din cele 67.224 valabil exprimate.

Alianţa Maghiarilor din Transilvania a obţinut 5.749 voturi şi trei mandate de consilieri judeţeni, PNL – tot trei, unul prin redistribuire, cu 5.403 voturi, iar PSD – două mandate, cu 3.854 voturi.

Sub pragul electoral s-au situat PMP, care a obţinut 3.283 voturi la Consiliul Judeţean, Asociaţia Partida Romilor „Pro-Europa“ – 2.152, ALDE – 2.139, Pro România – 1.904 şi Alianţa USR PLUS – 1.836.

Sursa: Agerpres

Foto: Consiliul Județean Covasna Facebook