Categories
Internationale Stiri

Primul monument din Europa, dedicat femeilor violate în timpul războaielor, s-ar putea ridca la Budapesta

Aproape nicio carte de istorie nu menționează femeile care au fost violate în timpul războaielor. Acestea nu au nici măcar un singur monument în Europa. În ultimii ani, s-au produs câteva schimbări în această privință și s-a pus cumva problema sub lumina reflectoarelor, însă există încă multe controverse, subiectul fiind abordat din perspective care nu ajută câtuși de puțin victimele. Dimpotrivă, le produce mai multă suferință. O schimbare semnificativă în acest sens ar putea veni de la Budapesta, unde a fost inițiat recent un proiect pentru comemorarea victimelor violurilor în vreme de război, care include și organizarea unei expoziții comemorative. Proiectul ar urma să fie implementat până în 2023.  

La mai bine de 70 de ani de la incidente și la scurt timp de la moartea autoarei, au fost publicate jurnalele lui Fanni Gyarmati, soția unuia dintre cei mai cunoscuți poeți maghiari. Acestea conțin detalii elaborate despre agresiunile sexuale și comportamentul soldaților sovietici care s-au aflat pe teritoriul Ungariei după cel de-al Doilea Război Mondial. Lucrarea este unică nu doar la nivel național, ci și la nivel internațional – scrie Qubit.hu.

Violul comis în timpul războaielor este unul dintre subiectele tabu ale istoriei moderne. Numai în ultimele două decenii a fost ruptă tăcerea, după ce mai multe femei au început să vorbească despre dramele lor, făcând din această problemă un subiect de interes public și de cercetare.

În timp ce lumea abundă de monumente uriașe și statui dedicate bărbaților (aproape fiecare oraș maghiar și orășel are unul), cele care comemorează femeile violate în vremuri de război nu sunt doar foarte rare, dar nici măcar nu există în Europa. Fără acțiunile mișcării feministe în lume, azi am ști și mai puține despre agresiunile sexuale din timpul războaielor. Mișcarea feministă a generat un fel de limbaj prin care se poate vorbi despre aceste incidente, oferindu-le supraviețuitoarelor prilejul de a-și spune poveștile. Datorită mișcărilor feministe, astăzi, agresiunea sexuală este recunoscută drept crimă împotriva umanității. Andrea Pető, istoric, savant al Academiei Maghiare de Științe și profesor la Universitatea Central Europeană, a declarat pentru Qubit că femeile sunt obligate să se mobilizeze atunci când instituțiile naționale le ignoră sau le trădează, cum ar fi astfel de cazuri revoltătoare.

În vara anului trecut, Consiliul de la Budapesta a luat decizia unanimă de a realiza mai multe sesiuni de prezentare, de a strânge fonduri, de a înființa un site tematic și de a organiza expoziții și a susține conferințe internaționale pe acest subiect. Mai mult decât atât, s-a decis ridicarea unui monument pentru comemorarea victimelor violurilor din timpul războaielor. 

Inițiatorii încearcă să mobilizeze cât mai multe persoane posibil să se implice în implementarea proiectului. În septembrie, a fost lansată o serie de sesiuni educaționale pe subiect, care sunt disponibile pe canalul YouTube al Arhivelor orașului Budapesta. 

Directorul instituției, István Kenyeres, a declarat că una dintre cele mai importante părți ale proiectului este colecția care va fi realizată și care va conține multe povești personale, chiar și povești transmise de la o persoană la alta sau de la o generație la alta.

La începutul proiectului, istoricul de artă József Mélyi a spus că, monumentele din spațiile publice, imediat după inaugurare devin mai degrabă invizibile pentru trecătorii care se obișnuiesc cu ele și nu le mai acordă atenție, de unde și nevoia planurilor extinse incluse în proiect. 

Sursa: dailynewshungary.com

Foto: inventiva.co.in  

Categories
Locale Politic

Dezvoltarea economică din Harghita, adevărata problemă a zonei

Statutul de minoritar sau majoritar al oamenilor care trăiesc în zonele locuite compact de maghiari începe să piardă tot mai mult teren, când vine vorba despre planurile politicienilor. O confirmă, între altele, și declarațiile făcute recent de către Sebastian Buzilă, preşedinte al PNL Harghita și candidat pentru Camera Deputaţilor la alegerile parlamentare din 6 decembrie. Conform acestuia, o problemă mult mai importantă și comună tuturor, indiferent de etnie, este situația economică, motiv pentru care – spune politicianul – ar trebui să devină o prioritate și un obiectiv al tuturor politicienilor și nu numai. 


„Se vorbeşte mult despre menţinerea identităţii comunităţii româneşti din Harghita, care se afla aici în minoritate numerică. La fel se vorbeşte şi despre menţinerea identităţii comunităţii maghiare din Harghita. Există proiecte culturale, legi, instituţii, ONG-uri, strategii create în acest sens. Dar principala problemă a ambelor comunităţi din Harghita este dezvoltarea economică a zonei. Pentru ca o comunitate să supravieţuiască, să se dezvolte, este nevoie în primul rând de locuri de muncă, de o economie prosperă. Fără locuri de muncă bine plătite, localităţile noastre vor continua să se depopuleze, mulţi dintre oameni se vor îndrepta spre zone mai dezvoltate economic, iar problemele noastre se vor accentua”, a declarat, pentru AGERPRES, Sebastian Buzilă.


Acesta a explicat că, în majoritatea comunelor din Harghita şi în micile oraşe din judeţ, populaţia este îmbătrânită, iar fenomenul se amplifică pe fondul măririi decalajului economic faţă de alte zone din România sau din alte ţări. 


Ţinând cont că România beneficiază până în anul 2027 de fonduri în valoare de 80 miliarde euro, ceea ce reprezintă „cea mai mare şansă de dezvoltare din ultimii 30 de ani”, şi Harghita poate să beneficieze de o ocazie fără precedent.


„Este o şansă fără precedent şi pentru Harghita, o şansă care, dacă nu este fructificată, va mări diferenţa dintre judeţul nostru şi alte zone mai dezvoltate economic. Harghita e un judeţ unde se poate face industrie, turism, agricultură, zootehnie, silvicultură. Pentru dezvoltarea acestor sectoare economice sunt esenţiale investiţiile publice în: infrastructură rutieră, reţele de gaz, apă, canalizare, energie electrică, parcuri industriale, care vor genera investiţii private şi creştere economică. Dezvoltarea economică a judeţului trebuie să fie principalul obiectiv al tuturor. Astfel se vor rezolva multe din problemele noastre reale sau create artificial”, a conchis liderul PNL Harghita. 

Sursa: Agerpres

Foto: Facebook Sebastian Buzilă

Categories
Interviuri

„Politicile pe care le propunem noi afectează toți cetățenii județului” – interviu cu Radu Matei, candidat pentru poziția de senator de Covasva

Născut și crescut în Sfântu Gheorghe, Radu Matei, în vârstă de 36 de ani, este de profesie peisagist și a intrat în politică de puțin timp, convins că poate contribui la o schimbare în bine a felului în care se face politică în România, dar și a mentalității oamenilor care, în opinia lui, au nevoie de o nouă abordare. 

La alegerile locale, Radu Matei s-a aflat pe lista pentru Consiliul Local Sfântu Gheorghe din partea alianței USR PLUS, listă care nu a depășit pragul necesar de 7%. Convins că o bătălie pierdută nu este un război pierdut, Radu a decis să candideze din partea aceleiași formațiuni politice pentru poziția de senator Covasna în Parlament. 

Am stat de vorbă cu el despre planurile pe care le are pentru covăsneni, în ipoteza că ar fi numit senator, dar mai ales despre ce înseamnă o nouă abordare și care sunt schimbările pe care crede că le poate aduce împreună cu colegii lui. 

Reporter: Ai făcut facultatea la București, cum de te-ai întors din Capitală într-un oraș de provincie, așa cum este Sfântu Gheorghe?

Radu Matei: Încă înainte să plec la facultate eram hotărât să mă întorc aici pentru că mi s-a părut mereu că aici mă simt cel mai bine. Am văzut întotdeauna Sfântu Gheorghe ca pe locul meu de baștină. În București, mi s-a confirmat dragostea față de zona asta, care este complet diferită, mai ales prin faptul că îți dă un sentiment de apartenență. Relațiile interumane sunt bine sudate la Sf. Gheorghe. Bucureștiul mi-a dat mereu senzația unui oraș locuit de oameni aflați în trecere, ceea ce m-a făcut să nu simt că fac parte dintr-o comunitate.

R.: Și cărei comunități simți că îi aparții? Celei române?

R. M.: Niciodată nu m-am identificat ca făcând parte dintr-una din comunități, română sau maghiară. Eu mă văd integrat 100% în comunitatea din Sfântu Gheorghe și nu văd diferențe din punct de vedere etnic. 

R.: Și cum de ai intrat în politică? Ai cochetat dintotdeauna cu politica sau cum de te-ai hotărât să faci acest pas?

R. M.: Când m-am întors din București, mi-am dat seama că nu prea există un spirit civic în Sfântu Gheorghe, în sensul că părerile critice la adresa raportului cetățean-administrație locală nu prea existau. Lumea aici nu prea își permite să aibă opinii critice. 

R.: Nu își permite sau nu își dorește? Putem vorbi despre o pasivitate?

R. M.: Da, poate de o pasivitate în ideea în care mulți nu vor să iasă din zona de confort. Fiind un oraș mic, nu vor să genereze o dezbatere pe idei, cred că din cauza confortului personal. Acesta a fost deci un aspect, lipsa spiritului civic. Dar am și fost dezamăgit de modul arhaic în care se face politică aici. Consider că partidele vechi din județ prea împart electoratul și își formează politicile strict pe criteriul etnic. Adică, în politica covăsneană lucrurile se împart în partid românesc și partid maghiar, lucru pe care noi avem de gând să îl schimbăm.

R.: Și cum aveți de gând să faceți asta? 

R.M: Vrem să facem politici pentru toți oamenii, indiferent de etnie sau de apartenențele culturale, rămânând totodată sensibili la particularitățile zonei. Știm că ipostaza în care ne punem, de a împăca și capra și varza, este foarte grea și există riscul ca, din punct de vedere politic, să nu avem succes, dar credem că această cale este calea etică pe care un partid politic trebuie să o abordeze aici. 

R.: Vorbind de succes, totuși nu ați avut prea mult succes la alegerile locale de la Sf. Gheorghe. Ce a lipsit?

R.M.: Cred că nu am reușit să coagulăm o echipă destul de puternică pentru a acoperi toate pozițiile respective, dar, la alegerile locale, ne-am bucurat totuși de succesul colegilor din alte localități, cum este Întorsura Buzăului sau Valea Mare. La nivel local, e greu să găsești un competitor capabil să intre într-o competiție cu UDMR-ul. 

R.: Dar la parlamentare, ce va fi diferit? Cu ce promisiuni veniți ca să determinați covăsnenii să voteze?

R.M.: La baza ofertei noastre electorale stă un program de guvernare care are 40 de angajamente pe mai multe domenii. În acel program de guvernare, avem stabilite exact măsurile pe care dorim să le implementăm. De ce să ne voteze? Pentru că am demonstrat că putem să ne poziționăm în centrul spectrului politic covăsnean, în sensul în care nu suntem un partid cu o retorică strict bazată pe identitatea etnică a alegătorului. Politicile pe care le propunem noi afectează toți cetățenii județului. De exemplu, corupția din administrație, chiar și incompetența din administrație, nu ține de etnie, ci de modul în care înțeleg acești oameni să își facă treaba. 

R.: Dar acești oameni sunt ancorați de ani de zile în pozițiile pe care le ocupă. Este un adevărat păienjeniș cu care trebuie să luptați. Cum credeți voi că îl veți putea înlătura?

R.M.: Pe lângă faptul că noi suntem oameni integri și capabili, instrumentele pe care le avem la îndemână sunt cele legislative. În cazul în care intrăm în Parlament, vom putea iniția proiecte de legi care să rupă acest păienjeniș. Important e pentru noi să ajungem într-o poziție în care să putem exercita această putere legislativă deoarece sunt sigur că vom reuși să rezolvăm multe dintre problemele care ne bântuie pe toți.  

R.: USR PLUS Covasna se aliniază la proiectul mare al formațiunii sau vă gândiți să reprezentați în mod expres anumite probleme specifice județului? Covasna este problematică din perspectiva asta în care minoritarii la nivel național se simt majoritari și invers. Cum veți trata acest aspect?

R.M.: Avem stabilită o comisie care se ocupă cu problemele etnice din România. Astfel, am reușit să introducem în programul de guvernare și un capitol legat de provocările comunităților etnice. Ai pomenit de relaționarea asta minoritar-majoritar, pe care o consider greșită deoarece naște foarte multe complexe – de superioritate și de inferioritate. Aici, la nivel local, aceste complex se manifestă câteodată în același timp, ceea ce, la nivel psiho-social, cred că nu e benefic. În ceea ce privește garanțiile pe care le putem oferi, noi vom putea acționa numai în măsura în care o lege sau o hotărâre de CL va fi sau nu aplicabilă tuturor cetățenilor. Altfel spus, dacă se emit legi sau hotărâri discriminatorii, atunci noi putem să le combatem. 

R:. Au fost voci care au susținut că sunteți prea modești și cu prea mult bun-simț pentru politică. Nu este acesta un dezavantaj? 

R.M.: Noi tocmai acest aspect dorim să îl impunem în politică. Acesta este și motivul pentru care am intrat în politică, să impunem un alt mod de a face politică: cu bun-simț și idei constructive. Acesta ar fi cel mai mare succes al meu în politică, ca împreună cu colegii mei să schimbăm retorica discursului politic și a modului în care partidele abordează politica. 

R: Dar electoratul este receptiv la bun-simț?

R.M.: Electoratul cred că vrea adrenalină, dar, împreună cu noi, și electoratul poate evolua, iar raportul dintre clasa politică și societatea civică va fi dictat de o evoluție comună. 

Categories
Internationale Stiri

Autoritatea pentru Tratament Egal – CNCD-ul Ungariei se desfiinţează

Guvernul Ungariei dă o nouă lovitură uneia dintre puţinele instituţii independente din propria ţară, Autoritatea pentru Tratament Egal. Înfiinţată în anul 2004, aceasta şi-a desfăşurat activitatea apolitic, acţionând rapid și mai ales eficient împotriva discriminării, în unele cazuri chiar împotriva preferințelor politice ale guvernului majoritar.

Acesta este, pobabil, motivul pentru care Imre Vejkey, de la FiDeSz (partidul aflat la putere) a înaintat recent un proiect de lege care să permită Autorității pentru Tratamentul Egal (ATE), să treacă în subordinea Avocatului Poporului, începând cu 1 ianuarie 2021, pierzându-și astfel autonomia.

După cum observă chiar Asztalos Csaba, preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) din România, „cu noua organizare, Avocatul Poporului nu va avea competenţe de sancţionare contravenţională a faptelor de discriminare.”

Se pare că ATE a devenit o institiuţie tot mai incomodă, din vreme ce tot mai multe dintre plângerile întregistrate aici se refereau la încălcări ale drepturilor omului, comise de însusi guvernul lui Orban. Un exemplu elocvent în acest sens este cel din 2018, când,imediat după campania electorală, guvernul a distribuit, pe traseul pe care au mărșăluit solicitanții de azil cu aspect arab ,afișe cu inscripția STOP SOROS, îndreptată, de fapt, la adresa imigranţilor.

În orice caz, după cum observă jurnaliştii ungari neaserviţi FiDeSz, abolirea independenței ATE pare să se potrivească destul de bine cu seria de măsuri luate de Viktor Orbán pentru a încerca să amuţească vocile uneori critice din cadrul aparatului de stat.

Potrivit presei din Ungaria, de luni de zile, guvernul încearcă să risipească criticile UE față de statul de drept maghiar spunând că Bruxelles-ul ar trebui să se concentreze mai degrabă pe apărarea epidemiologică decât pe acuzațiile politice.

Categories
Nationale Politic Stiri

UDMR vrea să participe și cu miniștri în noul guvern de după alegerile parlamentare

Președintele Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR) a declarat postului ungar InfoRádió că UDMR dorește să ajungă la guvernare în România, dar nu fără condiții și nu cu toată lumea. Uniunea Democrată Maghiară din România nu se mulțumește doar cu funcții de secretari de stat.

UDMR vrea să participe și cu miniștri în guvernul care va fi format împreună cu Partidul Național Liberal (PNL), de centru dreapta, după alegerile parlamentare din 6 decembrie, a scris vineri portalul liberal de știri, care a realizat o amplă analiză despre ceea ce a considerat a fi posibile intenții și scopuri.

„Nu este nicio rușine dacă un politician dorește să guverneze. Guvernarea este unul din aspectele inseparabile de politică și este necesară pentru realizarea programului propus de un partid. Și noi dorim să fim în situația în care suntem de neevitat în Parlament și încercăm să ne realizăm programul nostru ca factor guvernamental. În ce măsură va fi posibil aceasta după 6 decembrie, nu știu. Dacă se va realiza un program de guvernare și o majoritate parlamentară în care vom obține o îmbunătățire în privința reprezentării intereselor comunității maghiare din România, inclusiv în domeniul relațiilor româno-maghiare și între cele două țări, atunci nu vom refuza participarea la guvernare”, a declarat Hunor Kelemen.

UDMR a fost la guvernare ultima oară, pentru câteva luni, în 2014. Asumarea participării la guvernare nu intră în discuție cu orice preț și nu cu toată lumea. „Dorim o Românie unde toată lumea se simte în siguranță”, a subliniat Hunor Kelemen, menționând că această siguranță se compune din două părți.

„Una se referă la securitatea păstrării și consolidării identității, iar scopul este ca aceasta să nu fie pusă sub semnul întrebării de nimeni, să fie respectată de toate instituțiile țării, dar mai ales de populația majoritară. Cea de-a doua este domeniul existenței, și anume protejarea și crearea de noi locuri de muncă, precum și asigurarea dezvoltării economiei.

Azi, din cauza epidemiei cu noul coronavirus, toată lumea consideră că acestea sunt cele mai importante”, a precizat președintele UDMR, care nu s-a oprit aici. „Dorim o Românie unde maghiarul din Transilvania se simte acasă și își poate proiecta viitorul pentru familia și pentru afacerea sa, și acestea nu sunt amenințate de pericol în niciun sens”, a mai spus șeful UDMR.

Sursă: capital.ro

Foto: presasm.ro

Categories
Internationale Nationale Stiri

Ungaria-România: scandal diplomatic pe tema noii legi prin care Tratatul de la Trianon este sărbătoare oficială

Árpád János Potápi, secretar de stat responsabil pentru politici naţionale ale Ungariei, a lansat, în cadrul unui comunicat, un atac la adresa României pe tema legii promulgate de președintele Klaus Iohannis, prin care Tratatul de la Trianon va deveni sărbătoare oficială, conform capital.ro.

În opinia oficialului ungar, „este uimitor şi trist că, în toiul unei pandemii, problema unui stat membru al UE este să adopte o lege care să târască prin noroi drepturile celei mai mari comunităţi naţionale care trăieşte pe teritoriul său”, a scris Árpád János Potápi, conform sursei menționate.

„Să obligi membrii unei comunităţi naţionale să sărbătorească cea mai neagră zi din propria istorie, nu numai că nu se încadrează în principiile UE, ci reprezintă şi o mare lipsă de respect faţă de membrii comunităţii”, este de părere secretarul de stat. „Această măsură serveşte doar pentru a provoca tensiuni inutile între naţionalităţile care trăiesc pe teritoriul ţării”, spune el.

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon. Trebuie menționat că în data de 3 noiembrie, Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de lege pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon şi a respins cererea de reexaminare a propunerii legislative formulată de preşedintele Klaus Iohannis.

Legea prevede posibilitatea organizării, la nivel naţional şi local, de manifestări cultural-educative şi ştiinţifice consacrate conştientizării semnificaţiei şi importanţei Tratatului de la Trianon, în data de 4 iunie.

Astfel, autorităţile centrale şi locale, organizaţiile neguvernamentale şi reprezentanţii societăţii civile pot contribui la organizarea acţiunilor prin acordarea de sprijin material şi logistic.

Tratatul de la Trianon a fost semnat în data de 4 iunie 1920, între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial şi Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins, consfinţind includerea Transilvaniei în teritoriul României.

Sursă și Foto: capital.ro

Categories
Internationale Stiri

Revista presei europene: criză în UE din cauza veto-ului Ungariei și Poloniei

„Cu parteneri ca Orbán, UE nici nu mai are nevoie de dușmani! Ungaria și Polonia blochează bugetul Uniunii Europene pentru că nu le convine ca banii să fie condiționați de respectarea statului de drept. Dar era nevoie demult de o astfel de regulă”, titrează Deutsche Welle. Toate publicațiile care analizează situația din UE susțin la unison că o nouă definire a mecanismului privind statul de drept, adică ceea ce cer Ungaria și Polonia, e exclusă.

Presa europeană tratează pe larg informația despre blocajul exercitat de Ungaria și Polonia în Consiliul UE în privința pachetului mai larg privind viitorul buget europan și măsurile de relansare economică. Influenta publicație Politico, precum și The Guardian titrează ”UE în criză”.

Politico trece în revistă reacțiile diplomaților europeni confruntați cu blocajul fără precedent al Budapestei și Vienei, iar unul dintre aceștia arată că ”fără o rezolvare rapidă, suntem într-un mare rahat”.

The Guardian scrie despre miza enormă a blocajului: 1,8 trilioane de euro (1.800 miliarde), adică valoarea pachetului economic pe următorii șapte ani, format din bugetul multianul al UE și fondurile destinare revenirii economiilor europene din criza provocată de pandemie.

BBC amintește la rândul său că Polonia și Ungaria, care nu vor ca fondurile UE să fie legate de respectarea statului de drept, sunt puternic dependente de finanțarea europeană, iar economiile lor nu pot rezista șocului pandemiei fără bugetul special destintat ieșirii din criză.

Și presa franceză notează că UE pare fără ieșire în fața veto-ului Ungariei și Poloniei, dat fiind că bugetul european are nevoie de vot unanim, dar Le Monde și Le Figaro amintesc că Uniunea are instrumente politice prin care poate pune presiune pe cele două guverne criticate unanim că încalcă statul de drept.

Context

Ungaria şi Polonia au blocat luni prin veto o decizie esenţială privind adoptarea bugetului multianual al UE, nefiind de acord cu condiţionarea accesării fondurilor europene de respectarea statului de drept, au declarat diplomaţi europeni pentru agenţia DPA, preluată de Agerpres.

Purtătorul de cuvânt al Consiliului UE, Sebastian Fischer, a anunţat pe Twitter că, la reuniunea la nivel de ambasadori desfăşurată luni, statele membre au confirmat prin majoritate calificată regimul de condiţionalitate care leagă fondurile europene de statul de drept, dar în privinţa deciziei privind resursele proprii nu s-a obţinut unanimitatea necesară din cauza opoziţiei a două state membre.

Anterior, premierul ungar Viktor Orban i-a informat pe cancelarul german Angela Merkel, pe preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi pe preşedintele Consiliului European, Charles Michel, că Ungaria va bloca prin veto bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027 şi planul european de redresare post-pandemie, din cauza condiţionalităţii privind accesarea fondurilor europene de statul de drept, a anunţat luni şeful biroului de presă al guvernului ungar, Bertalan Havasi, citat de agenţia MTI.

Parlamentul European (PE) şi Germania, care deţine preşedinţia Consiliului UE, au ajuns pe 5 noiembrie la un acord privind un ”regim general de condiţionalitate” prin care fondurile din bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027 (de 1.074 de miliarde de euro) şi cele din planul de redresare ”Next Generation” (de 750 de miliarde de euro) vor putea fi suspendate în cazul unui stat membru atunci când Comisia Europeană consideră că acesta nu respectă independenţa justiţiei sau libertatea presei şi decizia este validată prin majoritate calificată în Consiliul UE. Guvernele ungar şi polonez califică acest mecanism drept un ”şantaj” la adresa lor şi un instrument arbitrar bazat pe criterii politice şi ideologice.

Surse: dw.com, g4media.ro, digi24.ro.

Categories
Magyar típusú találkozás

Pro és kontra Economica Magyar mezőgazdasági támogatás Erdélyben

A Pro Economica Egyesület Magyarország kormányának erdélyi, mezőgazdasági projektjeit bonyolítja le: a résztvevők szerint sikerrel, könnyen és komoly támogatást nyújtanak mezőgazdasági beruházásokra.

Hogy mekkora a sikere mindennek? Nos akkora, hogy a „Mezőgazdasági termeléshez – és mezőgazdasági termékek feldolgozásához kapcsolódó beruházások támogatására” kiírt pályázatra október 2-án már akkora túljelentkezés volt, hogy azt nemes egyszerűséggel felfüggesztették. Sarkítottunk, az információt már szeptember 29-én közölték – igaz, a sajtó nem verte nagy dobra a dolgot, sőt, rövid google keresés után megerősödött a gyanúnk, hogy senki sem foglalkozott a kérdéssel.

A Pro Economica Alapítvány azonban kapott korábban egy gellert az Átlátszó erdélyi szerkesztőjétől, Sípos Zoltántól.

Leellenőrizni, tényekkel alátámasztani mi sem tudnánk, de egy bennfentes szerint „Viktor nem kicsit volt ideges” – azaz Orbán Viktor, Magyarország miniszterelnöke, forrásunk állítása szerint rendrakásra adott utasítást. Tény, hogy a Pro Economica körüli hullámok ezután inkább politikai jelleget öltöttek, de ezzel a kérdéssel korábban már foglalkoztunk.

A magyar miniszterelnökséghez tartozó holdudvarnak fontos volt a Pro Economica pályázatának sikere: bevált a stratégia, idén már lökdösődtek a gazdák. Kérdésünkre többen is elmondták, hogy az egyszerű pályázati eljárás volt az, ami csalogatóvá tette a projektet, illetve az is, hogy komoly összegek álltak a gazdák rendelkezésére.

Az idei pályázati felfüggesztés a tízszeres túljelentkezés fényében érthető, hiszen ekkora keret nem létezik – valószínűsíthető, hogy Magyarország is inkább a koronavírus okozta gazdasági károk helyreállítására helyez hangsúlyt a továbbiakban.

Visszaélésszagú esetekről egyelőre nem hallani: vélhetően a budapesti dorgálás meghozta gyümölcsét, az Átlátszó Erdély által publikált esetekről idén nincs szó. A Pro Economica másik pályázata, amely a feldolgozást serkenthetné, nem került felfüggesztésre, ezt továbbra is november 15-ig lehet elérni.

A Bethlen Gábor Alapkezelő Zrt. lenne az a szervezet, amely hasonlít a Pro Economicához – igaz az előbbi magyarországi székhelyű, az utóbbi nem. A különbség, hogy a Pro Economica Alapítvány kártyái mögé nem lehet belátni, a nyertesek listája, pl. a Magyar Hang által leírt esetben, nem nyilvánosak – igaz, jogilag nincs is erre szükség.

Tény, hogy tavaly és idén is sokan nyújtottak be úgy iratcsomót, hogy semmiféle hátszéllel nem rendelkeztek – és nyertek. Az idei elbírálásokról egyelőre nem tudunk részleteket, de vélhetőleg az idei évre is igaz ez.

Vannak találgatások, amelyeket sem cáfolni, sem megerősíteni nem tudunk, mely szerint létezik egyfajta lobbi az elbírálás során: baráti gazdák jobb eséllyel indulnak. Ha szintén nem nyilvánosan, de halkan beszélnek arról is, hogy magyarországi pénzek Délvidékre és Felvidékre érkeztek ennél egyszerűbben is – a Fidesz befolyásosabb képviselői leültek a helyi potensebb üzletemberekkel és egy konkrétabb üzleti terv megvalósításához „intéztek” támogatást. Van ebben ráció: a mondj egy összeget, amiből tudsz okosan gazdálkodni és mi adjuk, kétségtelen hatékony vállalkozásfejlesztési stratégia, bár az adófizetői forintoknak az elköltése nem épp így lehetett kitalálva anno.

A pályázatokat mindenképp igyekszik úgy kialakítani a magyar kormány, hogy az hatékonyan jusson el az általuk megcélzott személyekhez: ez rendszerint sikerül is. Ezek a pénzek a határon túli magyar tulajdonú (és nem csak) gazdaságot erősítik. Orbán Viktornak pedig célja az, hogy legyen a magyaroknak pénze, hisz az amerikai szólás közkincs: money talks.

Nagy Kálmán

Categories
Internationale Stiri

Ungaria: Guvernul Orbán urmărește eliminarea drepturilor pentru comunitățile LGBTQ prin constituție

Adoptarea unor perspective creștine asupra anumitor aspecte ce țin de viața privată a oamenilor pare să ia tot mai mult amploare în Europa Centrală și de Est. După ce Polonia a disputat interzicerea avorturilor, a venit rândul Ungariei să se întoarcă oficial la valorile creștine. Așa se face că Guvernul Orbán a propus recent un amendament constituțional prin care se urmăreşte impunerea viziunii creştine a rolurilor de gen în creşterea copiilor. Această propunere poziționează categoric partidul de guvernământ din Ungaria împotriva comunităților LGBTQ.

Proiectul de amendament înaintat parlamentului de ministrul justiţiei Judit Varga afirmă că trebuie să li se garanteze copiilor o „creştere bazată pe valori ce decurg din …cultura creştină a Ungariei”. „Baza relaţiilor de familie este căsătoria”, a declarat aceasta. „Mama este o femeie, tatăl este un bărbat”.

În proiect, se mai afirmă că Ungaria „protejează dreptul copiilor la identitatea de gen cu care s-au născut” folosind un limbaj similar celui din campania guvernamentală privind interzicerea identităţilor transgender.

Partidul naţionalist Fidesz al premierului Orbán şi aliatul său politic, micul partid creştin-democratic KDNP, se confruntă cu perspectiva scrutinului de la începutul anului 2022, în contextul în care popularitatea riscă să le fie ameninţată de pandemia de COVID-19 şi impactul acesteia asupra economiei.

În ultimii ani, guvernul Orbán s-a concentrat în principal pe condamnarea imigraţiei în Europa, dar se orientează din ce în ce mai mult spre retorica anti-LGBTQ pe măsură ce pandemia afectează economia, urmând exemplul partidului naţionalist PiS aflat la guvernare în Polonia, care a făcut din homofobie piesa de rezistenţă a campaniei sale la alegerile din acest an.

În luna mai, guvernul ungar a interzis modificările de gen în documentele personale. Totodată, partidul de guvernământ nu vede cu ochi buni cărţile pentru copii care descriu pozitiv diversitatea.

În partea justificativă a proiectului de amendare a Constituţiei, executivul de la Budapesta susţine că este necesară protejarea copiilor de „tendinţele ideologice moderne noi din lumea occidentală … care reprezintă o ameninţare la adresa dreptului copiilor la o dezvoltare sănătoasă”.

Vicepremierul Zsolt Semjen a declarat săptămâna trecută că Ungaria ar trebui să consacre în Constituţie interzicerea „propagandei de gen” pentru a-i proteja pe copii. El a mai declarat că homosexualilor nu ar trebui să li se permită să adopte copii şi să întemeieze familii.

Comunitatea LGBTQ din Ungaria se teme acum că ar putea deveni ţinta unor atacuri politice concertate în perspectiva alegerilor din 2022, conform Agerpres.

Sursa: capital.ro

Foto: pridesource.com 

Categories
Interviuri

„În CL, n-am făcut niciodată diferența de la ce partid suntem” – interviu cu Liviu Comăneci, singurul consilier român din Sfântu Gheorghe

Liberalul Liviu Comăneci este, după ultimele alegeri, singurul consilier local român din orașul Sfântu Gheorghe. Născut la Onești, a intrat în politică la 23 de ani, încă de pe vremea lui Stolojan, și spune că nu a migrat niciodată de la un partid la altul. Am discutat cu domnia sa despre situația actuală din Consiliul Local Sfântu Gheorghe, precum și despre urmările pe care le poate avea prezența redusă a consilierilor români. 

Reporter: Ați intrat în politică de foarte mulți ani, simțiți că s-a schimbat ceva de atunci în plan politic?

Liviu Comăneci: Politica aici, în județul nostru, e puțin diferită de cea din restul țării. Aici, niciodată nu o să poți, ca român, să ocupi un post de președinte al Consiliului Județean sau de primar – sau ca deputat ori senator, fără să fii tras la sorți de calculator. 

R: Dar în privința electoratului, simțiți ceva schimbat în timp? Se așteaptă oamenii la un mod nou de abordare din partea politicienilor? 

L.C.: La noi, electoratul – și nu numai la noi, ci și în restul țării – după cum s-a văzut la ultimele alegeri, este dezamăgit de politică. Oamenii cred că toți politicienii sunt la fel, deși, dacă urmărim anumite aspecte, ne dăm seama că nu toți politicienii sunt la fel. Sunt și politicieni care își fac meseria onest, care nu au băgat mâna să fure nimic, ba chiar au scos bani din buzunar când a fost nevoie, așa cum suntem noi.  

R: Dar dvs. sunteți dezamăgit de electorat sau îl puteți înțelege?

L.C.: Nu, nu sunt dezamăgit. Din contră, înțeleg foarte bine electoratul. Știți cum e, toți trecem prin momente în care suntem dezamăgiți. Aruncăm vina pe anumite chestiuni, pe politică, pe stat etc. Dar statul suntem noi. Chiar și acum cu pandemia, toți spun că nu se face aia, nu se face aia, dar noi ce facem ca să oprim pandemia? Văd oameni și acum pe stradă fără măști, văd oameni în magazine cu masca pe barbă etc. 

R: Aici ajungem la credibilitate. Oamenii și-au pierdut prea mult încrederea în autoritățile statului, în politicieni, dar și în medici. Însă nu acesta este subiectul discuției noastre. Aș vrea să vă rog să ne spuneți ce înseamnă pentru dvs. să fiți singurul consilier local din Sfântu Gheorghe? Și ce consecințe pozitive sau negative credeți că implică acest fapt?

L.C.: Eu sunt la al doilea mandat de consilier. Am fost patru consilieri înainte, între care doi de la PNL. Noi în CL n-am făcut niciodată diferența de la ce partid suntem. Am făcut în așa fel, încât să putem rezolva cât mai multe din problemele oamenilor, în special ale românilor care ne-au trimis să îi reprezentăm în CL. Au fost mai multe proiecte pentru care ne-am luptat și unele am și reușit să le realizăm. Chiar sunt mândru că se începe renovarea clădirilor care aparțin Colegiului Național „Mihai Viteazul” (CNMV), care intră cu totul în renovare, și sper eu ca lucrarea să se și termine în decursul anului viitor. 

R: Vorbiți despre un proiect aprobat în vechea formulă a CL. A contat faptul că atunci erați mai mulți consilieri locali? Adică, în contextul actual, în care există doar un singur consilier local, credeți că ar mai trece un astfel de proiect?

L.C.: Știți cum e, cu cât sunt mai multe voci, cu atât mai bine. Într-adevăr, nu poți face singur ce făceam când eram patru, dar asta nu înseamnă că trebuie să renunțăm la proiectele noastre. Eu voi vota absolut toate lucrurile care cred eu că sunt bune pentru cetățenii din Sfântu Gheorghe și nu vreau să mă gândesc că, dacă sunt singur, nu mai pot face nimic. Dimpotrivă, acum am o responsabilitate și mai mare. Eu niciodată nu am mers pe forță în CL pentru că, și patru dacă eram și se supunea ceva la vot, noi tot în minoritate eram. Totdeauna am mers pe înțelegere, pe susținere și încredere. 

R: Aveți vreo susținere din partea cuiva sau mizați pe relevanța proiectului în sine când veniți cu propuneri?

L.C.: Nu mizez neapărat pe susținere în CL, dar eu cred că prin dialog și negociere se pot depune proiecte pe care să le trecem prin CL, chiar dacă nu am majoritate. 

R: Și ce proiect aveți în plan să propuneți?

L.C.: Momentan nu am niciun proiect deoarece este început de mandat și eu vreau să discut cu oamenii. În funcție de asta, am să fac eventuale propuneri. Intenționez să fac audiențe săptămânal pentru a afla de la cetățeni ce anume doresc să se facă pentru ei și abia apoi să depun proiecte. În schimb, susțin absolut toate proiectele care cred eu că sunt bune pentru oraș și nu am în vedere doar etnicii români. Mă refer la toți cetățenii acestui oraș. 

R: Observ că faceți referire la locuitorii orașului ca la cetățeni, fără să luați în calcul o eventuală împărțire pe criteriul etnic și, de aici, vreau să deturnez puțin discuția și să vă aduc la ce s-a întâmplat anul acesta la vot, când s-ar părea că oamenii au renunțat să mai voteze pe criteriul etnic și au ținut cont de activitatea persoanei. Cel puțin așa pare că au stat lucrurile în cazul primarului Antal Árpád, pentru care au votat și foarte mulți români. Putem să sperăm că Sfântu Gheorghe – și de ce nu și tot județul Covasna – ar avea într-un viitor oarecare o șansă să dezvolte noi generații de votanți, care să renunțe la mentalitatea aceasta a votului pe criteriu etnic?

L.C.: Eu cred că va mai trebui să treacă mult timp până să ajungem acolo, încât să avem, de exemplu, un primar de altă etnie decât maghiară în Sfântu Gheorghe sau să fie ales măcar un viceprimar român. De aceea, cred că este foarte important ca populația română să iasă la vot și să contribuie la o reprezentare cât mai mare pentru ea. Dar eu am totuși încredere. Niciodată nu am vrut să cred că se fac anumite lucruri împotriva cuiva. Au mai fost discuții în spațiul public chiar și legat de CNMV, cum că nu se renovează pentru că e liceu românesc. Mi-e foarte greu să cred că cineva ar consuma așa de multă energie ca să pună piedici din astea. Totuși este orașul nostru. Adică, Liceul „Mihai Viteazul” o fi românesc, dar este în Sfântu Gheorghe. Și orașul se schimbă. Au apărut foarte multe proiecte noi la care eu țin. Sunt multe proiecte în derulare, cum este cel cu pistele de biciclete despre care se tot vorbește și care se va face până la urmă. S-au și finalizat multe proiecte importante. De multe ori, noi nu vedem anumite lucruri, dar haideți să ne gândim câte s-au schimbat în bine față de acum cinci sau zece ani în acest oraș!

R: Dacă tot ați vorbit despre CNMV, vreau să vă mai țin un pic în această zonă a „jocului” etnic. De curând, am auzit un zvon cum că acum, când nu prea mai sunt reprezentați românii în CL, sunt șanse ca autoritățile orașului să dispună arbitrar închiderea liceului, și chiar a școlilor cu predare în limba română, sub diferite pretexte oficiale credibile. Cum vedeți această perspectivă?

L.C.: Eu nu cred că se poate întâmpla așa ceva. Cel puțin nu în Sfântu Gheorghe unde 25% din populație sunt români. Nu poți să ignori asta, indiferent ce s-ar întâmpla. E drept că, în funcție de numărul de elevi, se poate închide o clasă, dar în niciun caz un liceu întreg. Pericolul acesta a existat în mod real în Baraolt, unde nu mai sunt mai mult de unul sau doi copii români într-o clasă. Dar la Sfântu Gheorghe nu este posibil așa ceva.  

R: Deci, pentru dvs., situația aceasta care s-a creat în CL nu este atât de dramatică precum a fost ea descrisă.

L.C.: Ba da, este dramatică! Am pierdut trei consilieri români, dar asta nu înseamnă că e sfârșitul lumii. Trebuie să mergem înainte și să facem cumva să schimbăm pe viitor situația creată.