Categories
Nationale Stiri

Cunoscutul „travel influencer” Răzvan Pascu promovează turismul în Secuime: „România este frumoasă tocmai prin diversitatea ei”

Răzvan Pascu, cunoscut expert în domeniul călătoriilor, un adevărat „guru” pentru foarte mulți români pe subiecte precum vacanțe și locuri de călătorie, se află zilele acestea printre secui, pentru a promova frumusețile naturale ale zonei și pentru a participa la conferința de lansare a programului „Visit Harghita – Family Friendly”. Prin acest program, Asociatia de Promovare Turistica a judetului Harghita isi propune sa promoveze numeroasele atractii dedicate parintilor si copiilor care vor sa se relaxeze pentru cateva zile intr-unul dintre cele mai verzi judete ale Romaniei, dar si hotelurile si restaurantele care au facilitati dedicate familiilor cu copii.

https://www.facebook.com/pascurazvan/posts/3930582873637708

Pe pagina sa de Facebook, Răzvan Pascu prezintă faptul că a fost realizata o lista de masuri si facilitati ce trebuie sa fie indeplinite de hotelieri pentru a primi certificarea „Family Friendly”. Acestea vor include prezenta unui loc de joaca pentru copii, facilitati pentru schimbarea bebelusilor, cel putin un meniu pentru copii si altele.

Primele 52 de hoteluri si restaurante au primit certificarea „Family Friendly” in cadrul evenimentului organizat astazi la Odorheiu Secuiesc. Pe masura ce recomandarile vor fi indeplinite si de alte facilitati de cazare, lista hotelurilor „Family Friendly” va fi actualizata.

Pentru mai multe detalii suntem invitați pe pagina www.visitharghita.com.

Într-o altă postare, Răzvan Pascu ne prezintă un scurt interviu cu Zoltan Pal din localitatea Corund, județul Harghita, încercând să răspundă unor întrebări pe care și le pun mulți români, mai ales cei care nu au avut niciodată contact cu oamenii din această zonă.

De ce nu știu unii oameni din Secuime să vorbească bine limba română?

Ce însemne găsim pe o poartă secuiască?

Cum arată o pălărie făcută din iască (ciupercă de fag)?

Ce este aragonitul (piatră semi-prețioasă)?

Ce este Promenada din Corund?

Care sunt religiile din Secuime?

Răspunsurile în interviul de mai jos.

https://www.facebook.com/RazvanPascu.ro/videos/737617260114880/UzpfSTEwMDAwMDU4MTAxMjkzNjozOTM1MDcwNjQ5ODU1NTk3/?__tn__=lC-R&eid=ARC_poMErugzomAzlxt1xq0_0Hvi-gYOv7g-x6EyW81PZcasLUPRK7Iym1jyQBX7V_Iq_fhzoVfPjxgx&hc_ref=ART–PnLMieOh8ATdAK8iz-Namxrr2HvUqjebQSaY_35avLG9z_HCmLlRToqKH6_GxI&__xts__[0]=68.ARBsFipd519d2FKN92auXO4D4nnNvsuWrO4TDl92gtFG93G7_74Yguy-ceV2kMavF1dSiboGURnIHYA8FndUISb19b71_SuytlHXQvCYo6tztkEI6QTiO6LHPhkmdD0CHKitM_pBgWgKFDUR1_0QtakR0tzibwT5C7PuJfqmQR4SU6J1OdX1hE61XxzW7PHKoNN_wJT808U6a3CW5MKua59nP1KqsjJys94PJ9I4KgkhSEyMCL8MyCzKP1BAVzmij6kkJBIIUs4n21_UiQuYKIFOsPzzv7WQIw

Care este concluzia lui Răzvan Pascu? „România este frumoasă tocmai prin diversitatea ei. Învață alaturi de mine de ce Lumea asta mare este atât de frumoasă tocmai pentru că oamenii sunt atât de diferiți!”

Sursa: Facebook

Categories
Locale Nationale Stiri

Scandările antimaghiare ale fotbaliștilor de la FCSB după finala cupei cu Sepsi OSK, pasibile de sancțiuni severe

Conducerea Federației Române de Fotbal (FRF) a sesizat Comisia de Disciplină în legătură cu scandările antimaghiare și jignitoare ale fotbaliștilor de la FCSB după meciul cu Sepsi OSK din finala Cupei României, a declarat pentru G4Media.ro șeful biroului de presă a federației, Cătălin Popescu.

Sesizarea a fost depusă de secretarul general al FRF, Radu Vișan, iar cazul se află pe rol. Potrivit articolului 54 din Regulamentul disciplinar al Federației, sportivii și oficialii care „în mod public, discriminează sau denigrează pe altcineva într-o manieră jignitoare pe motive de rasă, culoare, limbă, religie, sex, origine etnică” pot fi suspendați pentru 6 jocuri la toate nivelurile, în cazul jucătorilor, echipei tehnice şi antrenorilor şi 4 luni pentru oficiali. În plus, clubul respectiv poate fi sancționat cu o penalitate de la 5.000 la 60.000 de lei.

Reamintim că, imediat după ce FCSB a câștigat Cupa României în fața echipei Sepsi OSK Sfântu Gheorghe, jucătorii bucureșteni au sărbătorit alături de câțiva membri ai galeriei și au strigat sloganuri antimaghiare și jignitoare la adresa echipei din județul Covasna.

Ladislau  Bölöni, fost fotbalist emblematic al Stelei, a condamnat dur comportamentul jucătorilor de la FSC. „S-au întâlnit două echipe apropiate de sufletul meu şi îmi pare rău pentru prostia care s-a petrecut după meci. Nu are nimic în comun cu fotbalul. Ce s-a întâmplat este la ani lumină de civilizaţie. Iar faptul că au fost implicaţi şi jucători e contrar principiilor unei echipe din care au făcut parte Duckadam, Belodedici, Lăcătuş, Tudorel Stoica, Bölöni sau Piţurcă”, a transmis  Bölöni, citat de Gazeta Sporturilor.

Potrivit GSP, tonul scandărilor a fost dat de Gheorghe Mustață, un lider al galeriei FCSB, eliberat din închisoare în luna ianuarie, după 6 ani petrecuți în spatele gratiilor pentru violență și șantaj prin taxe de protecție.

Sursa: g4media.ro 

Foto: captură video GSP Live

Categories
Internationale Nationale Opinii Politic

„Armele seducției” lui Viktor Orbán în rândul maghiarilor de peste granițe, date în vileag de „Le Monde“

Oricine are prilejul de a veni în contact cu minoritățile maghiare din România va constata cu ușurință susținerea și loialitatea acesteia – cu excepțiile firești – față de premierul ungar Viktor Orbán. Publicaţia franceză „Le Monde“ a făcut un amplu reportaj în Ardeal, prin care arată care este strategia prin care controversatul om politic a câștigat de partea sa un număr atât de mare de maghiari din afara granițelor. Cultivând Obsesia Trianonului, Viktor Orbán  îşi „galvanizează electoratul” interpelând mulţimea despre nedreptăţile trecutului şi despre acel „diktat“, care a lăsat câteva milioane de maghiari între graniţele ţărilor vecine.

La o sută de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, premierul Viktor Orbán continuă să cultive amintirea acestui „dictat“, scrie „Le Monde“. „A fost odată un pământ între munţi, în spatele interminabilei câmpii a Dunării. Un pământ al „comorilor naturale“ de care „Occidentul a privat Ungaria“, „încălcând frontiere milenare“ pentru a-i forţa pe maghiari să trăiască în spatele unor „frontiere imposibil de apărat”, transformând naţiunea în „culoar al morţii“.   Astfel s-a exprimat premierul ungar, Viktor Orbán, pe 6 iunie, pentru comemorarea „tragediei naţionale“ pe care o reprezintă Tratatul de la Trianon, semnat pe 4 iunie 1920 într-o anexă a Palatului Versailles şi care, o sută de ani mai târziu, încă reprezintă o plagă sângerândă pentru o bună parte a maghiarilor. Semnat între puterile victorioase din Primul Război Mondial şi reprezentanţii unei Ungarii învinse, aliata cu Reich-ului german, Trianon a însemnat pierderea a două-treimi din teritoriul fostului regat al Ungariei, anterior parte integrantă a Imperiului Austro-Ungar. O treime a populaţiilor maghiarofone a fost lăsată în noile ţări vecine, cum ar fi Cehoslovacia şi Romania. Niciun ungur nu poate ignora ce este Trianon, acest „dictat“ impus unei naţiuni mândre, dar izolată lingvistic de puterile victorioase, începând cu Franţa unde Tratatul, la fel ca numeroase alte convenţii care au reconfigurat frontierele Europei după 1918, este în mare parte uitat“, notează „Le Monde“.

Pandemia i-a stricat planurile lui Viktor Orbán, care plănuia să comemoreze acest eveniment prin inaugurarea unui monument controversat în centrul Budapestei, o rampă pe care sunt scrise numele localităţilor pierdute şi care conduce spre o „flacără eternă“ care să simbolizeze Ungaria Mare. Inaugurarea monumentului a fost amânată pentru luna august. În schimb, premierul naţionalist ungar s-a deplasat în localitatea Satoraljaujhely, în apropierea frontierei cu Slovacia, unde a vorbit despre suferinţele Ungariei.

După 100 de ani, aproximativ două milioane de maghiari – în timp ce Ungaria are 9,7 milioane de locuitori – sunt răspândiţi în România, Slovacia, Serbia, Ucraina, Austria, Croaţia şi Slovenia. Aceste „minorităţi“ joacă un rol preponderent în politica internă şi externă a premierului naţionalist Viktor Orbán, care le acordă favoruri de când a revenit la putere la Budapesta în 2010. Le-a permis la peste un milion de etnici maghiari să obţina paşapoarte ungare. „Iar acest lucru îi este favorabil. La fiecare scrutin, votează masiv pentru partidul său, Fidesz“, subliniază cotidianul francez. „Viktor Orbán ne apăra. Ne oferă ajutoare, 300 de lei (60 de euro) pentru fiecare copil, anual; nu este mult, dar acest lucru ne permite să ne plătim pâinea“, spune Veronica C., în vârstă de 61 de ani, de origine maghiară, intervievată de reporterul Le Monde în faţa casei sale din Valea Uzului. În schimb, unii ceangăi din România se consideră pur şi simplu români. Iar etnicii maghiari din Austria se simt complet asimilaţi.   Oficial, Budapesta nu vrea recuperarea teritoriilor pierdute. „Doar statele au frontiere, nu naţiunile. Unii au înţeles acest lucru, alţii nu. Aceştia din urmă ar face bine să se abţină“, a declarat Viktor Orbán. Ameninţarea voalată este destinată în principal ţărilor noncooperante. România şi Ucraina, conduse de guverne liberale proeuropene, fac obiectul criticilor Budapestei. Este în curs un război diplomatic cu Kievul, în contextul în care reprezentanţii celor 150.000 de maghiari critică legea educaţiei din 2017, neaplicată în totalitate, care prevede intensificarea învătământului în limba ucraineană. În aşteptarea teoreticei soluţionări a problemei, Ungaria utilizează vetoul pentru a bloca apropierea Ucrainei de NATO şi de Uniunea Europeană.   

În schimb, cu Serbia procedează exact invers. „Reintegrarea Donbasului şi Crimeei este de neimaginat fără rezolvarea problemei învătământului lingvistic. Această lege este unul dintre motivele mişcărilor separatiste rusofon“, spune pentru „Le Monde“, Laszlo Brenzovics, preşedintele Asociaţiei Culturale a Maghiarilor din Transcarpatia şi mult timp deputat la Kiev. Teza corespunde cu apropierea lui Viktor Orbán de liderul de la Kremlin. Cu ocazia marcării Tratatului de la Trianon, pe 4 iunie, noul premier al Slovaciei, Igor Matovici, a rostit un discurs în faţa reprezentanţilor comunităţii maghiare adunaţi la Bratislava. „Regatul Ungariei era statul nostru comun, unde voi, maghiarii, eraţi majoritatea, iar noi, slovacii, eram în minoritate. Înţeleg perfect că mulţi oameni încă resimt tristeţe şi durere din cauza Trianonului. Dar eu cred că istoria Ungariei este şi istoria noastră. Să îndrăznim deci să spunem că istoria ungară este şi istoria noastră“, a subliniat premierul slovac.    

Din nefericire pentru Orbán are însă prea puţini sprijinitori în Europa, aproape deloc, care să-i ofere mai mult decât vorbe prudente de înţelegere, scrie publicaţia franceză.   

Foto: Newsweek.ro
Sursa: adevarul.ro

Categories
Internationale Nationale Stiri

Criza COVID, sursă de conflict între transportatorii români și maghiari în Ungaria

Un scandal de proporţii a izbucnit în Ungaria între transportatorii maghiari şi cei români din cauza epidemiei de coronavirus – relatează publicaţia ungară Világgazdaság, citată de Rador. „O treime din mărfurile ungare de export sunt transportate cu mult sub preţul pieței de transportatorii români” – a declarat publicaţiei ungare Federația Națională a Transportatorilor Privați din Ungaria. Din această cauză, transportatorii ungari au înregistrat deja pierderi de venituri în valoare de 50 de miliarde de forinţi. Federaţia cere intervenţia autorităţilor ungare.

Transportatorii ungari au înregistrat o scădere a veniturilor de 50 de miliarde de HUF în urma pierderii de teren pe piață față de firmele din România, arată Federația Națională a Transportatorilor Privați din Ungaria, la inițiativa căreia au avut loc în aceste zile o serie de consultări pentru protecția pieței, cu implicarea instituțiilor de specialitate. Potrivit Federației ungare există prețuri concurențiale periculoase în transportul de marfă, o treime din transportul pentru export din Ungaria fiind adjudecat sub preț de transportatorii români.

Federația ungară afirmă că, prin prețurile de transport care indică o activitate ilegală, ireală, sub nivelul cheltuielilor, camionagiii români, care deseori își asumă o serie de nereguli, exclud firmele ungare de pe piața din Ungaria, iar competiția privind oferta de prețuri s-a accentuat și mai mult în perioada crizei COVID-19.

Potrivit calculelor Federației ungare prețul pe km al cheltuielilor proprii este de 0,82 – 0,86 de EUR, iar în cazul unui transport cu o remorcă prelată, prețul mediu de transport pentru export este de 0,87 – 0,92 EUR, în condițiile în care,potrivit informațiilor de pe piață, prețul de transport de export de pe piața ungară practicată de companiile românești poate fi și de0,75 sau chiar 0,5 EUR pe km. 

Federația ungară solicită intervenția autorităților și solicită intensificarea controalelor în primul rând pe respectarea timpilor de odihnă, pe interzicerea petrecerii timpului săptămânal de odihnă de 45 de ore în mijlocul de transport, pe utilizarea unui combustibil potrivit standardelor obligatorii, pe eludarea sistemului de plăți de taxe rutiere, respectiv pe plata sancțiunilor contravenționale. Pentru gestionarea subiectului se va înființa un grup de lucru.

Totuși, reprezentanții transportatorilor români nu consideră fundamentate toate criticile formulate de colegii lor maghiari, arătând că situația este mai nuanțată. Potrivit lui Böjte Gábor, proprietar de firmă de transport din Sfântu Gheorghe, cea mai mare problemă rezultă din faptul că transportatorii negociează foarte rar cu beneficiarul direct.

„Fabricile postează marfa pe bursa online, transportul acestora fiind încredințat unor firme de logistică – transport (spedition), care rețin o parte importantă din prețul mai bun oferit de client, iar din această cauză firmele de transport primesc sume mai mici” – a explicat transportatorul român situația. De asemenea, transportatorii români arată că și firmele din Ungaria vânează transportul ieftin.

sursa: g4media.ro

foto: informateur.ro

Categories
Internationale Nationale Politic Stiri

Laura Codruța Kovesi, numită agent „agent străin” și comparată de László Kövér (Fidesz) cu Nicolae Ceaușescu

Președintele Parlamentului Ungariei, László Kövér (Fidesz), a declarat joi că Laura Codruța Kovesi, șefa Parchetului European, este „agent străin” și a spus că fostul dictator comunist Nicolae Ceaușescu ar fi fost mândru de metodele ei, potrivit portalului Hungary Today.

Kövér, cunoscut pentru derapajele sale, s-a arătat deranjat de faptul că Laura Codruța Kovesi a spus într-un interviu pentru BBC că Parchetul European va investiga și cazuri care implică țările care nu fac parte din această nouă structură a Uniunii Europene, printre care se numără și Ungaria.

Kövér a acuzat-o pe Kovesi că și-a câștigat renumele prin „instrumentarea a zeci de dosare politice făcute adversarilor, printre aceștia și primari maghiari (din România – n.red.)”.

Politicianul maghiar a preluat retorica lui Liviu Dragnea și PSD, spunând că datorită presupuselor abuzuri ale lui Kovesi au fost ascultate ilegal sute de mii de convorbiri telefonice.

Reamintim că Ungaria a decis să nu facă parte din structura Parchetului European, o instituție care va investiga marile cazuri de fraudă cu fonduri europene. Presa independentă din Ungaria, dar și opoziția a prezentat zeci de cazuri de fraude cu fonduri UE în rândul cercului intim al premierului Viktor Orbán, dar procurorii din Ungaria nu au instrumentat nici un caz în acest sens.

Sursa: g4media.ro

Categories
Internationale Nationale Stiri

Preşedintele Ungariei, János Áder, cere României și Ucrainei soluționarea poluării râurilor Tisa şi Someş

Nemulțumit de cantităţile uriaşe de sticle de plastic şi de alte deşeuri care ajung în Ungaria prin intermediul râurilor Tisa şi Someş, preşedintele János Áder le-a trimis câte o scrisoare omologilor săi din România, Klaus Iohannis, şi Ucraina, Volodimir Zelenski, în care reclamă aceste probleme, cerându-le celor doi şefi de stat să le solicite autorităţilor din ţările lor să găsească o soluție, informează Agerpres.

În scrisorile postate marţi pe site-ul Biroului Prezidenţial, este menţionat faptul că inundaţiile recente au adus peste graniţă deşeuri care sunt în prezent periculoase din punct de vedere epidemiologic, care au impact asupra pescuitului, turismului şi a faunei şi florei.

Ader a remarcat că guvernul ungar s-a adresat în câteva rânduri, fără succes, autorităţilor din ţările vecine. Principala problemă o reprezintă gunoaiele aruncate în luncile inundabile ale râurilor, a adăugat el.

De la începutul anului şi până în prezent, în Tisa s-au acumulat 2.258 de metri cubi de gunoaie, a scris János Áder, iar din Someş au fost înlăturate, până la 13 iunie, 938 de metri cubi de deşeuri.

„Consider dezamăgitor faptul că poluarea… nu a încetat”, a mai scris Áder, care a adăugat că deşeurile reprezintă o ameninţare de durată asupra fragilului ecosistem al râurilor. Preşedintele Ungariei a conchis că o astfel de situaţie nu este în conformitate cu standardele europene.

Foto: pressone.ro

Categories
Nationale Opinii Stiri

Jurnalistul „erou național” a pierdut cursa pentru CNCD, în timp ce Grama „Î-mi” a câștigat detașat

„Bătălia” pentru pozițiile de membri în Colegiul Director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) s-a încheiat marţi, 30 iunie. Între cei șapte membri votați de Parlament nu se află și Dan Tănasă, care își depusese candidatura pentru a treia oară. În schimb, cu un număr de 293 voturi „pentru”, Horia Grama, membru PSD din 1992 (PDSR) a reușit să obțină poziția râvnită.

Adorat de cei pentru care este un erou al neamului, hulit de cei care îl percep ca pe un antimaghiar înverșunat, Dan Tănasă se laudă că a obținut cele mai multe voturi din zona candidaților fără susținere politică (42 de voturi „pentru”). În plus, singura justificare a eșecului cu care tocmai s-a confruntat vine, în opinia sa, din sfera politicului. „CNCD este instituția privată a UDMR, singura și eterna formațiune politică care poate conduce CNCD. În România trăiesc 18 minorități naționale, dar CNCD trebuie musai condus exclusiv de UDMR (chestiune care reprezintă în sine o discriminare pe criterii etnice a celorlalte minorități naționale din România! Dar asta e doar un detaliu care nu deranjează pe nimeni)”, afirmă Dan Tănasă cu privire la subiect. 

Mai norocos, Horia Grama, a cărui candidatură la CNCD a devenit virală pe net după ce presa a adus în atenția publicului greșeala de ortografie apărută în cererea semnată și înaintată către instituția din care face deja parte, este mulțumit de rezultat. „Prin prezenta î-mi depun candidatura”, scria noul membru al CNCD cu puțin timp în urmă, stârnind valuri de amuzament pe rețelele de socializare. De altfel, uitându-ne la parcursul său în carieră, am putea desprinde fără rezerve concluzia că norocul a fost mereu de partea sa și l-a plasat în diferite poziții cheie. De la prefect al județului Covasna, la deputat în Parlamentul României, unde a ocupat recent și postul consilier al președintelui Camerei Deputaților, până la președinte al Agenției Nucleare pentru Deșeuri Radioactive (ANDR), Grama a găsit mereu o cale de a ocupa poziții cheie. 

Dar, cum uneori norocul îi mai și trădează pe oameni, în ciuda numelui său parcă predestinat, Grama pare să aibă mare ghinion când vine vorba de gramatică. Poate tocmai din acest motiv nici nu i se pare celebra sa greșeală o crimă. Întrebat de o jurnalistă a ziarului local Observatorul de Covasna cum comentează povestea lui „î-mi”, noul membru al CNCD spune: „În primul rând, îmi cer scuze pentru greșeala aia. Când am scris cererea și declarațiile alea, eram într-un loc mai impropriu, presat de timp. Da, am greșit și recunosc greșeala, dar e chiar așa o crimă?” 

La urma urmelor, gradele de comparație ale adjectivelor nici nu ar trebui să constituie un impediment în calea atingerii obiectivelor pe care Grama și le-a propus pentru mandatul de la CNCD. La fel cum nici dezacordurile și alte greșeli gramaticale care se strecoară în discursul său nu ar avea de ce să conteze. „Eu sunt unul dintre membrii acestui Colegiu Director, care ia în discuție toate sesizările privind discriminarea, pe toate palierele, care, printre altele, în afară de cazurile de discriminare, mai face și prevenție, mai urmărește și rezolvarea cazurilor și întrajutorarea celor care au fost discriminați și așa mai departe”, spune noul membru al Colegiului Director al CNCD, care pledează pentru o poziție echidistantă între români și maghiari. 

Ușurința cu care trece peste gafele sale de ortografie și gramatică se poate explica și prin experiența pe care o are în acest sens. În 2015, în contextul în care legea împotriva fumatului în spațiile publice era intens dezbătută de societatea civilă și presă, Horia Grama, pe atunci deputat PSD, a intrat în atenția întregii țări după ce a solicitat amenajarea de locuri pentru fumat inclusiv în ambulanțe

Pentru cârcotașii care doresc să afle câteva dintre realizările pe care Horia Grama le considera notabile în 2012, pe când se afla în poziția de deputat, aducem în prim plan o declarație mai veche. „Prin colaborarea cu președintele Consiliului Județean Constanța am reușit să ducem la mare 3.000 de copii în decurs de trei ani, iar acest program va continua. De asemenea menționez faptul că am ajutat bisericile ortodoxe din județ cu sume însemnate și am de gând să le ajut în continuare”. 

Toate acestea ne dau speranțe că, în următorii cinci ani, la CNCD treaba va merge ca unsă și datorită eforturilor pe care negreșit Horia Grama le va depune. Restul echipei în care va lucra este formată din Claudia-Sorina Popa, Adrian Diaconu, Asztalos Csaba, Jura Cristian şi Cătălina Olteanu, precum şi din Maria Moţa care se află în Colegiului Director pentru un rest de mandat care expiră în 2023. Dar fără jurnalistul „erou național”.

Foto: worklawyers.com

Categories
Nationale Stiri

Pragmatism: maghiarii din Transilvania se tem mai mult de efectele economice ale epidemiei de coronavirus, decât de îmbolnăvire

Compania de sondare a opiniei publice SoDiSo Research din Cluj-Napoca a realizat, în perioada 5-17 iunie, un sondaj online, chestionarele despre efectele epidemiei fiind completate de către populaţia de etnie maghiară de vârstă adultă care trăieşte în Transilvania.

Compania a specificat că în ciuda metodologiei aplicate, sondajul nu se califică drept unul reprezentativ, însă rezultatele acestuia pot fi considerate ca fiind o estimare bună pentru populaţia maghiară de 18-80 de ani, din Transilvania, care are cel puţin 8 clase.

Percepţia cu privire la acţiunile guvernului s-a schimbat radical în ultimele luni. În timp ce la începutul lunii aprilie, 68% dintre respondenţi au fost de acord cu măsurile epidemiologice ale guvernului, iar 81% au fost de acord şi cu restricţiile de circulaţie, astăzi, 71% dintre cei chestionaţi sunt nemulţumiţi de felul în care este tratată situaţia sanitară, iar 82% consideră că măsurile economice ale guvernului sunt insuficiente.

Realizatorul sondajului, SoDiSo Research, crede că “este un paradox al măsurilor de precauţie eficiente” faptul că acum, când se priveşte în urmă, restricţiile care au avut succes sunt privite ca fiind unele inutile.

Sursa: hirado.hu.

Categories
Nationale Stiri

Mihai Viteazul a devenit oficial martir și erou al națiunii române

Cu 240 de voturi pentru și 18 împotrivă, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, marţi, proiectul de lege prin care Mihai Viteazul este declarat martir şi erou al naţiunii române, „în semn de recunoaştere şi respect pentru idealurile susţinute şi sacrificiul făcut”, informează Agerpres.

„Se declară martir şi erou al naţiunii române Mihai Viteazul, Domn al Ţării Romaneşti şi al Moldovei şi Principe al Transilvaniei, pentru rolul marcant pe care l-a avut în săvârşirea Primei Uniri a poporului român şi pentru curajul şi sacrificiul său marcant în istoria României”, se arată în proiectul respectiv. Acesta a fost adoptat de Senat, iar Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.


Ceremoniile anuale vor avea loc în data de 27 mai şi pot fi marcate de autorităţile centrale şi locale, precum şi de instituţiile publice de cultură din ţară şi din străinătate, prin organizarea unor programe şi manifestări cu caracter cultural-ştiinţific.


„Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot sprijini material sau logistic organizarea şi desfăşurarea programelor şi manifestărilor, în limita fondurilor disponibile. Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune, în calitate de servicii publice, pot include în programele lor emisiuni culturale ori aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători”, prevede proiectul de lege. Despre eventualele consecințe pe care le-ar putea avea  organizarea de ceremonii în regiunile conlocuite de români și maghiari am scris în urmă cu puțin timp.

Totodată, un proiect similar, prin care Horea, Cloşca şi Crişan sunt declaraţi martiri şi eroi ai naţiunii române, a mai trecut marți de Camera Deputaților. Ceremoniile anuale vor avea loc în data de 2 noiembrie, iar pentru a sublinia continuitatea sacrificiilor poporului român din Munţii Apuseni şi în tradiţia eroilor martiri Horea, Cloşca şi Crişan, la data de 8 noiembrie, se va comemora Ziua Martirilor Români de la Beliş, după cum prevede textul adoptat.

Categories
Locale Nationale Stiri

Cunoscutul jurnalist Dan Tănasă ar putea deveni membru al Colegiului Director al CNCD

Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM), o organizație care declară că urmăreşte cu consecvenţă, prin demersurile sale civice, prezervarea şi afirmarea identităţii comunităţilor româneşti din cele trei judeţe, a trimis de curând o scrisoare deschisă către Parlamentul României, prin care cere validarea jurnalistului Dan Tănasă ca nou membru al Colegiul Director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD)

În ziua de 22 iunie, jurnalistul anunța pe blogul său că și-a depus, pentru a treia oară, dosarul de candidatură pentru un post în Colegiul Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD). În opinia sa, cei 12 ani de „activitate intensă, recunoscută public, în domeniul apărării drepturilor omului și combaterii discriminării”, reprezintă unul din principalele motive pentru care este eligibil. 

Cu toate acestea, celebrul jurnalist și-a câștigat în timp, atât în rândul maghiarilor, cât și în rândul multor români din regiune, reputația de naționalist extremist anti-maghiar. De altfel, așa cum afirmă pe blogul său, lupta pe care o duce este centrată pe probarea unui fenomen „de epurare etnică a românilor din județele Covasna și Harghita”.

Pentru cei mai mulți români, cu precădere pentru cei care trăiesc departe de cele trei județe și cunosc regiunea mai ales din persepctiva oferită de presa centrală, care deseori preia și prezintă selectiv informații, în funcție de diverse interese, Dan Tănasă este un fel de erou național sau chiar „un Don Quijote de Ardeal”. „Prin întreaga sa activitate publică voluntară, jurnalistul Dan Tanasă a dobândit o vastă expertiză în domeniul combaterii discriminării. A luptat şi luptă pentru drepturile românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş şi s-a implicat activ pentru respectarea legalităţii şi înlăturarea abuzurilor administraţiei publice locale, condusă perpetuu de formaţiunile etnice maghiare, câştigând numeroase procese în instanţele din România împotriva abuzurilor şi ilegalităţilor comise de autorităţile publice locale din cele trei judeţe.”, se spune și în scrisoarea redactată de FCRCHM pentru Parlamentul României. 

Un semn de întrebare se ridică totuși deasupra aurei unui astfel de luptător care, mânat de dorința de a lupta pentru drepturile omului și de a combate discriminarea, în mod paradoxal rămâne constant de o singură parte a baricadei. Acesta ar putea fi un motiv pentru care nu a obținut anterior postul râvnit de la CNCD. Cu toate acestea, din punctul său de vedere, o explicație pentru o eventuală respingere, pe care pare că o anticipează, ține de jocurile politice. „Nu am nicio șansă să ocup un astfel de post în CNCD. Nu pentru că nu aș avea pregătirea profesională necesară, ci pentru că România este țara în care partidul e în toate iar dacă nu ești membru de partid nu ai dreptul să exiști oricât de bine ești pregătit”, spune Dan Tănasă.

Foto: Qmagazine.ro