Category: Internationale

Ungaria nu intenționează să renunțe la importurile de energie din Rusia, a declarat ministrul de externe Péter Szijjártó într-un interviu pentru The Guardian. Declarația vine în contextul presiunilor venite din partea Statelor Unite și a unor lideri europeni care cer oprirea achizițiilor de petrol rusesc de către statele NATO.

În marja celei de-a 80-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, Szijjártó a afirmat că securitatea energetică a Ungariei depinde direct de Rusia: „Nu putem asigura aprovizionarea sigură cu energie fără surse rusești. Poate fi un vis frumos să ne imaginăm că putem cumpăra petrol și gaze din altă parte, dar infrastructura noastră permite importuri doar din Rusia.”

Declarațiile oficialului maghiar vin după ce Donald Trump a cerut statelor europene să înceteze să mai importe energie din Rusia, condiționând noi sancțiuni împotriva Moscovei de această decizie. „Sunt gata să impun sancțiuni majore atunci când toate țările NATO vor opri achizițiile de petrol rusesc”, a transmis fostul președinte american.

În prezent, grupul MOL – companie cu participație majoritară a statului ungar – importă anual circa 5 milioane de tone de petrol prin conducta Druzhba, care aprovizionează rafinăriile din Ungaria și Slovacia. Cele două state au fost cele mai reticente în fața apelurilor europene de a renunța la energia rusească.

Premierul Viktor Orbán, cunoscut pentru relațiile apropiate cu Donald Trump și pozițiile critice față de Ucraina, a păstrat de asemenea legături cordiale cu Moscova. Această atitudine a atras nemulțumirea partenerilor europeni, iar potrivit Bloomberg, Comisia Europeană analizează introducerea unor restricții comerciale asupra livrărilor prin conducte, fără a mai fi nevoie de unanimitate.

Oficiali europeni, inclusiv senatorul american Lindsey Graham și președintele Finlandei, Alexander Stubb, au cerut în mod explicit Ungariei și Slovaciei să înceteze achizițiile de petrol rusesc. „Când vine vorba de cumpărarea petrolului rusesc, totul se reduce practic la aceste două țări”, a declarat Graham. La rândul său, ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, a spus că Ungaria ar putea găsi surse alternative de aprovizionare din sud.

Întrebat despre presiunile Bruxelles-ului, Szijjártó i-a catalogat pe liderii din Europa de Vest drept „fanatici”, susținând că „este imposibil să existe un dialog rațional, bazat pe fapte și bun-simț”. În schimb, el a subliniat îmbunătățirea relațiilor cu Washingtonul, afirmând că Ungaria a fost „singurul guvern european care a sperat public în victoria lui Trump” și că „a avea America drept prieten este diferit de a suporta presiunile constante ale Bruxelles-ului”.

Astfel, Budapesta își menține poziția de a continua cooperarea energetică cu Rusia, în ciuda apelurilor repetate din partea partenerilor occidentali.

sursa: protv.ro

Comisia Europeană și-a declinat competența față de inițiativa cetățenească europeană a Consiliului Național Secuiesc (CNS), care solicita un statut special pentru regiuni cu identități naționale, etnice, culturale sau lingvistice, cu scopul explicit de a obține autonomie pentru Ținutul Secuiesc și acces prioritar la fonduri UE pentru dezvoltarea acestuia.

Într-un comunicat oficial dat miercuri, 3 septembrie, Comisia a justificat decizia, explicând că „propunerile depășesc competențele Uniunii Europene, interferând cu organizarea constituțională a statelor membre, iar aspectele economice sunt deja acoperite de politica de coeziune existentă”. Executivul european a precizat că nu va iniția noi acte legislative, dar se angajează să monitorizeze distribuția echitabilă a fondurilor regionale pentru toate comunitățile.

Balázs Izsák, președintele CNS, a reacționat vehement, numind decizia „un refuz inacceptabil care ignoră drepturile fundamentale ale secuilor”. „Vrem autonomie pentru Ținutul Secuiesc, iar această respingere nu ne va opri. Analizăm cele 25 de pagini de motivare și vom acționa, inclusiv prin apeluri la Curtea Europeană de Justiție”, a declarat Izsák pe rețelele sociale.

Loránt Vincze, europarlamentar și președinte al Uniunii Federative a Naționalităților Europene (FUEN), a calificat hotărârea drept „o palmă dată comunităților naționale autohtone”. „Inițiativa, susținută de peste un milion de semnături, cerea recunoașterea Ținutului Secuiesc ca regiune autonomă. Nu vom abandona lupta pentru identitatea și drepturile noastre”, a afirmat Vincze.

Depusă în martie 2025, inițiativa CNS urmărea crearea unui cadru legal european care să permită regiunilor precum Ținutul Secuiesc să obțină autonomie administrativă și culturală, alături de acces preferențial la finanțări UE pentru proiecte de dezvoltare.

CNS și FUEN au anunțat că vor elabora un plan de acțiune, incluzând demersuri juridice și campanii publice, pentru a menține cauza autonomiei pe agenda europeană.

sursa: hirado.hu

Imaginează-ți că primești zilnic mesaje personale de la Viktor Orbán, pline de strategii politice, viziuni incendiare și apeluri la luptă! Premierul ungar tocmai a dus relația cu susținătorii săi la un nivel ultra-personal, lansând un canal de chat pe Messenger în cadrul “Clubului Războinicilor” (Harcosok Klubja). Anunțat inițial în mai 2025, acest club digital vizează recrutarea a mii de “luptători online” pentru a contracara “atacurile” asupra Ungariei și a asigura victoria Fidesz la alegerile din 2026.

Potrivit anunțului făcut pe Facebook, Orbán promite: “Din martie, vă trimit zilnic un mesaj personal, o evaluare a situației, un plan de acțiune, o viziune pentru viitor – direct de la mine, doar pentru voi. Acum, ridicăm ștacheta: vom crea o linie strategică pe Messenger!”

Susținătorii pot primi știri exclusive, analize de culise și îndemnuri la acțiune, totul într-un format intim și rapid. “Lupta pentru libertatea digitală a început! Fiți alături de mine și haideți să luptăm umăr la umăr!”, a îndemnat Orbán, oferind un link simplu pentru înscriere.

Inițiativa face parte dintr-o strategie mai amplă de modernizare a comunicării politice. De la lansarea clubului în mai, partidele guvernamentale au organizat cercuri civice digitale, cu prima întâlnire programată pe 20 septembrie.

Orbán a apărut chiar și în podcast-ul “Harcosok Órája” (Ora Războinicilor), discutând despre amenințări precum aderarea Ucrainei la UE, pe care o vede ca un risc major pentru economia ungară.

Criticii văd în asta o tactică de mobilizare agresivă, comparând-o cu un “Fight Club” politic, unde membrii sunt încurajați să combată “inamicul” online.

Sute de mii de unguri s-au alăturat deja, atrași de accesul direct la liderul lor carismatic. Într-o eră a rețelelor sociale, Orbán reinventează politica: de la discursuri grandioase la chat-uri confidențiale. Va revoluționa asta campaniile electorale? Timpul va decide, dar un lucru e clar – premierul ungar tocmai a făcut politica mai personală ca niciodată!

(Sursă: Adaptat după Rador Radio România, Hungary Today și Magyar Nemzet)

Ungaria a luat o măsură drastică, anunțând excluderea din țară și din spațiul Schengen a lui Robert Brovdi, un comandant ucrainean de origine maghiară, cunoscut sub indicativul „Magyar”. Anunțul, făcut de ministrul de externe Péter Szijjártó și confirmat de Balázs Orbán, vine ca reacție la un atac asupra conductei de petrol „Prietenia”, considerat o amenințare la adresa suveranității Ungariei.

Brovdi, recent numit comandant al operațiunilor cu drone ale armatei ucrainene, conduce unitatea „Păsările Maghiarilor” și este un personaj proeminent, decorat cu titlul de „Erou al Ucrainei”. Activ pe rețelele sociale, el a atras atenția prin mesaje patriotice și anti-rusești.Atacul asupra conductei „Prietenia” a fost catalogat de Szijjártó drept un act grav, iar excluderea lui Brovdi este prezentată ca o măsură de protejare a intereselor naționale. Fără a-i menționa numele în declarațiile oficiale, autoritățile ungare l-au descris ca „comandantul ucrainean responsabil”.

Decizia subliniază tensiunile dintre Ungaria și Ucraina, pe fondul războiului și al dependenței energetice. Analistul Márk Takács a evidențiat rolul strategic al lui Brovdi în războiul modern cu drone, ceea ce amplifică impactul simbolic al acestei excluderi. Măsura ar putea escalada disputele diplomatice, mai ales în contextul relațiilor deja tensionate dintre Budapesta și Kiev.

Sursa: 444.hu