Category: Locale

Categories
Locale Politic Stiri

Greu de găsit. Greșeala cu care senatorul AUR de Covasna, Ionuț Neagu, și-a început mandatul

O situație aflată la granița dintre comic și frustrant a fost creată de Ionuț Neagu, senator AUR, ales în Circumscripția Electorală nr. 15 Covasna, în 21 decembrie 2020, după ce a primit postul ca urmare a redistribuirii voturilor din 6 decembrie. Căutat de echipa redacțională a publicației locale covasnamedia.ro, acesta nu a fost de găsit pe nicio cale, ceea ce i-a determinat pe ziariști să facă un apel public pentru interviu. 

Este o regulă nescrisă ca jurnalistul să se confrunte cu ostilitate în foarte multe situații. Personal, am experimentat ostilitatea de fiecare dată când am adresat întrebări incomode, mai ales persoanelor aflate la conducerea instituțiilor de stat sau celor din sfera politică. Deși știu toți că pozițiile pe care le ocupă îi obligă la transparență și dialog cu presa, mulți preferă să o evite, nedorind să ajungă în atenția opiniei publice. Uneori cu motiv, dar de foarte multe ori dintr-o vigilență inexplicabilă. 

Ca să ajungă la o informație care, altfel, ar trebui să fie furnizată simplu, la cerere, de multe ori jurnalistul trebuie să demonstreze abilități de Sherlock Holmes și perseverență de Don Quijote. Să obții un contact al unei persoane sus puse poate fi mai greu decât să escaladezi Everestul. Și cât de simplu ar fi totul dacă politicienii și managerii de instituții ar înțelege clar că nu sunt pe moșia lor acolo, ci numai și numai pentru interesele cetățenilor pentru care sunt obligați să dea socoteală de fiecare dată când li se solicită!

Un exemplu în acest sens este cel al senatorului AUR de Covasna, Ionuț Neagu, care s-a dovedit atât de greu de găsit, încât redacția covasnamedia.ro a decis să facă un apel public de a intra în contact cu acesta pentru un interviu. „Am încercat prin toate mijloacele obișnuite cunoscute de noi până la acest moment să îl contactăm pe noul parlamentar, pentru a-l cunoaște, pentru a ști cine este sau a afla despre planurile lui în noua calitate de reprezentant al locuitorilor județului Covasna în Parlamentul României, însă până la momentul de față nu am reușit să stabilim nicio legătură”, spune jurnalista Iulia Drăghici în anunț, arătând ce greu poate fi de găsit un politician. 

Nu miră probabil pe nimeni faptul că, la scurt timp după publicarea articolului respectiv, redaciția covasnamedia.ro a publicat un update din care reieșea că  au reușit să intre în legătură cu senatorul căutat, însă nu au stabilit și o dată pentru un interviu. 

Din cercetările făcute de Iulia Drăghici rezultă că, în prezent, singurele date publice, disponibile, despre Ionuț Neagu sunt acelea că e născut în 26 septembrie 1982, este din Târgu Secuiesc, de profesie inginer cu ocupație de manager și că, începând din 22 decembrie, „face parte din Comisia pentru transporturi și infrastructură, în calitate de membru, dar și în Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorități, unde ocupă rolul de secretar. Biografia și declarațiile de avere lipsesc deocamdată de pe profilul lui Ionuț Neagu, publicat pe site-ul Senatului României.”

Interesant este totodată și modul în care cetățenii reacționează la situația creată. În timp ce unii par să îl ironizeze –  „Cu răbdare, toate la timpul lor. Abia și-a preluat mandatul, au fost și sărbătorile”, spune un cetățean într-un comentariu pe pagina de Facebook a publicației covasnamedia.ro – alții, par să îi ia contrariați apărarea. „Citesc cu uimire că ziarul local Observatorul îl caută pe senatorl AUR de Covasna Ionuț Neagu. După anunțarea rezultatelor alegerilor, aleșii AUR au trecut prin principalele localități să mulțumească alegătorilor pt. votul acordat. Au fost și în Sfântu Gheorghe la statuia de la gară. Bănuiesc, cine a fost interesat să-și cunoască alesul putea s-o facă. Eu am fost curios și l-am cunoscut,  mi s-a părut un băiat timid, dar cu bun simț. Era în ziua când cei ce formează coaliția se băteau pe funcții, iar tinerii de la AUR umblau prin țară să mulțumească alegătorilor”, spune un alt cetățean covăsnean.

Cazul senatorului de Covasna nu este neapăart un exemplu de rea-voință sau încercare de a evita presa. Se prea poate să nu fi avut timp după numire să își facă publice datele și modalitatea prin care poate fi contactat. Însă ignorând acest aspect s-a pus din capul locului într-o situație stânjenitoare – chiar dacă are de partea sa scuza că e la început de drum. Situația aceasta se suprapune peste un șir lung de situații similare create de-a lungul timpul de mulți din cei care intră în sfera publică și, din varii motive, omit să pună accent pe transparență și comunicare cu cetățenii care îi aleg și în folosul și interesul cărora se presupune că își canalizează toate eforturile și întreaga atenție. 

Foto:123rf.com  

Categories
Locale Stiri

Poveste rară de solidaritate umană la Miercurea Ciuc

Un incendiu violent care a mistuit, joi noaptea, aproximativ 20 de locuinţe ale comunităţii de romi din cartierul Şumuleu al municipiului Miercurea Ciuc a fost punctul de pornire al unui impresionant val de solidaritate al locuitorilor din oraş, care au sărit în ajutorul celor afectaţi, se arată într-un reportaj realizat de jurnaliștii Agerpres.

Flăcările, pornite de la un burlan metalic de fum neizolat termic, au mistuit casele din lemn, improvizate şi şubrede şi au lăsat sub cerul liber aproximativ 260 de oameni, peste jumătate dintre ei fiind copii.

Imediat ce autorităţile au realizat dimensiunea tragediei şi faptul că un număr foarte mare de oameni nu mai are unde să locuiască, au cerut ajutorul cetăţenilor oraşului, pe reţelele de socializare, în paralel cu măsurile administrative luate rapid.

Oamenii au privit pe Facebook imagini cu flăcările uriaşe, cu fumul dens, au aflat că la locul incendiului sunt copii care plâng, aflaţi în stare de şoc.

Şi astfel, valul de solidaritate a cuprins oraşul aproape adormit, iar localnicii au ignorat faptul că e pandemie şi că există restricţii de circulaţie şi au pornit către sala de sport a oraşului, acolo unde urmau să fie cazaţi cei afectaţi de incendiu.

Până după miezul nopţii au fost aduse ajutoare constând în saltele, pături, pilote, perne, obiecte de uz sanitar, haine, încălţăminte, alimente şi ceai cald. Cantitatea de ceai adusă de oameni a fost atât de mare, încât o parte din ea a rămas nefolosită.

„Am venit pentru a-i ajuta, e frig, nu au unde sta şi aşa au o soartă grea”

Iar dis-de-dimineaţă, încă de la ora 6.00, cetăţenii au continuat să vină la sala polivalentă din oraş cu tot ceea ce e nevoie pentru astfel de situaţii.

„Am venit pentru a-i ajuta, e frig, nu au unde sta şi aşa au o soartă grea şi mai ales acum, după incendiul acesta, e şi mai greu pentru ei, sărmanii. Am venit cu copilul, e un mod de a-l învăţat că trebuie să ajute, l-am convins şi şi-a donat o parte din haine”, a spus o tânără, venită cu întreaga familie la sala de sport.

Cei 262 de sinistraţi, dintre care 143 sunt copii, privesc cu uimire şi bucurie la dovezile de bunătate ale oamenilor, sentimente pe care, poate, nu le-au mai trăit până acum. Iau micul dejun liniştiţi, în holul sălii de sport, transformat ad-hoc în sală de mese, registratură, dar şi spaţiu de sortare a ajutoarelor.

O fetiţă de câţiva ani zâmbeşte larg după ce primeşte o bluză roz, un adolescent spune că ar avea nevoie de o geacă şi de ceva de încălţat.

Zeci de voluntari sortează cantitatea impresionantă de ajutoare şi împart haine, îmbrăcăminte şi încălţăminte tuturor celor care solicită şi care au nevoie.

De altfel, Primăria Miercurea Ciuc a făcut apel, încă de joi seara, către toţi cei care doresc, să fie voluntari pentru a ajuta atât la distribuirea de alimente, cât şi la celelalte activităţi din zona unde au fost aduşi oamenii afectaţi de incendiu.

Printre voluntari am întâlnit-o pe şefa Centrului Cultural Judeţean Harghita, Ferencz Angela, care spune că a simţit că trebuie să vină să ajute şi să-şi găsească locul într-un mecanism care s-a pus foarte repede în mişcare.

„Am simţit că trebuie să vin aici ca voluntar şi să-mi găsesc locul, să pot ajuta. Se simplifică lucrurile când e o mare nevoie şi eu cred că organizarea şi calmul sunt foarte bune şi sper că în continuare acest proces va avea un final fericit, normal şi omenesc. Eu am cunoscut şi cunosc situaţia de la Şumuleu, pentru că m-am interesat şi sunt câteodată implicată în acţiuni sociale, de caritate şi când am aflat ce s-a întâmplat imediat m-am gândit la diferite căi pentru a fi de ajutor şi cred că în calitate de voluntar eu am un rol iar instituţiile au, de asemenea, rolul lor”, a spus Ferencz Angela.

„Sper să fie un început în rezolvarea acestei probleme a romilor, care a fost neglijată cu bună ştiinţă de politicieni”

Un alt voluntar spune că şi-a făcut timp să vină la sala de sport pentru că poate şi pentru că sunt oameni care au nevoie de ajutor.

Nicolae Toşa, implicat frecvent în acţiuni civice, s-a declarat surprins de valul de solidaritate şi şi-a exprimat speranţa că acesta va fi un început în rezolvarea problemei romilor din Miercurea Ciuc.

„Sper să fie un început în rezolvarea acestei probleme a romilor, care a fost neglijată cu bună ştiinţă de politicieni, de autorităţi, de conducătorii oraşului şi sper să fie un moment zero pentru rezolvarea acestei probleme. Ştiu că e nevoie de bani, că e nevoie de foarte multe, dar după cum se vede, oamenii vor să ajute, vor rezolvarea acestei probleme. Şi am cunoştinţe la Şumuleu care mi-au spus că partea pozitivă a tragediei este că acum autorităţile sunt nevoite să rezolve această problemă, pe care până acum au neglijată. Se vorbeşte tot timpul de problema socială, dar nu se spune despre ce este vorba: este vorba de o pătură a societăţii care este neglijată complet, cu bună ştiinţă”, a afirmat Nicolae Toşa.

În cursul amiezii, cele 262 de persoane au fost testate pentru eventuala infecţie cu SARS-CoV-2, în contextul în care se intenţionează mutarea lor în alte spaţii şi este important ca cei pozitivi să fie izolaţi şi trataţi.

Angajaţii Serviciului Judeţean de Ambulanţă, ai Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) şi ai Spitalului Judeţean de Urgenţă, îmbrăcaţi în combinezoane, cu măşti şi viziere, au prelevat probe, în timp ce au liniştit copiii speriaţi, care au început să plângă de teamă şi, astfel, au tratat cu calm şi blândeţe o situaţie dificilă.

În cursul serii se vor cunoaşte rezultatele testelor şi se vor lua măsurile care se impun în astfel de cazuri.

„Mutarea în spaţii locative mai mici este extrem de importantă”

Dacă localnicii au trecut cu brio proba de solidaritate, autorităţile locale şi judeţe s-au mobilizat rapid, la scurt timp după declanşarea incendiului şi au început să ia deciziile necesare.

Mai întâi, în timpul nopţii, s-au mobilizat toate instituţiile cu atribuţii, după care, vineri dimineaţa, s-a întrunit Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, în cadrul căruia s-au înaintat mai multe soluţii de rezolvare a problemei.

Primarul municipiului Miercurea Ciuc, Korodi Attila, a spus că se caută spaţii de locuit unde oamenii să fie mutaţi rapid, iar pe termen mediu se identifică terenuri unde să fie construite locuinţe pentru aceste persoane.

Şi prefectul judeţului Harghita, Ion Proca, a declarat la finalul şedinţei Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă că se caută soluţii pentru transferarea lor în alte spaţii de locuit, iar în cursul serii se vor întruni din nou membrii comitetului, pentru a lua o decizie în acest sens.

Mutarea în spaţii locative mai mici este extrem de importantă, spune şi şefa DSP Harghita, dr. Tar Gyöngyi, întrucât problemele de sănătate pot fi mult mai uşor tratate şi urmărite decât într-un spaţiu mare.

Şi dr. Tar a apreciat „exemplul frumos de solidaritate comunitară” de care au dat dovadă localnicii, cuvinte de laudă având şi prefectul Harghitei, Ion Proca, dar şi primarul Korodi Attila.

Klaus Iohannis, l-a sunat pe primarul oraşului şi „a transmis tot sprijinul, pe termen scurt şi mediu

„Printr-un efort foarte mare al tuturor instituţiilor care au abilităţi în acest sens, dar cu o colaborare excepţională a echipei care conduce municipiul şi cu un voluntariat şi o colaborare pur şi simplu impresionantă din partea populaţiei, am reuşit să creăm un spaţiu cât de cât bun de locuit pentru oamenii aceştia, sigur, pe termen scurt. E vorba şi de mulţi copii, aproape 150 sunt minori şi sigur că nevoile în asemenea situaţii sunt multe. Repet, în cursul după-amiezii, al serii vom avea o nouă reuniune unde vom încerca să batem în cuie locaţia la care îi vom transfera în cursul zilei de mâine (sâmbătă – n.r.)”, a spus prefectul Ion Proca.

Primarul a mulţumit oamenilor şi a vorbit de o solidaritate majoră de care au dat dovadă localnicii din oraş, dar şi din satele din împrejurimi.

„Mulţumesc pentru solidaritatea exemplară a locuitorilor oraşului şi a regiunii Ciucului pentru că de ieri seara, de când am făcut un apel în spaţiul public, au început realmente să vină ajutoare necesare. Vorbim de saltele, pături, care deja sunt destule, dar şi de haine pentru iarnă, de încălţăminte, de alimente, detergenţi, săpunuri, scutece, adică tot ce are nevoie un copil, o mamă, o femeie, un bărbat, în această situaţie de criză. (…) Este o solidaritate majoră, toată lumea vine în sprijinul oamenilor care au avut de suferit, probabil zona în care au fost casele improvizate nu mai poate fi refăcută, nici nu este bine să fie refăcută, ci trebuie să găsim în săptămânile următoare realmente un loc în care, cu condiţii optime, poate fi dezvoltat un spaţiu locativ unde accesabilitatea serviciilor sociale şi a altor instituţii să fie facilă şi să fie un ajutor pentru oamenii care au păţit ce au păţit”, a afirmat primarul municipiului Miercurea Ciuc, Korodi Attila.

Şi dovezile de solidaritate au continuat să vină de peste tot. Chiar şi preşedintele României, Klaus Iohannis, l-a sunat pe primarul oraşului şi „a transmis tot sprijinul, pe termen scurt şi mediu, şi a mulţumit pentru solidaritatea comunităţii şi pentru promptitudinea cu care au intervenit autorităţile”.

De asemenea, Asociaţia de Întrajutorare Caritas a organizat şi o colectă financiară, toţi cei interesaţi putând dona atât online cât şi în conturile organizaţiei.

Donaţiile financiare sunt colectate de Caritas Alba Iulia

„Cetăţenii, instituţiile publice şi private din Miercurea Ciuc s-au unit pentru a ajuta persoanele afectate de incendiul din Şumuleu-Ciuc, astfel că donaţiile financiare sunt colectate de Caritas Alba Iulia. Pe pagina de web a organizaţiei, https://caritas-ab.ro se poate dona şi online, dar sumele pot fi virate în următoarele conturi bancare: RON: RO33 RNCB 0152 0163 3253 0001, EUR: RO30 RNCB 0152 0163 3253 0055. Swift: RNCBROBU, Banca Comercială Română. Beneficiar: Caritas Alba Iulia Asistenţă Medicală şi Socială. CIF: 15070152”, este anunţul făcut de Organizaţia Caritas.

În zona locuită de romi din cartierul Şumuleu al municipiului Miercurea Ciuc e multă tristeţe: locuinţele improvizate din lemn sunt mistuite de flăcări, diverse bunuri sunt aruncate de-a valma, mai multe animale caută ceva de mâncare, iar câţiva bărbaţi, care nu au mers să se cazeze la sala de sport, stau de vorbă.

Unul din liderii comunităţii de romi din regiunea Ciuc, Rostas Janos, care este şi pastor, spune că în zonă locuiesc între 400 şi 500 de oameni şi crede că toată nenorocirea a venit de la Dumnezeu şi tot El îi va ajuta şi pe mai departe.

„În comunitate locuiesc 400-500 de oameni şi jumătate dintre ei au rămas pe drumuri. Am fost acolo, e dezastru, au ars casele, dar şi animalele. Nu am atâtea cuvinte ca să pot să mulţumesc pentru toţi cei care au ajutat. Cred că totul e de la Dumnezeu şi acum tot El ne va ajuta ca situaţia să se îmbunătăţească”, a afirmat Rostas Janos.

Imensa dovadă de solidaritate a localnicilor şi răspunsul rapid al autorităţilor la situaţia creată aduce speranţă în inimile oamenilor greu încercaţi, iar numeroşilor copii care joi seara au plâns mult le pune un zâmbet pe faţă, pe unii făcându-i să creadă că abia acum urmează să vină Moş Crăciun.

Sursa: Agerpres

Foto: Agerpres

Categories
Locale Stiri

Primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Árpád, în echipa UDMR care va negocia programul de guvernare

Partidele care vor face parte din viitoarea coaliție de guvernare și-au stabilit echipele care vor negocia termenii înțelegerii. Discuțiile încep sâmbătă dimineața, la ora 9, la una dintre vilele de protocol din București. Cea mai numeroasă echipă de negociere este cea a USR PLUS, care trimite la discuții nu mai puțin de 19 persoane.

Printre cei care vor negocia programul de guvernare al viitorului Executiv și împărțirea funcțiilor de la vârful ministerelor și de la conducerea Parlamentului se numără inclusiv lideri politici care s-au atacat în campania electorală și care acum vor sta față-n față.

De exemplu, din echipa USR PLUS fac parte Cristian Ghinea și Cătălin Drulă, doi lideri care înainte de alegeri au criticat în termeni duri PNL. 

Negocierile încep sâmbătă dimineață și este de așteptat ca acestea să se întindă pe mai multe zile. 

Potrivit ultimelor informații de la partide, PNL își dorește în continuare cele două ministere importante din Guvern: Finanțe și Justiție, în timp ce USR PLUS ar vrea măcar unul dintre cele două portofolii. Discuții aprinse vor fi și pe șefia Camerei Deputaților disputată de Ludovic Orban și Dan Barna. 

UDMR cere două sau trei ministere în noul Guvern, însă maghiarii nu mai vor cele trei portofolii pe care le-au mai avut în trecut: Sănătatea, Mediul și Cultura.

Un punct important al discuțiilor va fi armonizarea celor trei programe de guvernare. De exemplu, USR PLUS insistă pentru o măsură cu care au defilat în campanie, taxe 0 pe salariul minim, cu care liberalii nu sunt de acord. 

Cine face parte din echipele de negociere

Echipa PNL este condusă de președintele partidului, Ludovic Orban și din ea mai fac parte secretarul general, Robert Sighiartău, prim-vicepreședinții Rareș Bogdan și Raluca Turcan, dar și premierul desemnat, Florin Cîțu.

Echipa de negociere pentru funcții în Guvern: Ludovic Orban, Florin Cîțu, Rareș Bogdan, Robert Sighiartău.

Echipa de negociere pentru programul de guvernare: Ionel Dancă, Cristian Bușoi, Laurențiu Leoreanu.

Echipa de negociere pentru funcțiile din Parlament: Alina Gorghiu, Florin Roman, Raluca Turcan, Relu Fenechiu.

Echipa USR PLUS este și ea împărțită pe mai multe criterii și din ea fac parte nu mai puțin de 19 persoane. Surse din partid spun că „a fost bataie mare” pe un loc în echipa de negociere și că toți liderii și-ar fi dorit să ia parte măcar la discuții.

Negocierile politice vor fi conduse de cei doi copreședinți Dan Barna și Dacian Cioloș. USR PLUS are o echipă separat pentru discuțiile privind programul de guvernare și o altă echipă pentru împărțirea funcțiilor din Parlament. 

Politic: Dan Barna, Dacian Cioloș, Dominic Fritz, Dragoș Tudorache, Vlad Voiculescu, Ionuț Moșteanu.

Program de guvernare: Cristian Ghinea, Claudiu Năsui, Lucian Viziteu, Stelian Ion, Dragoș Pîslaru, Anca Dragu, Andrei Lupu, Ștefan Pălărie.

Parlament: Cătălin Drulă, Radu Mihail, Cristina Prună, Silvia Dinică, Oana Țoiu, Andrei Lupu, Ștefan Pălărie.

Echipa UDMR este condusă de Kelemen Hunor și este împărțită, de asemenea, în funcție de negocierile purtate: o echipă pentru discuțiile despre funcții și o altă echipă pentru programul de guvernare.

Guvern și Parlament: Kelemen Hunor, Cseke Attila, Benedek Zakarias, Rozalia Biro.

Program de guvernare: Tanczos Barna, Balint Porcsalmi, Hegedus Csilla, Antal Arpad, Csoma Botond.

Sursa: WeRadio.ro

Foto: Facebook Antal Arpad

Categories
Locale Stiri

Promisiunile USR PLUS pentru problema maghiară din România

Într-un județ cum e Covasna, teoretic, multor oameni le este mult mai simplu să voteze pentru că știu mereu cu cine. Altfel spus, majoritarii merg constant pe mâna UDMR. Ne-o demonstrează și rezultatele de la alegerile parlamentare, care au oferit, printre altele, multe surprize extrem de comentate pe rețelele de socializare, cum este de pildă succesul de care s-a bucurat formațiunea politică AUR, care reafirmă nevoia unei părți a societății românești de radicalitate și extremism.

Și totuși, în ultima perioadă, lucrurile par să se mai fi schimbat puțin, mai ales în ce privește electoratul tânăr, care vine din urmă cu mentalități și nevoi diferite. Pentru aceștia, UDMR nu mai rămâne singura opțiune posibilă, acum când un partid foarte tânăr, cum este formațiunea USR PLUS, se afirmă tot mai puternic cu viziuni noi și proiecte aplicate, care lasă în urmă separarea pe etnii și pledează pentru unitate și scopuri comune. 

La nivel județean, cel mai cunoscut membru USR PLUS este Dulányi Balogh Szilárd, etnic maghiar, de profesie consilier juridic, care acum este co-președintele filialei covăsnene și se ocupă exclusiv de politică, dedicându-se proiectelor partidului cu un elan specific numai omului care crede orbește în cauza sa. „De când sunt în politică, mi-am primit „porția” de la toată lumea. De la unii etnici maghiari mi-am primit „porția” de vânzător și trădător de neam, unii români mi-am primit „porția” cu acel cuvânt cu B care nu îmi palce și pe care nu vreau să îl pronunț (n. r. bosgor). Totuși merg înainte. Nu dezarmez pentru că eu am intrat în politică ca să construiesc punți între cele două comunități”, mărturisește el conștient de poziția ingrată în care se găsește. 

Motivul pentru care crede atât de mult în ceea ce face este acela că, după părerea sa, în județul Covasna, niciun partid, fie el român sau maghiar, nu s-a concentrat vreodată coerent pe strategia de construi punți între cele comunități. Toți au încercat să dezbine prin proiecte de lege și inițiative legislative care au ținut mereu oamenii în tensiune și învrăjbire. 

Or, tocmai acest mod de abordare a comunității covăsnene în ansamblu ar urma să se schimbe, dacă USR PLUS ar ajunge în Parlament. „Am făcut presiune pe această chestiune, să nu uităm în programul de guvernare pe toți etnicii din România – că România are mai multe comunități etnice nu numai maghiare”, spune Szilárd, referindu-se la un program al partidului, „USR maghiar”, pe care îl consideră foarte curajos și care, între altele, tratează aspecte foarte sensibile pentru comunitatea maghiară de la noi. 

„Un punct din acest program este ca pragul folosirii limbii maghiare în administrație să nu mai fie de 20%, cum este în momentul de față, și să fie de 10% (vezi cazul Clujului, care este undeva între 14 – 16 %). Punctul doi vizează presupusa problemă a însemnelor comunităților etnice. Să nu ne mai batem în steaguri, imn etc. și să nu mai inventăm tot felul de probleme. Să mergem mai degrabă înainte după modele precum cele oferite de țări ca Slovenia și Croația, ca să nu amintesc și eu de celebrul Tirol de Sud care a fost foarte invocat de UDMR”, precizează co-președintele filialei covăsnene a formațiunii politice UDMR PLUS. 

În opinia sa, aceste aspecte se pot rezolva extrem de simplu dacă există voință politică, prin utilizarea steagului comunităților etnice regionale și în județe precum Harghita sau Covasna, așa cum se folosesc în Dobrogea, Țara Oașului sau Țara Bârsei. În felul acesta, crede Szilárd, s-ar reduce cu mult procesele privind inscripțiile de pe instituții și clădiri din zonă, iar etnicii maghiari s-ar simți în sfârșit acasă și și-ar vedea drepturile respectate. 

„Noi ne orientăm exclusiv după ce se prevede în tratatele Uniunii Europene legat de acest subiect. Avem în vedere „CONVENȚIA CADRU pentru protecția minorităților” și Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare. Acolo se zice foarte clar că statele membre își vor aduce toată contribuția nu numai ca să protejeze limbile regionale, ci să și contribuie la prezervarea lor. Acest principiu și aceste carte au fost votate de Parlamentul României, iar noi vrem să le vedem implementate”, explică Dulányi, care este hotărât să militeze totodată și pentru schimbarea modului de predare a limbii române pentru copiii maghiari, care după părerea sa, trebuie ajutați și susținuți de stat, prin diferite proiecte, să fie mereu aproape de limba română și să și-o însușească de la vârste fragede ca să o poată vorbi la fluent cât mai devreme.

Categories
Locale Politic

Dezvoltarea economică din Harghita, adevărata problemă a zonei

Statutul de minoritar sau majoritar al oamenilor care trăiesc în zonele locuite compact de maghiari începe să piardă tot mai mult teren, când vine vorba despre planurile politicienilor. O confirmă, între altele, și declarațiile făcute recent de către Sebastian Buzilă, preşedinte al PNL Harghita și candidat pentru Camera Deputaţilor la alegerile parlamentare din 6 decembrie. Conform acestuia, o problemă mult mai importantă și comună tuturor, indiferent de etnie, este situația economică, motiv pentru care – spune politicianul – ar trebui să devină o prioritate și un obiectiv al tuturor politicienilor și nu numai. 


„Se vorbeşte mult despre menţinerea identităţii comunităţii româneşti din Harghita, care se afla aici în minoritate numerică. La fel se vorbeşte şi despre menţinerea identităţii comunităţii maghiare din Harghita. Există proiecte culturale, legi, instituţii, ONG-uri, strategii create în acest sens. Dar principala problemă a ambelor comunităţi din Harghita este dezvoltarea economică a zonei. Pentru ca o comunitate să supravieţuiască, să se dezvolte, este nevoie în primul rând de locuri de muncă, de o economie prosperă. Fără locuri de muncă bine plătite, localităţile noastre vor continua să se depopuleze, mulţi dintre oameni se vor îndrepta spre zone mai dezvoltate economic, iar problemele noastre se vor accentua”, a declarat, pentru AGERPRES, Sebastian Buzilă.


Acesta a explicat că, în majoritatea comunelor din Harghita şi în micile oraşe din judeţ, populaţia este îmbătrânită, iar fenomenul se amplifică pe fondul măririi decalajului economic faţă de alte zone din România sau din alte ţări. 


Ţinând cont că România beneficiază până în anul 2027 de fonduri în valoare de 80 miliarde euro, ceea ce reprezintă „cea mai mare şansă de dezvoltare din ultimii 30 de ani”, şi Harghita poate să beneficieze de o ocazie fără precedent.


„Este o şansă fără precedent şi pentru Harghita, o şansă care, dacă nu este fructificată, va mări diferenţa dintre judeţul nostru şi alte zone mai dezvoltate economic. Harghita e un judeţ unde se poate face industrie, turism, agricultură, zootehnie, silvicultură. Pentru dezvoltarea acestor sectoare economice sunt esenţiale investiţiile publice în: infrastructură rutieră, reţele de gaz, apă, canalizare, energie electrică, parcuri industriale, care vor genera investiţii private şi creştere economică. Dezvoltarea economică a judeţului trebuie să fie principalul obiectiv al tuturor. Astfel se vor rezolva multe din problemele noastre reale sau create artificial”, a conchis liderul PNL Harghita. 

Sursa: Agerpres

Foto: Facebook Sebastian Buzilă

Categories
Cultura si lifestyle Locale Stiri

Sfântu Gheorghe: monede şi documente importate pentru istoria urbei descoperite în timpul renovării Bisericii Reformate Fortificate

Biserica Reformată Fortificată din Sfântu Gheorghe, unul dintre cele mai vechi şi importante monumente istorice din oraş, a fost reabilitată cu sprijinul autorităţilor locale, în timpul lucrărilor aici fiind descoperite câteva monede şi documente importate pentru istoria urbei.   

Lucrările de renovare, care au început în primăvara anului 2019, au cuprins întregul complex de clădiri, biserica, turnul, casa mortuară, bastionul şi fosta şcoală germană, care în prezent serveşte drept locuinţă a clopotarului şi va găzdui în viitor şi un mic muzeu.

„S-au încheiat lucrările de restaurare a clădirii, turnului, zidului şi bastioanelor Bisericii Reformate Fortificate, în prezent se lucrează la designul ambiental, aşezarea bordurilor şi a scărilor, la modernizarea capelei mortuare şi a clădirii fostei şcoli germane. În martie, odată cu renovarea turlei s-a îndepărtat şi globul din cupru al acesteia, în interiorul căruia s-au găsit acte şi monede importante”, a scris primarul municipiului Sfântu Gheorghe,  Antal Árpád, pe pagina sa de socializare.

„În timpul lucrărilor au fost găsite cinci documente şi patru monede, care au fost identificate de către specialistul heraldic Szekeres Attila. Documentele includ o scurtă descriere a construcţiei noului turn, o listă a proprietarilor oraşului, o listă a conducătorilor oraşului şi şefilor bisericii, dar şi o declaraţie a sprijinului financiar acordat pentru aurirea sferei turnului. Documentele provin de la pastorul Gödri Ferenc, bunicul regretatului primar din Sfântu Gheorghe, Gödri Ferenc. Al cincilea document provine de la fostul pastor Vásárhelyi János din 1761, care coincide cu momentele construcţiei turnului din acea perioadă. Monedele includ o piesă emisă de oraşul Braşov în 1613, o monedă din cupru de 10 poli emisă de Rákóczi Ferenc al II-lea în 1705, 6 monede de argint emise de împăratul Francisc al II-lea în 1795, dar şi un ban de argint emis de Episcopul Károly al III-lea în 1707”, se arată pe pagina de internet a Primăriei Sfântu Gheorghe. 


Potrivit sursei citate, municipalitatea a contribuit cu un milion de lei la restaurarea acestei clădiri monument istoric, una dintre cele mai vechi şi importante din oraş. 

Sursa foto: Antal Árpád / Facebook

Sursa: Agerpres

Categories
Locale Stiri

UDMR schimbă abordarea. Sfântu Gheorghe are cel mai tânăr viceprimar din istoria oraşului

La scurt timp după alegerile locale, mai exact în prima şedinţă extraordinară de după constituirea Consiliului Local, locuitorii Municipiului Sfântu Gheorghe au avut parte de o surpriză pe care probabil nimeni nu o anticipase. După ce fostul viceprimar, Éva Judit Sztakics, a eliberat postul întorcându-se la catedră, în locul acesteia a fost numită Vargha Fruzsina, în vârstă de numai 24 de ani, absolventă a Universității Babeş-Bolyai.  Numirea acesteia pare să se încadreze într-o nouă abordare a UDMR în zonă, la Consiliul Județean Covasna fiind numit, de asemenea, un vicepreședinte de doar 29 de ani.

Deși gurile rele susțin că plasarea acestei tinere lipsite de experiență într-o funcție atât de înaltă și de plină de responsabilități este o strategie a primarului Antal Árpád de a-și construi o echipă din oameni ușor de manipulat, edilul a prezentat cu totul alte argumente care justifică o astfel de alegere. „Prin nominalizarea lui Vargha Fruzsina, vreau să transmit un mesaj foarte puternic tinerilor. Cred că munca noastră nu valorează aproape nimic dacă tinerii nu rămân acasă, dacă nu vin acasă, dacă nu sunt prezenți și nu sunt implicați în viața orașului. Construim acest oraș pentru toată lumea, dar în primul rând pentru ei. Aceasta este o generație valoroasă, este important să le descoperim și să le rezolvăm problemele pentru a se simți prezenți și implicați în conducerea orașului. Problemele tinerilor de 20 de ani sunt înțelese cel mai bine chiar de tinerii în vârstă de 20 de ani. Toate condițiile sunt îndeplinite pentru ca tinerii să fie mai încrezători în autorităţile locale și să le transmită ce le preocupă”, a explicat primarul Antal Árpád propunerea făcută. 

În ziua depunerii jurământului, la discuția cu presa locală, Vargha Fruzsina, care va face echipă cu celălalt viceprimar, Tóth-Birtan Csaba, a vorbit despre lipsa sa de experiență, care poate fi compensată prin dorința de a învăța. „Este o mare onoare pentru mine să fiu nominalizată pentru această funcţie. Nu este un secret pentru nimeni că nu am încă multă experiență, dar cred că dacă primarul și colegii mei din Consiliu m-au onorat cu încrederea lor, voi fi suficient de motivată să mă ridic la aşteptările lor. Am trei mari pasiuni: artele plastice, dansul popular și tradițiile, dar şi ajutorarea oamenilor din jur. Sunt încrezătoare că împreună cu această echipă și tinerii din Sfântu Gheorghe vom reuși să atingem obiectivele stabilite. Sunt conștientă de gradul mare de responsabilitate și că acest lucru nu va fi un proces ușor, dar am mari speranțe că îmi voi îndeplini atribuţiile cu succes” – a spus tânăra. 

De altfel, se pare că în Covasna tocmai a luat naștere un nou trend al UDMR, acela de a aduce tinerii mai aproape de sfera politică și administrativă, dându-le funcții de nivel înalt. Un al doilea exemplu în acest sens îl reprezintă cazul lui Jakab Barna, în vârstă de 29 de ani, care a devenit anul acesta cel mai tânăr vicepreședinte din istoria Consiliului Județean Covasna.

Sursă și Foto: Primăria Sfântu Gheorghe și Facebook Jakab Barna

Categories
Locale Stiri

Noua componență a Consiliului Județean Covasna este mai degrabă veche

Joi, 22 octombrie, Tamás Sándor, în calitate de președinte al Consiliului Județean Covasna și alți 27 de consilieri județeni și-au preluat mandatele primite în urma voturilor exprimate de covăsneni în 27 septembrie. UDMR deține majoritatea cu 72% dintre mandate.

Ceremonia de învestire a noului Consiliu Județean Covasna a avut loc joi, într-un cadru organizat în curtea instituției. Evenimentul nu a putut fi derulat în interior din cauza restricțiilor cauzate de COVID-19, dar a putut fi urmărită și online. 

„Încep astăzi, cu emoție, al patrulea mandat de președinte al Consiliului Județean Covasna. De 25 de ani sunt în politică, dar am emoții și acum. Dacă în ultimii 12 ani, am pus bazele dezvoltării responsabile a județului nostru, în mandatul acesta îmi propun să continuăm dezvoltarea sistemului sanitar – atât infrastructura medicală, cât și atmosfera din spitalul nostru, să asigurăm conectivitate la aeroportul din Ghimbav și demararea lucrărilor la autostrada Brașov-Târgu Secuiesc-Bacău. Vom continua modernizarea drumurilor județene, dezvoltarea sistemului social și de protecție a copiilor, respectiv gestionarea deșeurilor conform standardelor europene”, a declarat după depunerea jurământului președintele Tamás Sándor. 

Dintre cei 30 de consilieri pe care îi va avea CJ Covasna, 22 sunt din partea UDMR, câte trei de la PNL și Alianța Maghiarilor din Transilvania și doi de la PSD. De asemenea, și președintele CJ, Tamás Sándor (UDMR) are drept de vot. 

Pe lângă acesta, joi au depus jurământul 27 de consilieri din cei 29 validați. A fost absent Jănică Piștea de la PNL, din motive de sănătate, dar și Benkő Erika, de la UDMR, care a refuzat mandatul pentru că dorește să activeze în continuare în Parlamentul României. Urmează ca în perioada următoare, pentru UDMR să fie validate alte două mandate, potrivit listei de supleanți (unul în locul lui Tamás Sándor, care a obținut funcția de președinte CJ și unul în locul deputatei Benkő).

„Din 2008, de când sunt președinte, din patru în patru ani am mărit mandatele UDMR-ului. În 2008, din 31 am avut 16 consilieri, în 2012 am avut 19, în 2016 am avut 20, iar acum, din 31 avem 23. Asta înseamnă o responsabilitate mult mai mare. Mărimea mandatelor și a procentajului, că suntem 72% în Consiliul Județean, ne responsabilizează pentru că, după cum știți, politic, întotdeauna v-am spus, calitatea relației între o majoritate și o minoritate cade în sarcina majorității. Asta am spus și față de bucureșteni și față de majoritate și minoritate, chiar și în județul Covasna. Dacă noi avem acum majoritate covârșitoare în Consiliul Județean, asta înseamnă că avem o responsabilitate mult mai mare. Eu personal și majoritatea pe care o conduc o să avem grijă de calitatea relației”, a declarat joi, într-o conferință de presă, Tamás Sándor. 

Chiar dacă, în mare parte, echipa din conducerea CJ Covasna rămâne aceeași ca și înainte de alegeri, se pregătește totuși o schimbare. Tamás Sándor a precizat că în propunerea sa pentru vicepreședinți, pe lângă Henning László, de data aceasta nu va mai fi Grüman Róbert, care a fost validat și învestit în calitate de consilier, ci Jakab Barna, „unul dintre cei mai tineri consilieri județeni”, după cum a afirmat Tamás Sándor.  

„Dânsul este inginer aeronautic. E din Sfântu Gheorghe, lucrează la Consiliul Județean Brașov și este unul dintre cei doi manageri de proiect din cadrul Consiliului Județean în ceea ce privește construirea aeroportului de la Ghimbav”, a explicat Tamás Sándor.  

Despre motivația din spatele acestei schimbări se va vorbi mai multe vineri, a spus președintele CJ Covasna, când va avea loc ședința în care se va vota propunerea acestuia. 

La evenimentul de învestire au fost prezenți cei trei lideri ai Prefecturii Covasna, prefectul Iulian Todor, respectiv subprefecții Cosmin Boricean și Sergiu Mitroi. 

În discursul său, prefectul a precizat că realegerea în fruntea Consiliului Județean a lui Tamás Sándor, pentru al treilea mandat consecutiv, înseamnă că locuitorii județului își doresc continuitate în derularea proiectelor deja începute. 

„Rezultatele alegerilor locale din 27 septembrie 2020 demonstrează încă o dată încrederea acordată de cetățenii județului Covasna prin votul exprimat, dar mai ales dorința acestora de continuare a proiectelor de dezvoltare economică și de modernizare a județului Covasna”, a spus, în luarea sa de cuvânt, Iulian Todor. 

Tot în ședința de vineri se va stabili și componența Comisiilor de Specialitate din cadrul CJ Covasna. 

Sursa: covasnamedia.ro

Foto: Facebook Tamás Sándor

Categories
Locale Nationale Stiri

STUDIU: Românii și maghiarii din Transilvania, mult mai asemănători decât s-ar crede

Potrivit unui studiu realizat recent, maghiarii din Transilvania au un sistem de valori mult mai apropiat de cel al românilor decât de cel al maghiarilor din Ungaria. Studiul respectiv a avut în vedere aspecte precum familia, rolurile de gen și exercitarea cultului religios. Primul pachet de rezultate ale sondajului intitulat „Maghiarii din Transilvania pe harta sistemelor de valori europene” a fost prezentat de specialiştii Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale marţi după-amiază, în cadrul unei conferinţe de presă. 

Directorul institutului, István Horváth a explicat că în cadrul sondajului European Values Study (EVS) au fost studiate pentru prima dată opţiunile valorice ale maghiarilor din Transilvania şi ale comunităţii suedeze din Finlanda. Dintre rezultatele sondajului efectuat în 42 de ţări europene printr-un set de întrebări identice, marţi au fost prezentate cele referitoare la familie, la rolurile de gen şi la exercitarea cultului religios. István Horváth a remarcat că acestea sunt chestiunile în care, în comparaţie cu tendinţele europene, trendurile din România sunt caracteristice şi pentru maghiarii din Transilvania.

Cercetătorul Tamás Kiss a precizat că toate societăţile europene acordă un rol deosebit ataşamentului faţă de familie.Consensul este însă mult mai puţin solid în privinţa valorilor care ţin de familie, ca şi în cazul definiţiei familiei. 

EVS a studiat liberalismul în viaţa privată prin patru întrebări, dintre care două s-au referit la acceptarea homosexualităţii, câte una la acceptarea avortului şi a divorţului. Toate aceste patru întrebări demonstrează existenţa unei linii de fractură pronunţate între Europa de Vest şi fostele ţări socialiste.

Pentru maghiarii din Transilvania şi pentru România în general, liberalismul în viaţa privată este mai puţin caracteristic chiar şi în comparaţie cu zona Europei de Est. Pe o scară valorică între 1 şi 10, acceptarea homosexualităţiia primit 2,4 puncte, cea a avortului 3,5, iar cea a divorţului 4,7.

9%.  din maghiarii din Transilvania sunt caracterizaţi de un liberalism categoric în viaţa privată, în timp ce proporţiaadepţilor unui sistem de valori conservator este de 60%. Potrivit sondajului, conservatorismul puternic privind viaţa privată se asociază cu un simţ mult mai moderat al datoriei faţă de familie. Astfel, răspunsurile referitoare la decizia de a avea copii şi la îngrijirea părinţilor vârstnici au revelat un simţ puternic al datoriei faţă de familie la 36% din maghiarii din Transilvania, în timp ce acest lucru nu este deloc reprezentativ pentru 30%. 

S-a mai evocat faptul că valorile legate de familie îi apropie pe maghiarii din Transilvania mai mult de România, decât deUngaria, considerată oarecum mai liberală în această privinţă. Din această perspectivă, maghiarii transilvăneni diferă faţă de comunităţi minoritare precum ruşii din Estonia, turcii din Bulgaria sau albanezii din Macedonia de Nord, la care caracteristica majoritară este o mentalitate mai conservatoare privind familia şi viaţa privată. 

Cercetătorul Dénes Kiss a precizat că toţi indicatorii studiului au relevat faptul că România este ţara cea mai religioasă în toată Europa, deoarece ea dispune de ratele cele mai ridicate privind numărul celor ataşaţi unui cult religios (97%), al celor care frecventează regulat biserica (31%), al celor care se roagă în mod regulat (81%), precum şi al celor care se consideră credincioşi (85%). 

Potrivit rezultatelor studiului, maghiarii din Transilvania sunt caracterizaţi de o religiozitate deosebit de ridicată încomparaţie cu Europa, ca şi România în general. Astfel, 99% din maghiarii din Transilvania sunt ataşaţi unei confesiuni, 34% frecventează biserica, 83% se roagă regulat şi 89% se consideră credincioşi. István Horváth a adăugat că indicatorii diferă în mare măsură de cei ai Ungariei, o ţară mult mai secularizată.

Sursa: hirado.hu

Categories
Locale Stiri

Curtea de Apel de la Târgu-Mureş a hotărât definitiv că cimitirul militar din Valea Uzului este în proprietatea publică a comunei harghitene Sânmartin

Curtea de Apel de la Târgu-Mureş a respins marţi prin sentinţă definitivă acţiunea oraşului Dărmăneşti în vederea anulării hotărârii Consiliului Local Sânmartin prin care cimitirul militar din Valea Uzului a fost trecut în proprietatea publică a comunei.

Rezumatul sentinţei a fost publicată pe portalul tribunalelor din România. Curtea de Apel a respins, ca instanţă de apel, recursul primăriei oraşului Dărmăneşti împotriva hotărârii în prima instanţă, cu conţinut similar.

“Acum se deschide un nou capitol în procesele legate de cimitir, iar acesta va fi numai în favoarea noastră”, a apreciat primarul comunei Sânmartin, András Gergely, în mesajul video în care a comentat decizia.

La începutul lunii august 2019, oraşul Dărmăneşti a acţionat în justiţie comuna Sânmartin cu scopul de a anula parţial hotărârea din 2007 a consiliului local al comunei, prin care a fost declarat proprietate publică a localităţii din Ţinutul Secuiesc cimitirul militar din Valea Uzului şi clădirile dezafectate ale fostei cazărmi, din apropierea cimitirului. Hotărârea Consiliului Local Sânmartin a fost confirmată şi prin Hotărârea Guvernului nr. 299/2010.

În cursul procesului, Consiliul Local Dărmăneşti a invocat faptul că teritoriul cimitirului a fost inclus în inventarul proprietăţii private a oraşului moldovean încă din anul 1990, iar pe planul de urbanism general (PUG) aprobat în 1997 şi valabil până astăzi, cimitirul este marcat ca teren intravilan al oraşului. În schimb, comuna Sânmartin a prezentat instanţei cărţi funciare de la sfârşitul secolului al 19-lea, care demonstrează că teritoriul disputat este proprietatea comunităţii proprietarilor funciari din comunele Sânmartin şi Ciucani.

Apartenenţa localităţii Valea Uzului, astăzi nelocuită și a cimitirului militar fac obiectul nenumăratelor procese la tribunalele româneşti. O parte din aceste procese au fost iniţiate de Sânmartin, o alta de Dărmăneşti, iar un al treilea grup de procese a fost intentat de prefectul judeţului Bacău.

Sursa: stiriletransilvaniei.ro.