Categories
Locale Stiri

După mulți ani, tensiunile dintre Prefectura Covasna și Primăria Sf. Gheorghe ar putea lua sfârșit

Pentru primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Árpád, faptul că județul Covasna va avea prefect UDMR nu poate fi decât o ușurare. La nivel local, este cunoscut faptul că între Prefectură și Primărie au existat constant disensiuni, mai mult sau mai puțin justificate. Prin urmare, numirea lui Ráduly István la conducerea Prefecturii se conturează ca o speranță de colaborare și ca o oportunitate ca Prefectura și primăriile din județ să fie „de aceeași parte a baricadei”.

Într-o conferință de presă ținută joi, primarul municipiului Sfântu Gheorghe, care este și președintele UDMR Sfântu Gheorghe, a vorbit exact despre schimbarea pe care o va aduce această numire în județ. 

„Consider că este un început nou pentru relația dintre administrația locală și Instituția Prefectului. În calitate de primar a avut ocazia să se întâlnească și cu profesionalismul, dar și cu reaua-credință care a venit din când în când dinspre Instituția Prefectului. Noi sperăm că va fi o colaborare corectă, în cadrul legii, al Constituției, și că va dispărea acel rol al Prefecturii pe care l-a enunțat la un moment dat fostul prefect Codrin Munteanu, că Prefectura trebuie să fie cea care trage frâna de mână în dezvoltarea județului și a localităților. Vrem să avem o Instituție a Prefectului care este interesată în dezvoltarea județului și a localităților, și sunt convins că va fi o colaborare corectă și cu cei doi subprefecți care au fost deja nominalizați de colegii din coaliția de guvernare”, a spus edilul care a mai adăugat că de foarte multe ori Prefectura și primăriile se aflau de părți diferite ale baricadei.

În vârstă de 52 de ani, Ráduly István, care a fost selectat din 12 propuneri înaintate de UDMR,  este licențiat în drept, doctor în geografie și specialist în dezvoltare rurală și turism.

Conform informațiilor cuprinse în CV-ului său, între anii 1997 – 2004 a fost profesor de geografie la Şcoala Generală „Gödri Ferenc” din Sfântu Gheorghe, iar începând din 2004 este lector universitar în cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, Facultatea de Ştiinţe Economice și Gestiunea Afacerilor. În iunie 2004, acesta a fost ales pentru prima dată primar al comunei Ozun, de atunci câştigând alte 4 mandate de primar (17 ani).

Potrivit Antal Árpád, forul statuar al UDMR Covasna a decis nominalizarea lui Ráduly István abia miercuri seara. CV-ul acestuia a fost transmis și viceprim-ministrului Kelemen Hunor și, cel mai probabil, noul prefect va fi numit oficial în funcție în zilele sau săptămânile următoare. 

„Deocamdată nu pot să răspund la întrebarea ce pot eu să fac din funcția de prefect, dar un lucru este sigur: voi fi cinstit, corect, și voi avea grijă ca legile României să fie respectate, dar aceleași legi care sunt respectate peste tot pe teritoriul României, și la Constanța, și la Timișoara, și în Covasna. O să am un singur scop: dezvoltarea sustenabilă a județului (…) Intru pe ape străine, deși lucrez de aproape 17 ani în administrația publică și am predat și legislație în cadrul universității”, a declarat între altele Ráduly István.

Cât privește locul rămas vacant la Primăria Ozun, până la organizarea unui nou scrutin, conform prevederilor Codului administrativ, dacă numirea lui Ráduly István în funcția de prefect va fi oficializată, atribuțiile în cadrul Primăriei Ozun vor fi preluate de actualul viceprimar, Szabó Anna Mária, care se află la al doilea mandat.

Sursa: WeRadio Sfântu Gheorghe

Foto: covasnamedia.ro 

Categories
Locale Stiri

Provocări etnice la Tg. Mureș: Monumentul Secuilor Martiri, vandalizat

UDMR a reclamat vineri seară vandalizarea Monumentului Secuilor Martiri din Târgu Mureş şi a transmis că este păcat că se încearcă din nou crearea unui conflict între comunităţile române şi maghiare. UDMR şi vicepremierul Kelemen Hunor au făcut apel la calm. La rândul său, primarul municipiului Târgu Mureş, Soós Zoltán, a transmis că oraşul se poate dezvolta doar dacă nu se lasă loc provocărilor etnice. „Să nu ne lăsăm păcăliți de cei care ne vor răul”, a transmis primarul.

UDMR şi Kelemen Hunor au reclamat, vineri seară, vandalizarea Monumentului Secuilor Martiri din Târgu oltan, Mureş. „Evident că nu tuturor le-a plăcut asta”, a transmis UDMR, adăugând că este păcat că se încearcă din nou crearea unui conflict între comunităţile române şi maghiare.

„UDMR condamnă toate manifestările extreme”, a mai transmis formaţiunea, anunţând că a depus o plângere la Poliţie şi făcând apel la calm.

La rândul său, primarul municipiului Târgu Mureş, Soós Zoltán, a transmis că oraşul se poate dezvolta doar dacă nu se lasă loc provocărilor etnice. „Cu puțin timp în urmă am aflat că autori necunoscuți au vandalizat Monumentul Secuilor Martiri. Târgumureşenii nu mai pot fi divizați, deşi unii nu renunță. Să nu ne lăsăm păcăliți de cei care ne vor răul. Oraşul nostru se poate dezvolta doar dacă nu lăsăm loc provocărilor pe bază etnică”, a scris vineri seară pe Facebook primarul Soós Zoltán.

Sursă și Foto: g4media.ro

Categories
Locale Stiri

COVID-19 – Echipa de fotbal Sepsi OSK din Sfântu Gheorghe, susținută din tribune de oameni de zăpadă

Tribunele stadionului nu au mai fost goale la partida de sâmbătă, unde echipa gazdă a înfruntat-o pe Astra Giurgiu. Sute de suporteri de zăpadă au ocupat locuri pe scaunele rămase părăsite din cauza restricțiilor impuse de pandemie. Acesta a fost un semnal din partea suporterilor prin care au afirmat cu fapte, nu doar cu vorbe: „Suntem alături de voi!”, „Nu v-am uitat!”, „Vă iubim!”. Victoria categorică, 4-1, obținută de echipă covăsneană a încununat așa cum se cuvine succesul acestei acțiuni. 

Am o bucurie enormă în inimă, fiindcă băieții au făcut totul, tot ce am cerut eu și ce au cerut suporterii, prin gestul lor extraordinar, de a veni cu inima și sufletul alături de echipă, chiar și prin fapte, cu cei 230 de oameni de zăpadă pe care i-au făcut. Chiar i-am numărat. Eu cred că suporterii au primit răsplata cu meciul ăsta extraordinar, făcut de toți jucătorii care au intrat astăzi pe teren”, a declarat sâmbătă, pentru Observatorul de Covasna, finanțatorul Sepsi OSK, Diószegi László.

Reprezentantul galeriei Sepsi OSK, Nagy Lázár József, ne-a spus cu puțin timp înainte de începerea meciului că implicarea comunității din jurul echipei în această campanie le-a depășit orice așteptare. Totul a început de la o idee interesantă, care s-a transformat într-un adevărat fenomen, acoperit de oameni din tot orașul, chiar și din afara lui, precum și de presa națională.

„Nu am cifre exacte, dar din ce am numărat au fost joi și vineri în jur de 500 de familii, care au lucrat la 200 și ceva de oameni de zăpadă. A venit aseară un camion din Cernat, care a adus oameni de zăpadă. Vă dați seama? Tocmai din Cernat!  Mi se pare extraordinar, mai ales că această campanie a reușit să adune la un loc nu doar fanii echipei, ci și oamenii din oraș și din alte localități. Au fost maghiari, au fost români, copii, bătrâni. Asta mi s-a părut extraordinar și  înseamnă că această echipă este foarte iubită”, ne-a spus reprezentantul galeriei Sepsi OSK, Nagy Lázár József.

Tot acesta a precizat că deși este mai silențioasă decât suporterii în carne și oase, galeria de zăpadă care a vegheat sâmbătă meciul este foarte diversă, ceea ce înseamnă că oamenii au folosit din plin și creativitatea. S-au folosit tricouri cu mesaje, bluze, salopete, pancarte, măști medicale, căciuli, fulare, ochelari de soare, nasturi, dopuri, steaguri, morcovi, mături, găleți și câte și mai câte. Ce au avut în comun toate? Culorile alb-roșii, dar și mult entuziasm din partea creatorilor.

N-am altceva ce să zic, decât că suntem foarte bucuroși că a fost un succes nesperat, imens şi încă o dată am arătat că galeria noastră este unică, am mobilizat peste 450 de oameni şi am atins scopul nostru, să transmitem că suntem lângă echipă”, ne-a spus un alt fan dedicat al echipei, Berkeczi Tibor, care a punctat și că, în fotbal, galeria are un loc foarte important.

Cea mai tare galerie din țară

Ideea acestei acțiuni a pornit de la managerul Teatrului Andrei Mureșanu, Anna Maria Popa, la rândul ei suporter înfocat, căreia pandemia i-a „furat” șansa de a-și susține echipa de suflet la meciuri din tribune.

Ideea mi-a venit meciul trecut când frustrarea că nu pot fi pe stadion a depășit un anumit prag. Mi-am imaginat atunci oameni de zăpadă pe stadion care să ne țină locul și să transmită cât mai vizibil susținerea noastră jucătorilor noștri. L-am sunat pe colegul suporter și prietenul Nagy Lázár József și l-am întrebat dacă nu ar fi fain să mergem să facem noi niște oameni de zăpadă înainte de meci. Din acel moment, ceea ce era o idee simplă aruncată în joacă, a fost preluată și dezvoltată de grupul de suporteri la nivelul de acum. Ceva senzațional! Când am visat acest moment nu mi-aș fi putut imagina vreodată cât de departe și cât de frumos poate fi dezvoltată o întreagă campanie pornind de la această idee. Sunt foarte mândră de prietenii mei, de galeria de suporteri! Reușita acestei campanii este în totalitate meritul lor. Este doar încă o dovadă a faptului că Szekely Legio este cu adevărat cea mai tare galerie din țară! Hajra, Sepsi OSK!”, a spus, pentru Observatorul de Covasna, Anna Maria Popa.

În același context, Nagy Lázár József ne-a spus și că această acțiune, dar și multe altele, cum ar fi campaniile umanitare sau faptul că nu răspund provocărilor venite de la alte galerii, arată că suporterii Sepsi OSK sunt deosebiți, că manifestă o altă atitudine, hotărâtă, dar nu agresivă, față de fotbal, club, conducerea clubului și tot ce ține de echipa lor de suflet.

Pe ecranele TV ale microbiștilor din toată țara au putut fi văzuți „fanii” alb-roșii încremeniți pe scaunele din tribune și prin aceștia devotamentul și statornicia fanilor OSK. Oamenii de zăpadă nu au scăpat nici privirii comentatorului, care a făcut unele referiri la ei pe parcursul partidei.  

Chiar dacă timpul și vremea caldă le vor veni de hac suporterilor de nea, un lucru rămâne veșnic: dragostea suporterilor pentru Sepsi OSK. În plus, nu mai e nicio îndoială, dacă a fost vreodată, că momentul în care se vor redeschide stadioanele este unul foarte așteptat.

Articolul integral pe covasnamedia.ro

Fotografii: Facebook Observatorul de Covasna

Categories
Locale Stiri

SENTINȚĂ DEFINITIVĂ: Cheile Bicazului au trecut în administrarea Județului Neamț

Curtea de Apel Ploieşti a respins cererea de revizuire înaintată de Consiliul Judeţean Harghita şi Consiliul Local Gheorgheni. Astfel, a devenit definitivă sentinţa pronunţată în procesul de stabilire a hotarului între Gheorgheni şi Bicaz-Chei, care atribuie una din cheile cele mai pitoreşti ale României părţii din Judeţul Neamţ. Completul de judecată a dispus de asemenea ca Judeţul Harghita și municipiul Gheorgheni să plătească comunei Bicaz-Chei 8000 lei cheltuieli de judecată.

În procesul de hotar al celor două localităţi situate de o parte şi de alta a Carpaţilor, Curtea de Apel Ploieşti a pronunţatsentinţa definitivă în iunie 2020, prin excluderea din proces a Consiliului Judeţean Harghita. Preşedintele acestuia, Csaba Borboly, şi-a exprimat atunci suspiciunea privind excluderea instituţiei pe care o conduce pentru ca judecătorii să nu fie obligaţi să ia în considerare „probele sută la sută evidente” pe care consiliul harghitean le-a prezentat în cursul dezbaterii. 

Politicianul UDMR a considerat acest lucru ilegal, invocând mai multe acte normative care dispun rezolvarea diferendelor legate de hotarele localităţilor aflate la limita dintre judeţe cu participarea consiliilor judeţene. 

Consiliile din Ţinutul Secuiesc au cerut revizuirea procesului pe baza acestor acte, însă revizuirea a fost respinsă de Curtea de Apel Ploieşti prin sentinţa dată miercuri.

Apartenenţa Cheilor Bicazului şi a teritoriului adiacent de 700 hectare – care aparţineau prin tradiţie Ţinutului Secuiesc – a devenit controversată după ce Legea 7/1996 a dispus stabilirea
hotarelor localităţilor în actele cadastrale. În 1998, oficiile de cadastru ale celor două judeţe au stabilit într-un proces-verbal că teritoriul disputat, care dispune de un mare potenţial turistic, aparţine comunei Bicaz-Chei, procesul-verbal fiind semnat şi de viceprimarul de atunci al Gheorgheniului. 

Iniţiativele secuieşti ulterioare au vizat anularea acestui proces-verbal şi rectificarea
limitelor de judeţ. Cazul a fost analizat în 2012 de o comisie interjudeţeană care a constatat că atât partea harghiteană, cât şi cea din Neamţ îşi menţin poziţia, revendicându-şi teritoriul disputat. Astfel, disputa a fost supusă aprecierii instanţei.

Procesul a fost derulat începând din 2013, după mai multe strămutări, de Tribunalul Judeţean Prahova, care, în iunie 2019, a stabilit limita dintre judeţe în favoarea Gheorgheniului și judeţului Harghita. Această sentinţă a fost modificată prin hotărârea definitivă pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti în iunie 2020, sentinţa de anul trecut fiind confirmată acum prin respingerea revizuirii procesului.

Susa: hirado.hu

Foto: libertatea.ro

Categories
Locale Nationale Stiri

Promisiunea unei noi șosele Satu Mare-Ungaria

Prefectul sătmărean, Radu Bud, a mediat marţi, 12 ianuarie 2021, organizarea, în sistem videoconferinţă, a unei  întâlniri între Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere CNAIR SA, SEARCH Corporation, în calitate de proiectant, şi autorităţi locale, instituţii deconcentrate şi furnizori de utilităţi (instituţii avizatoare) pentru găsirea celei mai bune şi rapide soluţii de implementare a proiectului Drum Expres Conexiune Satu Mare (Varianta Ocolire Satu Mare) – Oar (Graniţa Româno-Ungară – Drum Expres M 49 Ungaria), aflat în acest moment în stadiul de elaborare a studiului de fezabilitate (SF) şi a proiectului tehnic de execuţie (PTE). 

Din variantele prezentate, s-a agreat de comun acord realizarea noii legături rutiere între Varianta de Ocolire  a municipiului Satu Mare și noul punct de trecere a frontierei de la Oar/Csenger la nord de pasajul peste DN19 Drumul Careiului. 

Conexiunea centurii de ocolire a municipiului Satu Mare cu noul punct de trecere a frontierei şi de acolo cu M 49 din Ungaria va avea aproximativ 11 km, 4 benzi şi o intersecţie, respectiv o legătură cu DN 19 care va facilita accesul direct a unităţilor economice de pe raza comunei Vetiş la noua reţea de drumuri rapide.

Sursă și foto: informatia-zilei.ro

Categories
Locale Politic Stiri

Greu de găsit. Greșeala cu care senatorul AUR de Covasna, Ionuț Neagu, și-a început mandatul

O situație aflată la granița dintre comic și frustrant a fost creată de Ionuț Neagu, senator AUR, ales în Circumscripția Electorală nr. 15 Covasna, în 21 decembrie 2020, după ce a primit postul ca urmare a redistribuirii voturilor din 6 decembrie. Căutat de echipa redacțională a publicației locale covasnamedia.ro, acesta nu a fost de găsit pe nicio cale, ceea ce i-a determinat pe ziariști să facă un apel public pentru interviu. 

Este o regulă nescrisă ca jurnalistul să se confrunte cu ostilitate în foarte multe situații. Personal, am experimentat ostilitatea de fiecare dată când am adresat întrebări incomode, mai ales persoanelor aflate la conducerea instituțiilor de stat sau celor din sfera politică. Deși știu toți că pozițiile pe care le ocupă îi obligă la transparență și dialog cu presa, mulți preferă să o evite, nedorind să ajungă în atenția opiniei publice. Uneori cu motiv, dar de foarte multe ori dintr-o vigilență inexplicabilă. 

Ca să ajungă la o informație care, altfel, ar trebui să fie furnizată simplu, la cerere, de multe ori jurnalistul trebuie să demonstreze abilități de Sherlock Holmes și perseverență de Don Quijote. Să obții un contact al unei persoane sus puse poate fi mai greu decât să escaladezi Everestul. Și cât de simplu ar fi totul dacă politicienii și managerii de instituții ar înțelege clar că nu sunt pe moșia lor acolo, ci numai și numai pentru interesele cetățenilor pentru care sunt obligați să dea socoteală de fiecare dată când li se solicită!

Un exemplu în acest sens este cel al senatorului AUR de Covasna, Ionuț Neagu, care s-a dovedit atât de greu de găsit, încât redacția covasnamedia.ro a decis să facă un apel public de a intra în contact cu acesta pentru un interviu. „Am încercat prin toate mijloacele obișnuite cunoscute de noi până la acest moment să îl contactăm pe noul parlamentar, pentru a-l cunoaște, pentru a ști cine este sau a afla despre planurile lui în noua calitate de reprezentant al locuitorilor județului Covasna în Parlamentul României, însă până la momentul de față nu am reușit să stabilim nicio legătură”, spune jurnalista Iulia Drăghici în anunț, arătând ce greu poate fi de găsit un politician. 

Nu miră probabil pe nimeni faptul că, la scurt timp după publicarea articolului respectiv, redaciția covasnamedia.ro a publicat un update din care reieșea că  au reușit să intre în legătură cu senatorul căutat, însă nu au stabilit și o dată pentru un interviu. 

Din cercetările făcute de Iulia Drăghici rezultă că, în prezent, singurele date publice, disponibile, despre Ionuț Neagu sunt acelea că e născut în 26 septembrie 1982, este din Târgu Secuiesc, de profesie inginer cu ocupație de manager și că, începând din 22 decembrie, „face parte din Comisia pentru transporturi și infrastructură, în calitate de membru, dar și în Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorități, unde ocupă rolul de secretar. Biografia și declarațiile de avere lipsesc deocamdată de pe profilul lui Ionuț Neagu, publicat pe site-ul Senatului României.”

Interesant este totodată și modul în care cetățenii reacționează la situația creată. În timp ce unii par să îl ironizeze –  „Cu răbdare, toate la timpul lor. Abia și-a preluat mandatul, au fost și sărbătorile”, spune un cetățean într-un comentariu pe pagina de Facebook a publicației covasnamedia.ro – alții, par să îi ia contrariați apărarea. „Citesc cu uimire că ziarul local Observatorul îl caută pe senatorl AUR de Covasna Ionuț Neagu. După anunțarea rezultatelor alegerilor, aleșii AUR au trecut prin principalele localități să mulțumească alegătorilor pt. votul acordat. Au fost și în Sfântu Gheorghe la statuia de la gară. Bănuiesc, cine a fost interesat să-și cunoască alesul putea s-o facă. Eu am fost curios și l-am cunoscut,  mi s-a părut un băiat timid, dar cu bun simț. Era în ziua când cei ce formează coaliția se băteau pe funcții, iar tinerii de la AUR umblau prin țară să mulțumească alegătorilor”, spune un alt cetățean covăsnean.

Cazul senatorului de Covasna nu este neapăart un exemplu de rea-voință sau încercare de a evita presa. Se prea poate să nu fi avut timp după numire să își facă publice datele și modalitatea prin care poate fi contactat. Însă ignorând acest aspect s-a pus din capul locului într-o situație stânjenitoare – chiar dacă are de partea sa scuza că e la început de drum. Situația aceasta se suprapune peste un șir lung de situații similare create de-a lungul timpul de mulți din cei care intră în sfera publică și, din varii motive, omit să pună accent pe transparență și comunicare cu cetățenii care îi aleg și în folosul și interesul cărora se presupune că își canalizează toate eforturile și întreaga atenție. 

Foto:123rf.com  

Categories
Locale Stiri

Poveste rară de solidaritate umană la Miercurea Ciuc

Un incendiu violent care a mistuit, joi noaptea, aproximativ 20 de locuinţe ale comunităţii de romi din cartierul Şumuleu al municipiului Miercurea Ciuc a fost punctul de pornire al unui impresionant val de solidaritate al locuitorilor din oraş, care au sărit în ajutorul celor afectaţi, se arată într-un reportaj realizat de jurnaliștii Agerpres.

Flăcările, pornite de la un burlan metalic de fum neizolat termic, au mistuit casele din lemn, improvizate şi şubrede şi au lăsat sub cerul liber aproximativ 260 de oameni, peste jumătate dintre ei fiind copii.

Imediat ce autorităţile au realizat dimensiunea tragediei şi faptul că un număr foarte mare de oameni nu mai are unde să locuiască, au cerut ajutorul cetăţenilor oraşului, pe reţelele de socializare, în paralel cu măsurile administrative luate rapid.

Oamenii au privit pe Facebook imagini cu flăcările uriaşe, cu fumul dens, au aflat că la locul incendiului sunt copii care plâng, aflaţi în stare de şoc.

Şi astfel, valul de solidaritate a cuprins oraşul aproape adormit, iar localnicii au ignorat faptul că e pandemie şi că există restricţii de circulaţie şi au pornit către sala de sport a oraşului, acolo unde urmau să fie cazaţi cei afectaţi de incendiu.

Până după miezul nopţii au fost aduse ajutoare constând în saltele, pături, pilote, perne, obiecte de uz sanitar, haine, încălţăminte, alimente şi ceai cald. Cantitatea de ceai adusă de oameni a fost atât de mare, încât o parte din ea a rămas nefolosită.

„Am venit pentru a-i ajuta, e frig, nu au unde sta şi aşa au o soartă grea”

Iar dis-de-dimineaţă, încă de la ora 6.00, cetăţenii au continuat să vină la sala polivalentă din oraş cu tot ceea ce e nevoie pentru astfel de situaţii.

„Am venit pentru a-i ajuta, e frig, nu au unde sta şi aşa au o soartă grea şi mai ales acum, după incendiul acesta, e şi mai greu pentru ei, sărmanii. Am venit cu copilul, e un mod de a-l învăţat că trebuie să ajute, l-am convins şi şi-a donat o parte din haine”, a spus o tânără, venită cu întreaga familie la sala de sport.

Cei 262 de sinistraţi, dintre care 143 sunt copii, privesc cu uimire şi bucurie la dovezile de bunătate ale oamenilor, sentimente pe care, poate, nu le-au mai trăit până acum. Iau micul dejun liniştiţi, în holul sălii de sport, transformat ad-hoc în sală de mese, registratură, dar şi spaţiu de sortare a ajutoarelor.

O fetiţă de câţiva ani zâmbeşte larg după ce primeşte o bluză roz, un adolescent spune că ar avea nevoie de o geacă şi de ceva de încălţat.

Zeci de voluntari sortează cantitatea impresionantă de ajutoare şi împart haine, îmbrăcăminte şi încălţăminte tuturor celor care solicită şi care au nevoie.

De altfel, Primăria Miercurea Ciuc a făcut apel, încă de joi seara, către toţi cei care doresc, să fie voluntari pentru a ajuta atât la distribuirea de alimente, cât şi la celelalte activităţi din zona unde au fost aduşi oamenii afectaţi de incendiu.

Printre voluntari am întâlnit-o pe şefa Centrului Cultural Judeţean Harghita, Ferencz Angela, care spune că a simţit că trebuie să vină să ajute şi să-şi găsească locul într-un mecanism care s-a pus foarte repede în mişcare.

„Am simţit că trebuie să vin aici ca voluntar şi să-mi găsesc locul, să pot ajuta. Se simplifică lucrurile când e o mare nevoie şi eu cred că organizarea şi calmul sunt foarte bune şi sper că în continuare acest proces va avea un final fericit, normal şi omenesc. Eu am cunoscut şi cunosc situaţia de la Şumuleu, pentru că m-am interesat şi sunt câteodată implicată în acţiuni sociale, de caritate şi când am aflat ce s-a întâmplat imediat m-am gândit la diferite căi pentru a fi de ajutor şi cred că în calitate de voluntar eu am un rol iar instituţiile au, de asemenea, rolul lor”, a spus Ferencz Angela.

„Sper să fie un început în rezolvarea acestei probleme a romilor, care a fost neglijată cu bună ştiinţă de politicieni”

Un alt voluntar spune că şi-a făcut timp să vină la sala de sport pentru că poate şi pentru că sunt oameni care au nevoie de ajutor.

Nicolae Toşa, implicat frecvent în acţiuni civice, s-a declarat surprins de valul de solidaritate şi şi-a exprimat speranţa că acesta va fi un început în rezolvarea problemei romilor din Miercurea Ciuc.

„Sper să fie un început în rezolvarea acestei probleme a romilor, care a fost neglijată cu bună ştiinţă de politicieni, de autorităţi, de conducătorii oraşului şi sper să fie un moment zero pentru rezolvarea acestei probleme. Ştiu că e nevoie de bani, că e nevoie de foarte multe, dar după cum se vede, oamenii vor să ajute, vor rezolvarea acestei probleme. Şi am cunoştinţe la Şumuleu care mi-au spus că partea pozitivă a tragediei este că acum autorităţile sunt nevoite să rezolve această problemă, pe care până acum au neglijată. Se vorbeşte tot timpul de problema socială, dar nu se spune despre ce este vorba: este vorba de o pătură a societăţii care este neglijată complet, cu bună ştiinţă”, a afirmat Nicolae Toşa.

În cursul amiezii, cele 262 de persoane au fost testate pentru eventuala infecţie cu SARS-CoV-2, în contextul în care se intenţionează mutarea lor în alte spaţii şi este important ca cei pozitivi să fie izolaţi şi trataţi.

Angajaţii Serviciului Judeţean de Ambulanţă, ai Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) şi ai Spitalului Judeţean de Urgenţă, îmbrăcaţi în combinezoane, cu măşti şi viziere, au prelevat probe, în timp ce au liniştit copiii speriaţi, care au început să plângă de teamă şi, astfel, au tratat cu calm şi blândeţe o situaţie dificilă.

În cursul serii se vor cunoaşte rezultatele testelor şi se vor lua măsurile care se impun în astfel de cazuri.

„Mutarea în spaţii locative mai mici este extrem de importantă”

Dacă localnicii au trecut cu brio proba de solidaritate, autorităţile locale şi judeţe s-au mobilizat rapid, la scurt timp după declanşarea incendiului şi au început să ia deciziile necesare.

Mai întâi, în timpul nopţii, s-au mobilizat toate instituţiile cu atribuţii, după care, vineri dimineaţa, s-a întrunit Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, în cadrul căruia s-au înaintat mai multe soluţii de rezolvare a problemei.

Primarul municipiului Miercurea Ciuc, Korodi Attila, a spus că se caută spaţii de locuit unde oamenii să fie mutaţi rapid, iar pe termen mediu se identifică terenuri unde să fie construite locuinţe pentru aceste persoane.

Şi prefectul judeţului Harghita, Ion Proca, a declarat la finalul şedinţei Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă că se caută soluţii pentru transferarea lor în alte spaţii de locuit, iar în cursul serii se vor întruni din nou membrii comitetului, pentru a lua o decizie în acest sens.

Mutarea în spaţii locative mai mici este extrem de importantă, spune şi şefa DSP Harghita, dr. Tar Gyöngyi, întrucât problemele de sănătate pot fi mult mai uşor tratate şi urmărite decât într-un spaţiu mare.

Şi dr. Tar a apreciat „exemplul frumos de solidaritate comunitară” de care au dat dovadă localnicii, cuvinte de laudă având şi prefectul Harghitei, Ion Proca, dar şi primarul Korodi Attila.

Klaus Iohannis, l-a sunat pe primarul oraşului şi „a transmis tot sprijinul, pe termen scurt şi mediu

„Printr-un efort foarte mare al tuturor instituţiilor care au abilităţi în acest sens, dar cu o colaborare excepţională a echipei care conduce municipiul şi cu un voluntariat şi o colaborare pur şi simplu impresionantă din partea populaţiei, am reuşit să creăm un spaţiu cât de cât bun de locuit pentru oamenii aceştia, sigur, pe termen scurt. E vorba şi de mulţi copii, aproape 150 sunt minori şi sigur că nevoile în asemenea situaţii sunt multe. Repet, în cursul după-amiezii, al serii vom avea o nouă reuniune unde vom încerca să batem în cuie locaţia la care îi vom transfera în cursul zilei de mâine (sâmbătă – n.r.)”, a spus prefectul Ion Proca.

Primarul a mulţumit oamenilor şi a vorbit de o solidaritate majoră de care au dat dovadă localnicii din oraş, dar şi din satele din împrejurimi.

„Mulţumesc pentru solidaritatea exemplară a locuitorilor oraşului şi a regiunii Ciucului pentru că de ieri seara, de când am făcut un apel în spaţiul public, au început realmente să vină ajutoare necesare. Vorbim de saltele, pături, care deja sunt destule, dar şi de haine pentru iarnă, de încălţăminte, de alimente, detergenţi, săpunuri, scutece, adică tot ce are nevoie un copil, o mamă, o femeie, un bărbat, în această situaţie de criză. (…) Este o solidaritate majoră, toată lumea vine în sprijinul oamenilor care au avut de suferit, probabil zona în care au fost casele improvizate nu mai poate fi refăcută, nici nu este bine să fie refăcută, ci trebuie să găsim în săptămânile următoare realmente un loc în care, cu condiţii optime, poate fi dezvoltat un spaţiu locativ unde accesabilitatea serviciilor sociale şi a altor instituţii să fie facilă şi să fie un ajutor pentru oamenii care au păţit ce au păţit”, a afirmat primarul municipiului Miercurea Ciuc, Korodi Attila.

Şi dovezile de solidaritate au continuat să vină de peste tot. Chiar şi preşedintele României, Klaus Iohannis, l-a sunat pe primarul oraşului şi „a transmis tot sprijinul, pe termen scurt şi mediu, şi a mulţumit pentru solidaritatea comunităţii şi pentru promptitudinea cu care au intervenit autorităţile”.

De asemenea, Asociaţia de Întrajutorare Caritas a organizat şi o colectă financiară, toţi cei interesaţi putând dona atât online cât şi în conturile organizaţiei.

Donaţiile financiare sunt colectate de Caritas Alba Iulia

„Cetăţenii, instituţiile publice şi private din Miercurea Ciuc s-au unit pentru a ajuta persoanele afectate de incendiul din Şumuleu-Ciuc, astfel că donaţiile financiare sunt colectate de Caritas Alba Iulia. Pe pagina de web a organizaţiei, https://caritas-ab.ro se poate dona şi online, dar sumele pot fi virate în următoarele conturi bancare: RON: RO33 RNCB 0152 0163 3253 0001, EUR: RO30 RNCB 0152 0163 3253 0055. Swift: RNCBROBU, Banca Comercială Română. Beneficiar: Caritas Alba Iulia Asistenţă Medicală şi Socială. CIF: 15070152”, este anunţul făcut de Organizaţia Caritas.

În zona locuită de romi din cartierul Şumuleu al municipiului Miercurea Ciuc e multă tristeţe: locuinţele improvizate din lemn sunt mistuite de flăcări, diverse bunuri sunt aruncate de-a valma, mai multe animale caută ceva de mâncare, iar câţiva bărbaţi, care nu au mers să se cazeze la sala de sport, stau de vorbă.

Unul din liderii comunităţii de romi din regiunea Ciuc, Rostas Janos, care este şi pastor, spune că în zonă locuiesc între 400 şi 500 de oameni şi crede că toată nenorocirea a venit de la Dumnezeu şi tot El îi va ajuta şi pe mai departe.

„În comunitate locuiesc 400-500 de oameni şi jumătate dintre ei au rămas pe drumuri. Am fost acolo, e dezastru, au ars casele, dar şi animalele. Nu am atâtea cuvinte ca să pot să mulţumesc pentru toţi cei care au ajutat. Cred că totul e de la Dumnezeu şi acum tot El ne va ajuta ca situaţia să se îmbunătăţească”, a afirmat Rostas Janos.

Imensa dovadă de solidaritate a localnicilor şi răspunsul rapid al autorităţilor la situaţia creată aduce speranţă în inimile oamenilor greu încercaţi, iar numeroşilor copii care joi seara au plâns mult le pune un zâmbet pe faţă, pe unii făcându-i să creadă că abia acum urmează să vină Moş Crăciun.

Sursa: Agerpres

Foto: Agerpres

Categories
Locale Stiri

Primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Árpád, în echipa UDMR care va negocia programul de guvernare

Partidele care vor face parte din viitoarea coaliție de guvernare și-au stabilit echipele care vor negocia termenii înțelegerii. Discuțiile încep sâmbătă dimineața, la ora 9, la una dintre vilele de protocol din București. Cea mai numeroasă echipă de negociere este cea a USR PLUS, care trimite la discuții nu mai puțin de 19 persoane.

Printre cei care vor negocia programul de guvernare al viitorului Executiv și împărțirea funcțiilor de la vârful ministerelor și de la conducerea Parlamentului se numără inclusiv lideri politici care s-au atacat în campania electorală și care acum vor sta față-n față.

De exemplu, din echipa USR PLUS fac parte Cristian Ghinea și Cătălin Drulă, doi lideri care înainte de alegeri au criticat în termeni duri PNL. 

Negocierile încep sâmbătă dimineață și este de așteptat ca acestea să se întindă pe mai multe zile. 

Potrivit ultimelor informații de la partide, PNL își dorește în continuare cele două ministere importante din Guvern: Finanțe și Justiție, în timp ce USR PLUS ar vrea măcar unul dintre cele două portofolii. Discuții aprinse vor fi și pe șefia Camerei Deputaților disputată de Ludovic Orban și Dan Barna. 

UDMR cere două sau trei ministere în noul Guvern, însă maghiarii nu mai vor cele trei portofolii pe care le-au mai avut în trecut: Sănătatea, Mediul și Cultura.

Un punct important al discuțiilor va fi armonizarea celor trei programe de guvernare. De exemplu, USR PLUS insistă pentru o măsură cu care au defilat în campanie, taxe 0 pe salariul minim, cu care liberalii nu sunt de acord. 

Cine face parte din echipele de negociere

Echipa PNL este condusă de președintele partidului, Ludovic Orban și din ea mai fac parte secretarul general, Robert Sighiartău, prim-vicepreședinții Rareș Bogdan și Raluca Turcan, dar și premierul desemnat, Florin Cîțu.

Echipa de negociere pentru funcții în Guvern: Ludovic Orban, Florin Cîțu, Rareș Bogdan, Robert Sighiartău.

Echipa de negociere pentru programul de guvernare: Ionel Dancă, Cristian Bușoi, Laurențiu Leoreanu.

Echipa de negociere pentru funcțiile din Parlament: Alina Gorghiu, Florin Roman, Raluca Turcan, Relu Fenechiu.

Echipa USR PLUS este și ea împărțită pe mai multe criterii și din ea fac parte nu mai puțin de 19 persoane. Surse din partid spun că „a fost bataie mare” pe un loc în echipa de negociere și că toți liderii și-ar fi dorit să ia parte măcar la discuții.

Negocierile politice vor fi conduse de cei doi copreședinți Dan Barna și Dacian Cioloș. USR PLUS are o echipă separat pentru discuțiile privind programul de guvernare și o altă echipă pentru împărțirea funcțiilor din Parlament. 

Politic: Dan Barna, Dacian Cioloș, Dominic Fritz, Dragoș Tudorache, Vlad Voiculescu, Ionuț Moșteanu.

Program de guvernare: Cristian Ghinea, Claudiu Năsui, Lucian Viziteu, Stelian Ion, Dragoș Pîslaru, Anca Dragu, Andrei Lupu, Ștefan Pălărie.

Parlament: Cătălin Drulă, Radu Mihail, Cristina Prună, Silvia Dinică, Oana Țoiu, Andrei Lupu, Ștefan Pălărie.

Echipa UDMR este condusă de Kelemen Hunor și este împărțită, de asemenea, în funcție de negocierile purtate: o echipă pentru discuțiile despre funcții și o altă echipă pentru programul de guvernare.

Guvern și Parlament: Kelemen Hunor, Cseke Attila, Benedek Zakarias, Rozalia Biro.

Program de guvernare: Tanczos Barna, Balint Porcsalmi, Hegedus Csilla, Antal Arpad, Csoma Botond.

Sursa: WeRadio.ro

Foto: Facebook Antal Arpad

Categories
Locale Stiri

Promisiunile USR PLUS pentru problema maghiară din România

Într-un județ cum e Covasna, teoretic, multor oameni le este mult mai simplu să voteze pentru că știu mereu cu cine. Altfel spus, majoritarii merg constant pe mâna UDMR. Ne-o demonstrează și rezultatele de la alegerile parlamentare, care au oferit, printre altele, multe surprize extrem de comentate pe rețelele de socializare, cum este de pildă succesul de care s-a bucurat formațiunea politică AUR, care reafirmă nevoia unei părți a societății românești de radicalitate și extremism.

Și totuși, în ultima perioadă, lucrurile par să se mai fi schimbat puțin, mai ales în ce privește electoratul tânăr, care vine din urmă cu mentalități și nevoi diferite. Pentru aceștia, UDMR nu mai rămâne singura opțiune posibilă, acum când un partid foarte tânăr, cum este formațiunea USR PLUS, se afirmă tot mai puternic cu viziuni noi și proiecte aplicate, care lasă în urmă separarea pe etnii și pledează pentru unitate și scopuri comune. 

La nivel județean, cel mai cunoscut membru USR PLUS este Dulányi Balogh Szilárd, etnic maghiar, de profesie consilier juridic, care acum este co-președintele filialei covăsnene și se ocupă exclusiv de politică, dedicându-se proiectelor partidului cu un elan specific numai omului care crede orbește în cauza sa. „De când sunt în politică, mi-am primit „porția” de la toată lumea. De la unii etnici maghiari mi-am primit „porția” de vânzător și trădător de neam, unii români mi-am primit „porția” cu acel cuvânt cu B care nu îmi palce și pe care nu vreau să îl pronunț (n. r. bosgor). Totuși merg înainte. Nu dezarmez pentru că eu am intrat în politică ca să construiesc punți între cele două comunități”, mărturisește el conștient de poziția ingrată în care se găsește. 

Motivul pentru care crede atât de mult în ceea ce face este acela că, după părerea sa, în județul Covasna, niciun partid, fie el român sau maghiar, nu s-a concentrat vreodată coerent pe strategia de construi punți între cele comunități. Toți au încercat să dezbine prin proiecte de lege și inițiative legislative care au ținut mereu oamenii în tensiune și învrăjbire. 

Or, tocmai acest mod de abordare a comunității covăsnene în ansamblu ar urma să se schimbe, dacă USR PLUS ar ajunge în Parlament. „Am făcut presiune pe această chestiune, să nu uităm în programul de guvernare pe toți etnicii din România – că România are mai multe comunități etnice nu numai maghiare”, spune Szilárd, referindu-se la un program al partidului, „USR maghiar”, pe care îl consideră foarte curajos și care, între altele, tratează aspecte foarte sensibile pentru comunitatea maghiară de la noi. 

„Un punct din acest program este ca pragul folosirii limbii maghiare în administrație să nu mai fie de 20%, cum este în momentul de față, și să fie de 10% (vezi cazul Clujului, care este undeva între 14 – 16 %). Punctul doi vizează presupusa problemă a însemnelor comunităților etnice. Să nu ne mai batem în steaguri, imn etc. și să nu mai inventăm tot felul de probleme. Să mergem mai degrabă înainte după modele precum cele oferite de țări ca Slovenia și Croația, ca să nu amintesc și eu de celebrul Tirol de Sud care a fost foarte invocat de UDMR”, precizează co-președintele filialei covăsnene a formațiunii politice UDMR PLUS. 

În opinia sa, aceste aspecte se pot rezolva extrem de simplu dacă există voință politică, prin utilizarea steagului comunităților etnice regionale și în județe precum Harghita sau Covasna, așa cum se folosesc în Dobrogea, Țara Oașului sau Țara Bârsei. În felul acesta, crede Szilárd, s-ar reduce cu mult procesele privind inscripțiile de pe instituții și clădiri din zonă, iar etnicii maghiari s-ar simți în sfârșit acasă și și-ar vedea drepturile respectate. 

„Noi ne orientăm exclusiv după ce se prevede în tratatele Uniunii Europene legat de acest subiect. Avem în vedere „CONVENȚIA CADRU pentru protecția minorităților” și Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare. Acolo se zice foarte clar că statele membre își vor aduce toată contribuția nu numai ca să protejeze limbile regionale, ci să și contribuie la prezervarea lor. Acest principiu și aceste carte au fost votate de Parlamentul României, iar noi vrem să le vedem implementate”, explică Dulányi, care este hotărât să militeze totodată și pentru schimbarea modului de predare a limbii române pentru copiii maghiari, care după părerea sa, trebuie ajutați și susținuți de stat, prin diferite proiecte, să fie mereu aproape de limba română și să și-o însușească de la vârste fragede ca să o poată vorbi la fluent cât mai devreme.

Categories
Locale Politic

Dezvoltarea economică din Harghita, adevărata problemă a zonei

Statutul de minoritar sau majoritar al oamenilor care trăiesc în zonele locuite compact de maghiari începe să piardă tot mai mult teren, când vine vorba despre planurile politicienilor. O confirmă, între altele, și declarațiile făcute recent de către Sebastian Buzilă, preşedinte al PNL Harghita și candidat pentru Camera Deputaţilor la alegerile parlamentare din 6 decembrie. Conform acestuia, o problemă mult mai importantă și comună tuturor, indiferent de etnie, este situația economică, motiv pentru care – spune politicianul – ar trebui să devină o prioritate și un obiectiv al tuturor politicienilor și nu numai. 


„Se vorbeşte mult despre menţinerea identităţii comunităţii româneşti din Harghita, care se afla aici în minoritate numerică. La fel se vorbeşte şi despre menţinerea identităţii comunităţii maghiare din Harghita. Există proiecte culturale, legi, instituţii, ONG-uri, strategii create în acest sens. Dar principala problemă a ambelor comunităţi din Harghita este dezvoltarea economică a zonei. Pentru ca o comunitate să supravieţuiască, să se dezvolte, este nevoie în primul rând de locuri de muncă, de o economie prosperă. Fără locuri de muncă bine plătite, localităţile noastre vor continua să se depopuleze, mulţi dintre oameni se vor îndrepta spre zone mai dezvoltate economic, iar problemele noastre se vor accentua”, a declarat, pentru AGERPRES, Sebastian Buzilă.


Acesta a explicat că, în majoritatea comunelor din Harghita şi în micile oraşe din judeţ, populaţia este îmbătrânită, iar fenomenul se amplifică pe fondul măririi decalajului economic faţă de alte zone din România sau din alte ţări. 


Ţinând cont că România beneficiază până în anul 2027 de fonduri în valoare de 80 miliarde euro, ceea ce reprezintă „cea mai mare şansă de dezvoltare din ultimii 30 de ani”, şi Harghita poate să beneficieze de o ocazie fără precedent.


„Este o şansă fără precedent şi pentru Harghita, o şansă care, dacă nu este fructificată, va mări diferenţa dintre judeţul nostru şi alte zone mai dezvoltate economic. Harghita e un judeţ unde se poate face industrie, turism, agricultură, zootehnie, silvicultură. Pentru dezvoltarea acestor sectoare economice sunt esenţiale investiţiile publice în: infrastructură rutieră, reţele de gaz, apă, canalizare, energie electrică, parcuri industriale, care vor genera investiţii private şi creştere economică. Dezvoltarea economică a judeţului trebuie să fie principalul obiectiv al tuturor. Astfel se vor rezolva multe din problemele noastre reale sau create artificial”, a conchis liderul PNL Harghita. 

Sursa: Agerpres

Foto: Facebook Sebastian Buzilă