Category: Locale

---

Fundația Pro Economica a depus o plângere penală împotriva postului public Radio Târgu Mureș, acuzând instituția că a difuzat o lecție de limba română care ar prezenta organizația într-o lumină nefavorabilă. Episodul, intitulat „Hoteluri de lux”, a fost publicat pe site-ul postului la sfârșitul lunii august.

Potrivit președintei fundației, Kozma Mónika, textul se bazează pe informații false și conține expresii inacceptabile pentru un post public de radio, mai ales difuzate în interval de maximă audiență.

„Lecția respectivă face referire clară la Fundația Pro Economica, chiar dacă numele nu este menționat. Suntem singura organizație din România care, cu sprijinul guvernului maghiar, susține construcția de hoteluri. Prin urmare, identificarea este evidentă”, a declarat Kozma Mónika pentru Maszol.ro.
„Considerăm că este o formă de denigrare și că nu este potrivit ca termeni precum ‘minoritate sexuală’ sau ‘criminal ucrainean’ să apară într-un program de interes public.”

Fundația a depus plângere penală împotriva unui autor necunoscut, însă notificarea a fost transmisă și către redacția Radio Târgu Mureș.

Dialogul din lecția „Hoteluri de lux”

Lecția contestată face parte din seria „Lecție de limba română pentru maghiari, lecție de limba maghiară pentru români”, un proiect educativ lansat de Radio Târgu Mureș în 2024. Episoadele sunt scurte și urmăresc, prin dialoguri ironice, să explice termeni și expresii din viața cotidiană.

Fragmentul care a stârnit controversele prezintă un schimb de replici între un jurnalist și purtătoarea de cuvânt a unei fundații:

Jurnalist: Guvernul maghiar a distribuit miliarde de forinți, printr-o fundație română, pentru construirea unor hoteluri de lux în Ținutul Secuiesc. Deși lucrările ar fi trebuit finalizate acum patru ani, majoritatea hotelurilor sunt neterminate. Discutăm cu purtătoarea de cuvânt a fundației. Cum se explică faptul că ați primit aproape 13 miliarde de forinți, iar hotelurile totuși nu sunt gata?

Purtătoare de cuvânt: Tu, mic mizerabil antimaghiar!

Jurnalist: Poftim?

Purtătoare de cuvânt: Cine te plătește să pui astfel de întrebări? Ce ai cu guvernul maghiar?

Jurnalist: Nu am spus nimic despre guvernul maghiar, doar am întrebat unde sunt banii și de ce nu s-au terminat lucrările.

Purtătoare de cuvânt: Guvernul maghiar face ce vrea cu propriii bani, tu liberal, antimaghiar, sorosist jegos!

Jurnalist: Eu am întrebat despre construcții. Trebuiau nouă hoteluri, doar patru au fost finalizate. Celelalte sunt neterminate.

Purtătoare de cuvânt: Ba da, tu criminal ucrainean, sunt terminate!

Jurnalist: Cum să fie terminate, dacă nici ferestre nu au?

Purtătoare de cuvânt: Este o tehnologie verde, tu minoritate sexuală! În loc de aer condiționat, folosim curentul de aer. Mergi la Bruxelles și întreabă-i acolo!

Jurnalist: Aceste hoteluri nu au mobilier, covoare, nimic.

Purtătoare de cuvânt: Cine a spus că sunt construite pentru oameni? Poate sunt pentru urși. Urșii nu au nevoie de covoare și mobilier, dar tu, globalist pro-european, nu înțelegi asta.

Jurnalist: Hoteluri de cinci stele pentru urși?

Purtătoare de cuvânt: Exact, tu neo-marxist pro-european! Guvernul maghiar a înțeles că e în interesul nostru să avem cea mai bună relație… cu ursul.

Reacția Radio Târgu Mureș

Șeful redacției maghiare, Szász Attila, a confirmat pentru Maszol.ro că postul a primit plângerea, însă a respins acuzațiile, afirmând că textul nu conține nicio referire explicită la Fundația Pro Economica.

„Faptul că cineva s-a recunoscut în text nu înseamnă că e vorba despre el. Cine nu se simte vizat, să nu o ia personal”, a spus Szász.

Acesta a precizat că lecția a fost scrisă de dramaturgul Székely Csaba și interpretată de doi actori ai Teatrului Național din Târgu Mureș.

„Textele din serie sunt satirice și ironice. Scopul lor este să reflecte, într-o formă exagerată, limbajul din spațiul public actual. Nu cred că depășesc limitele satirei acceptabile într-un post public”, a adăugat redactorul.

Szász a mai spus că, până acum, seria a ajuns la episodul 60 și nu a mai provocat plângeri, deși au fost abordate teme politice sau sociale sensibile.

Context

Fundația Pro Economica a lansat în 2019 un program de sprijin pentru dezvoltarea turismului și a economiei locale în Ținutul Secuiesc, prin finanțarea construcției de hoteluri. Din cele nouă proiecte aprobate, șase au fost deja finalizate, iar celelalte trei urmează să fie predate în 2026.

---

Sursa: Maszol.ro – Feljelentették a Marosvásárhelyi Rádiót a Luxusszállodák című román nyelvlecke miatt, 20 octombrie 2025.

De mai bine de zece ani, miliarde de euro din bugetul Ungariei ajung constant în Transilvania. Programul de finanțare, construit de guvernele de la Budapesta, a contribuit la consolidarea unor instituții maghiare de elită, dar și la crearea unei rețele economice și politice puternic dependente de sprijinul extern. În același timp, sistemul a adâncit diferențele din interiorul comunității maghiare, în special între mediul urban și cel rural.

Un raport recent realizat de organizația Egalitate pentru Transilvania, în colaborare cu Átlátszó Erdély, arată cum fondurile distribuite de Budapesta au ajuns în special la biserici, universități și organizații apropiate de UDMR, în timp ce comunitățile mici și inițiativele independente au beneficiat marginal. Concluzia cercetării este că logica finanțărilor nu este una socială, ci politică: banii sunt alocați în funcție de loialitate și influență, nu de nevoi reale.

Cifrele

În 2020, guvernul de la Budapesta a alocat 826 de milioane de euro pentru „sprijinirea maghiarilor din afara granițelor”. Potrivit raportului, aproximativ 69% din aceste fonduri au ajuns în România, adică echivalentul a circa 640 de euro pentru fiecare etnic maghiar din Transilvania.

Cele mai mari sume au mers către:

• biserici istorice (aprox. 40% din total, inclusiv aproape 200 de milioane de euro doar către Eparhia Reformată din Ardeal);
• Universitatea Sapientia, care a primit peste 160 de milioane de euro;
• sportul profesionist, cu peste 80 de milioane de euro, în principal pentru cluburile Sepsi OSK și FK Csíkszereda;
• organizații apropiate de UDMR, precum Iskola Alapítvány, Eurotrans și Erdélyi Médiatér, care au cumulat peste 50 de milioane de euro.

În contrast, doar 4% din totalul fondurilor a fost direcționat către organizațiile din mediul rural.

Cum este organizat sistemul

Distribuția banilor este gestionată în principal prin Fundația Bethlen Gábor (BGA), iar din 2016, și prin Fundația Pro Economica, care derulează programe economice. Spre deosebire de BGA, ale cărei date sunt parțial publice, activitatea Pro Economica este considerată mult mai opacă.

Selecția proiectelor este adesea formală. Cercetătorii au identificat cazuri în care documentații superficiale au primit sume considerabile, fără criterii clare sau evaluări publice. Monitorizarea ulterioară a proiectelor este aproape inexistentă.

Efecte sociale și politice

Sociologul Kiss Tamás descrie sistemul drept o „competiție a loialității”: organizațiile concurează prin apropierea de decidenții politici de la Budapesta, nu prin calitatea proiectelor. Rezultatul este o concentrare a resurselor și a influenței în jurul unui nucleu politic restrâns.

Conform analizei, efectele sunt multiple:

• creșterea inegalităților interne în comunitatea maghiară din Transilvania;
• dependență financiară tot mai mare față de fondurile Ungariei, în timp ce contribuția statului român – care asigură școlile, spitalele și infrastructura locală – devine mai puțin vizibilă;
• slăbirea pluralismului politic și mediatic, prin concentrarea resurselor în jurul unei singure rețele instituționale;
• izolarea etnică, întrucât aproape niciun program nu promovează cooperarea româno-maghiară, deși astfel de inițiative ar putea reduce tensiunile sociale și regionale.

Nevoia de reformă

Autorii raportului recomandă un sistem de finanțare mai transparent, bazat pe criterii sociale și economice, cu accent pe sprijinirea comunităților vulnerabile și a proiectelor interetnice. Deocamdată, însă, rețeaua de finanțare transfrontalieră rămâne un instrument politic, controlat centralizat, care modelează profund viața publică maghiară din Transilvania.

sursa: transtelex.ro

Fostul președinte al UDMR, Béla Markó, a explicat într-un interviu amplu acordat publicației Transtelex motivele pentru care a lipsit, pentru prima dată în trei decenii, de la congresul Uniunii. Markó, care a condus formațiunea între 1993 și 2011, consideră că UDMR s-a îndepărtat de misiunea sa inițială și a devenit prea dependentă de relația cu partidul de guvernământ din Ungaria, Fidesz.

„În trecut, congresele erau locuri ale dezbaterilor reale, unde se discutau idei și strategii. Astăzi par mai degrabă ceremonii fără conținut. De aceea am ales să nu particip”, a declarat Markó. El a adăugat, cu ironie, că „nu doar președintele României și el au lipsit de la congres, ci și Beethoven”, referindu-se la faptul că imnul Uniunii Europene, „Oda bucuriei”, nu a mai fost intonat la deschiderea lucrărilor.

Markó a subliniat că, pentru maghiarii din Transilvania, apartenența la Uniunea Europeană nu este o amenințare, ci o condiție esențială pentru supraviețuirea identității și pentru protecția drepturilor minorităților. „O lume a statelor-națiune izolate ar fi dezastruoasă pentru o comunitate minoritară. Avem nevoie de o Europă comună, deschisă și democratică”, a spus el.

Fostul lider al Uniunii a criticat dur orientarea exclusivă a UDMR către Fidesz, afirmând că „o asemenea strategie este greșită și periculoasă, pentru că limitează libertatea de mișcare a Uniunii și o face vulnerabilă la schimbările politice din Ungaria”. „Guvernele se schimbă, iar noi nu putem fi prizonierii niciunuia. Nu avem nevoie de jumătate din Ungaria, ci de întreaga Ungarie”, a afirmat Markó.

El a reamintit că, la fondare, UDMR a fost concepută ca o alianță largă, care să includă maghiari cu viziuni diferite – conservatori, liberali, social-democrați –, uniți de interese comune. „UDMR nu este un partid ideologic, ci o uniune a comunității. Dacă ne pierdem deschiderea către toate direcțiile, ne pierdem libertatea și capacitatea de reprezentare”, a avertizat el.

În același interviu, Markó a confirmat că a avut întâlniri și cu liderii opoziției maghiare, între care Márki-Zay Péter și Magyar Péter (Partidul TISZA), pentru a discuta despre viitorul relațiilor dintre maghiarii din Ungaria și cei din afara granițelor. „Este firesc să discutăm cu toți actorii politici importanți din Ungaria. UDMR trebuie să aibă relații deschise cu toate forțele democratice, nu doar cu guvernul actual”, a explicat el.

Markó a criticat și decizia eurodeputaților UDMR de a nu sprijini aderarea partidului TISZA la grupul Partidului Popular European (PPE): „Ar fi fost un gest simbolic important. Avem nevoie de aliați care să ne susțină cauzele la Bruxelles, nu de noi bariere.”

În ceea ce privește sprijinul financiar oferit de guvernul ungar instituțiilor din Transilvania, Markó a cerut transparență și echilibru: „Sprijinul statului ungar este binevenit, dar trebuie să fie public, verificabil și distribuit echitabil între toate instituțiile maghiare – nu doar pentru universitatea Sapientia, ci și pentru secțiile maghiare din universitățile românești.”

Concluzia sa este una de avertisment, dar și de speranță: „UDMR trebuie să se schimbe chiar de mâine. Să reia dialogul cu întreaga paletă politică maghiară, să-și recapete autonomia și demnitatea. Fidesz trebuie să accepte că putem avea opinii proprii. Dacă Uniunea vorbește doar cu un partid, riscă să rămână fără interlocutori. Trebuie să ne pregătim nu doar pentru alegerile din 2026, ci pentru un nou mod de funcționare – mai liber, mai deschis, mai responsabil.”

(Sursă: interviu acordat publicației Transtelex, 22 octombrie 2025)

Compania brașoveană Euro Strada, cunoscută pentru proiectele sale de drumuri și poduri din toată regiunea, a fost preluată de Duna Aszfalt, una dintre cele mai mari firme de construcții din Europa Centrală. Potrivit Profit.ro, grupul maghiar a cumpărat 75% din acțiuni, restul fiind cedat unei alte firme partenere din Ungaria.

Euro Strada nu este un jucător mic: doar anul trecut a avut afaceri de 280 milioane lei, cu un profit de aproape 57 milioane lei și peste 100 de angajați. Prin această achiziție, Duna Aszfalt își întărește prezența în România și urmărește să devină un actor important în proiectele de infrastructură finanțate din fonduri europene.

Pentru Transilvania, tranzacția poate însemna noi investiții în șantiere locale și o posibilă accelerare a lucrărilor de infrastructură, mai ales că Brașovul și județele vecine au nevoie de modernizări consistente la nivel de drumuri și poduri.

Potrivit presei independente de la Budapesta, citată de Adevărul, companii apropiate de guvernul Viktor Orbán încearcă să achiziționeze firme din statele vecine pentru a putea accesa contracte finanțate din fonduri europene, în condițiile în care Ungaria are o parte din aceste fonduri blocate. La rândul său, Rador Radio România a relatat că Duna Aszfalt este controlată de antreprenorul László Szijj, al cărui avion privat este folosit frecvent de premierul Viktor Orbán, iar pe iahtul său au fost surprinși membri de top ai partidului Fidesz, inclusiv ministrul de externe Péter Szijjártó.

sursa: profit.ro, Rador Radio România, Adevărul

De ani buni, județul Bihor a fost un punct de plecare pentru forța de muncă românească spre vest, mulți bihoreni alegând Ungaria sau alte țări europene pentru salarii mai bune. Însă situația s-a schimbat recent: tot mai mulți angajați din localitățile de frontieră din Ungaria vin zilnic să muncească în Oradea, atrași de condițiile mai avantajoase de pe piața locală.

Potrivit publicației Bihoreanul, peste 400 de navetiști maghiari fac zilnic drumul către Oradea, beneficiind de o navetă scurtă – aproximativ 20 de minute – și de oportunitatea de a lucra într-un oraș dezvoltat, unde pot comunica liber în limba maternă și unde costurile de trai rămân mai mici decât în Ungaria.

Un rol esențial l-au avut aderarea României la spațiul Schengen și liberalizarea circulației la frontieră. Dacă înainte un drum putea dura și câteva ore, acum traversarea se face rapid, ceea ce transformă Oradea într-o destinație atractivă pentru muncitorii din Biharkeresztes și din alte localități apropiate.

Creșterea salariului minim în România la 4.050 lei a făcut ca locurile de muncă din parcurile industriale din Oradea să fie competitive pentru lucrătorii din Ungaria. În plus, pentru cei cu meserii necalificate, salariile din România sunt adesea mai bune decât peste graniță. În schimb, pentru persoanele cu studii superioare, Ungaria continuă să ofere remunerații mai mari. „La noi un inginer debutant câștigă în jur de 1.000 de euro, în timp ce în Ungaria pornește de la 1.500–2.000 de euro”, explică directorul AJOFM Bihor.

Fenomenul invers migrației este confirmat și de povești personale. Adrian, un bihorean care a lucrat 15 ani în construcții la Szolnok, povestește cum, la sfârșitul anilor ’90, diferențele de salarizare erau uriașe. Însă dorul de familie l-a adus înapoi acasă, chiar în perioada în care alți români alegeau să se stabilească în Ungaria. În prezent, trendul s-a inversat: cetățenii maghiari vin să muncească în România.

Schimbările se resimt și în transportul public. Compania OTL a introdus, la începutul lunii septembrie, o a patra cursă spre Biharkeresztes, pentru a răspunde cererii tot mai mari. „Autobuzul pleacă la 5:15 din parcarea Auchan, pentru ca navetiștii să ajungă la timp la lucru”, explică directorul societății, Adrian Revnic. Zilnic, vehiculul transportă aproximativ 60 de pasageri. Șoferul Kállai Benedek confirmă că, de când granița poate fi trecută liber, tot mai mulți dintre călători îi spun că vin la serviciu în Oradea, nu doar la cumpărături sau alte drumuri.

Astfel, ceea ce părea de neimaginat în urmă cu două decenii – maghiari care traversează zilnic granița pentru a lucra în România – a devenit o realitate constantă. Oradea, cu salarii mai atractive pentru muncitorii fără calificare, cu prețuri mai mici în magazine și cu o infrastructură industrială în dezvoltare, reușește să atragă forță de muncă din țara vecină. Într-un fel, fluxul migrațional s-a inversat, iar orașul de pe Crișul Repede beneficiază astăzi de un fenomen care, până nu demult, funcționa în sens contrar.

Sursa: G4Media

Ministerul Dezvoltării, condus de Cseke Attila , va sprijini financiar două proiecte majore de investiții: reabilitarea clădirilor C și D ale Liceului Teoretic „Mikes Kelemen” din Sfântu Gheorghe și modernizarea Teatrului Municipal din Baia Mare.

Potrivit anunțului făcut de ministru, lucrările vor include consolidarea structurilor de rezistență, creșterea siguranței seismice și îmbunătățirea eficienței energetice a imobilelor.

Pentru liceul din Sfântu Gheorghe, ministerul a alocat aproape 48 de milioane de lei, iar pentru modernizarea teatrului din Baia Mare suma prevăzută se ridică la 76 de milioane de lei.

„Lucrăm pentru dezvoltarea comunităților noastre și pentru progresul localităților. Ne asumăm în continuare apărarea intereselor comunității maghiare și tocmai de aceea am intrat la guvernare. Chiar și într-un context financiar dificil, cu măsuri de austeritate, continuăm să construim și să investim”, a declarat Cseke Attila, citat într-un comunicat al UDMR.

În total, Ministerul Dezvoltării a prevăzut peste 487 de milioane de lei pentru consolidarea seismică a locuințelor, școlilor, sălilor de sport și a altor clădiri publice.

(Sursă: Maszol.ro)