Category: Interviuri

Antal Arpad: Niciun alt municipiu nu oferă mai mult decât oferim noi pentru investiții! Ce beneficii aveți dacă vreți să puneți pe picioare un bussines în Sfântu Gheorghe

Primarul municipiului Sf. Gheorghe, Antal Arpad, a avut câteva intervenții foarte interesante într-un interviu, transmis vineri la We Radio Sf. Gheorghe. Am reținut din răspunsurile lui Antal Arpad referitoare la beneficiile care există pentru a pentru a începe un business în Sf. Gheorghe faptul că niciun alt municpiu din România nu oferă atâtea facilități pentru investitori.

Astfel, cei interesați pot aplica pentru fonduri europene, pot veni la StartUp Hub pentru consultanță sau să ia legătura cu Camera de Comerț și Industrie pentru mai multe informații. Avantajul municipiului Sf. Gheorghe este parcul industrial, deoarece are terenuri foarte accesibile pentru investitori și programe de ajutor de stat, iar în martie urmează încă o investiție foarte mare în acest parc industrial, motiv pentru care a făcut apel la investitori să solicite mai multe informații Primăriei.

De exemplu, Primăria are o echipă foarte bună care se ocupă de aplicațiile pentru fonduri europene, dar colaborează și cu parteneri externi. Secretul este, în opinia lui Antal Arpad, să știi ce vrei atunci când aplici.

Referitor la muncitorii extracomunitari, primarul a fost întrebat dacă a luat în considerare această resursă pentru suplimentarea mâinii de lucru din oraș. Antal arpad a precizat că Guvernul este cel care decide numărul acestora și domeniile în care pot activa, precum HORECA și construcții. A mai spus că nu autoritatea locală ia această decizie, pentru că nu are interese în aceste domenii, sfera privată fiind cea interesată.

Cu toate acestea, pentru a dezvolta piața muncii, primarul a vorbit despre „Campusul Dual”, realizat prin fonduri europene, care presupune școli profesionale și universități pentru tineri pentru ca mai apoi aceștia să se angajeze pe piața locală. În cadrul acestui campus vor fi laboratoare, săli de clasă, internat, prin care tinerii vor fi pregătiți pentru diverse profesii (brutar, tâmplar). În 2026-2027 acest proiect se va finaliza.

La finalul interviului, primarul a răspuns la o întrebare despre dezvoltarea pentru tineri. Edilul a punctat că, deși Sf. Gheorghe nu se poate compara cu orașele universitare, precum Cluj-Napoca, în strategia de dezvoltare sunt cuprinse lucruri bune pentru un oraș mică (curățenie, siguranță), iar pe de altă parte există acele servicii de calitate care se găsesc în orașele mari în sfera privată, doare că aici sunt oferite de sfera publică (cultură, sport).

Sursa: weradio.ro

Tags Antal Árpád, Sepsiszentgyörgy, Sfantu Gheorghe

Interviuri

Kiss Tamás, sociolog: maghiarii sunt cea mai eurosceptică categorie de populație din România, deoarece consumă aproape exclusiv mass-media ungare

În cadrul unui interviu realizat pentru RFI România, sociologul clujean Kiss Tamás, cercetător la Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, a analizat cum se prezintă situația maghiarilor din țara noastră, la un an de la începutul războiului din Ucraina, cu toate implicațiile ce decurg de aici.

Referindu-se la o cercetare realizată de ISPMN, conform căreia maghiarii au devenit practic cea mai pro-rusă comunitate din România, Kiss Tamás a explicat că “nu este vorba despre un consens pro-rus sau despre o poziție pro-rusă sau pro-Putin, ci mai degrabă este un fel de scepticism față de instituțiile vestice sau de aceste instituții internaționale, cum ar fi Uniunea Europeană, cum ar fi NATO.

Deci este un scepticism față de Vest și critică față de Vest. Și în acest sens, cred că este o diferență foarte semnificativă între opinia publică maghiară din Transilvania și opinia publică românească. Deci, eu nu aș interpreta aceste date ca o poziție pro-rusă, ci ca opoziție antivest.”

Cauza acestei atitudini este una singură: discursul iliberal al lui Viktor Orban si consumul aproape exclusiv de presa ungară de către maghiarii transilvăneni. “Deci, în Ungaria, de fapt, avem un consens asupra dezvoltării sau un consens asupra modernizării, total altfel decât în România. E o critică și un discurs antieuropean și eurosceptic, care e răspândit în mass media maghiară și are efecte și în Transilvania, pentru că marea majoritate a maghiarilor din Transilvania consumă aceste surse mass media din Ungaria”.

Acolo unde maghiarii relaționează mai mult cu populația majoritară, aceștia sunt “mai ancorați în acest mainstream românesc, atunci sunt mai conectați la discursul de modernizare sau discursuri de dezvoltare care sunt elaborate în România și mai puțin conectate la aceste discursuri din Ungaria. Dar acest lucru nu e legat neapărat de studii sau de regiune. Bineînțeles că în secuime, unde maghiarii constituie un bloc etnic, nu au relații frecvente cu majoritatea, acolo aceste ancorării în opiniile publice românești sunt mai puțin prezente.”

Referindu-se la politicienii care îi reprezintă pe maghiari, sociologul a criticat atitudinea UDMR-ului, deoarece “pentru ei contează mai mult contextul românesc, însă ei nu au un discurs foarte bine elaborat și pus la punct și agresiv cum e discursul din Budapesta. Și acest lucru înseamnă că discursul politicienilor UDMR contează din ce în ce mai puțin pentru maghiarii din Transilvania și contează din ce în ce mai mult discursul mai agresiv și mai bine structurat al politicienilor sau a mass media din Budapesta.

Fac un fel de discurs dual, se relatează și la opinia publică sau la discursul dominant din sfera publică românească, dar se relatează și la Orbán, adică nu merg contra lui Orban. Și din această perspectivă, de fapt, în foarte multe cazuri nu spun nimic.”

Sursa: rfi.ro

Tags maghiari, mass-media, Transilvania, Viktor Orbán

Interviuri

„Eu aș iniția anul prieteniei româno-maghiare” – preotul Vasile Antonie Tămaș

Post author By Mirela Cara-Dragu
Post date 04/08/2021
No Comments on „Eu aș iniția anul prieteniei româno-maghiare” – preotul Vasile Antonie Tămaș

Inițiator al multor campanii de întrajutorare a semenilor și mereu gata să ofere sprijin oricui i-l cere, preotul ortodox Vasile Antonie Tămaș, din Vâlcele, este foarte apreciat și susținut la rândul său de oamenii care i se alătură cu încredere în diverse cauze. Militând în același timp pentru păstrarea identității românilor din regiunea Covasna-Harghita-Mureș și pentru respectarea drepturilor acestora, el este adesea criticat, catalogat ca anti-maghiar și chiar etichetat ca patriot dacopat și alte asemenea încadrări.

Cât de îndreptățite sunt aceste comentarii la adresa lui este foarte greu de cuantificat. Este și motivul pentru care l-am abordat pentru o discuție deschisă pe marginea acestui subiect, discuție pe care a acceptat-o ușor și în cadrul căreia a răspuns fără rezerve chiar și la cele mai neprietenoase întrebări.

M.C.D.: Părinte, propun să pornim interviul de la pornirile naționaliste pe care le vedem toți la dumneavoastră. Și mă gândesc să începem cu sintagma „Covasna lui Decebal” pe care o vehiculați adesea. Cronologic, nu este puțin forțat să vorbim despre Covasna unui conducător din trecut care nici măcar nu anticipa că la un moment dat va exista Covasna sau poporul român?

Pr. V.A.T.: Toți trebuie să recunoaștem în primul rând existența lui Decebal, care este o certitudine clară pentru istoricii și istoria lumii. De ce Covasna lui Decebal? Pentru că foarte bine putem să spunem Brașovul lui Decebal, Craiova lui Decebal sau Hunedoara lui Decebal. Trebuie să fim conștienți de faptul că, acum două milenii, fiecare parte din această țară a fost călcată de niște băștinași. E o chestiune logică. După Înălțarea la Cer a Mântuitorului, Acesta îi trimite pe apostoli la propovăduire. Știm foarte bine că Sfântul Apostol Andrei ajunge în Dobrogea. De ce în Dobrogea? Pentru că acolo erau porturile Tomis, Calatis și foarte multe popoare veneau să facă negoț. Din Dobrogea până în Carpați nu sunt foarte mulți kilometri. Suntem conștienți de faptul că și în Carpați existau, desigur, oameni. Nu putem vorbi despre o Europă străveche populată și bazinul Carpatic să-l lăsăm la o parte, considerând că n-a locuit nimeni acolo. Toate mărturiile istorice, nu ale mele, ale istoricilor lumii, de după Retragerea Aureliană, din timpul stăpânirii romane, a unei părți din Dacia, istoriile din Evul Mediu, istoriile de după venirea maghiarilor în 896, chiar și Herodot, toate amintesc despre acești locuitori daci care au existat aici. De ce am optat pentru sintagma asta de Covasna lui Decebal? Pentru că eu, ca fiu al poporului român, format în timp, în milenii, am considerat că această sintagmă nu este – atenție! – împotriva cuiva. Această sintagmă practic împământenește sau definește o continuitate multimilenară a neamului din care și eu mă trag și din care toți ne tragem până la urmă. Deci Covasna lui Decebal este ca și cum ar fi Covasna lui Mihai Viteazu, de exemplu. De ce? Pentru că noi cunoaștem intrarea lui Mihai Viteazu în Sf. Gheorghe, toată lumea o cunoaște, nu se poate contesta. Putem vorbi și despre Covasna lui Burebista.

M.C.D.: Mie mi se pare că în subsidiar această sintagmă transmite ideea că românii au fost primii în Ardeal. Asta încercați să transmiteți?

Pr. V.A.T.: Nu încerc să transmit asta. Eu asta spun, că nu militez împotriva cuiva. Noi cunoaștem că poporul maghiar a venit în anul 896, că ei s-au așezat în regiunile panonice, dar părțile de aici erau locuite.

M.C.D.: Acum ați deschis oportunitatea pentru o altă întrebare, pornind de la ideea aceasta că nu militați împotriva cuiva. Există totuși acel Forum Civic al Românilor din Harghita, Covasna și Mureș, o entitate care pretinde că îi apără pe românii din regiune de ceva, de un dușman. Care ar fi dușmanul ăsta? Întreb asta pentru că, în calitatea mea de româncă venită de la București în Covasna, nu am simțit niciodată nevoia unei protecții.

Pr. V.A.T.: Să ne înțelegem! Prieteniile mele cu populația din zonă se raportează la români, la maghiari, la romi, la oricare alte etnii conlocuitoare care se găsesc aici. Eu personal – pentru că interviul este despre mine ca om care s-a născut și trăiește în acest județ – nu m-am simțit niciodată discriminat aici datorită legăturilor perfectibile pe care le-am avut cu locuitorii zonei. FCRHCM, din care eu fac parte ca membru, militează pentru niște drepturi adeseori uitate în aceste județe. Trebuie să fim conștienți de lucrurile astea.

M.C.D.: Puteți să numiți câteva drepturi din acestea?

Pr. V.A.T.: Da, aplicarea regulilor în această țară trebuie să se facă pentru oricine. Eu niciodată nu am ieșit în spațiul public militând împotriva obiceiurilor secuiești, de exemplu. Am prieteni secui, am prieteni maghiari – repet. Însă, în momentul în care observăm o lipsă de respectare a legii statului pe care noi am făcut-o, o lipsă de expunere a drapelului național lângă drapelul unui stat străin de ziua acelui stat, atunci acest lucru nu îl putem considera normal.

M.C.D.: Vă referiți aici la 15 martie?

Pr. V.A.T.: La 15 martie, de exemplu, da. Ar trebui să fie o normalitate lucrul ăsta. În momentul în care se arborează steagul unui stat străin, el nu se poate arbora decât alături de steagul statului în care te afli. E o chestiune simplă care e în Constituție, nu o spun eu.

M.C.D.: Ca să lămurim, dumneavoastră spuneți că de 15 martie, în oraș ar trebui să se arboreze un steag maghiar, unul român, nu doar cele maghiare?

Pr. V.A.T.: Mi s-ar părea o normalitate, dar nu pentru a pune în umbră steagul maghiar. Ar fi o normalitate efectiv pentru scăderea tensiunilor dintre români și maghiari.

M.C.D.: Dar există aceste tensiuni? Dacă da, la ce nivel se resimt ele?

Pr. V.A.T.: Aceste tensiuni nu se resimt neapărat la nivelul de jos. Eu locuiesc într-o comunitate preponderent românească, dar sunt și etnici maghiari, câteva zeci, cu care mă înțeleg foarte bine, care vin la biserica ortodoxă, pe care-i ajut atunci când au nevoie. Dar tensiunile astea se reliefează în special la vârf. Vorbim despre anumiți lideri, aleși prin vot sau numiți, din județ, care creează practic aceste tensiuni.

M.C.D.: Poate o fac din interese politice.

Pr. V.A.T.: Desigur. Eu chiar am renunțat să mai vorbesc despre asta. De curând, glumeam cu frizerul meu căruia îi spuneam că mai bine vorbim de autonomie decât de pandemie. El îmi spunea că era mai bine atunci, că noi treceam cu steagurile de 1 Decembrie, ei treceau cu steagurile lor de 15 martie, aveau loc niște discuții contradictorii, dar tot prieteni rămâneam. Noi, în loc să ne unim forțele să scoatem județul din această criză – că este o criză aici, salariile sunt foarte mici, locuri de muncă sunt puține, deși avem atâtea resurse, avem tot ce ne trebuie – permitem să fim despărțiți de niște tensiuni legate de identitatea fiecăruia.

M.C.D.: Și, dacă tot e mai bine să vorbim despre autonomie decât de pandemie, ce părere aveți despre această chestiune? Partea maghiară când vorbește despre autonomie, de regulă susține că nu este vorba despre o autonomie teritorială, ci de obținerea posibilității de administrare fără aprobare de la centru, de unde se întârzie aproape tot.

Pr. V.A.T.: Dacă ar fi să ne raportăm noi la drepturile pe care le au românii în comunitățile istorice față de drepturile pe care le au maghiarii aici, este o diferență ca de la cer la pământ.

M.C.D.: Care este această diferență?

Pr. V.A.T.: Românii n-au niciun drept, de exemplu.

M.C.D.: De ce spuneți asta? Ce drepturi li se încalcă mai exact?

Pr. V.A.T.: De exemplu, în comunitățile de români din Bucovina de Nord, este interzis să ai inscripții bilingve. Nu sunt împotriva inscripțiilor bilingve, să ne înțelegem, doar spun că acolo e interzis. Școlile cu predare în limba română se închid. Comunitatea maghiară din România reușește să aibă, de la grădiniță până la Universitate, toate instrumentele necesare pentru ca tinerii etnici maghiari să învețe în limba maternă. Reușim să avem în zonele în care maghiarii sunt chiar și minoritari suficiente inscripții anunțuri și în limba maghiară. Mie mi s-ar părea normal ca, de exemplu, liderii acestui județ, când doresc să transmită un mesaj, să îl transmită și în limba română. Eu observ foarte multe postări ale liderilor din mediul online care sunt exclusiv în limba maghiară. Poate pe mine mă interesează un lucru. Putem să dovedim ce spun în orice moment. Putem deschide pagina de Facebook a președintelui Consiliului Județean Covasna, de exemplu, și să dovedim prin fapte că postările sunt 95% în limba maghiară. Deci nu este o problemă pentru indivizi în parte. Că tot vorbeam de Covasna lui Decebal, o sintagmă care se pare că deranjează, în momentul în care cineva ar spune Covasna lui Gábor Áron, de ce să mă deranjeze pe mine? Da, omul s-a născut aici, a locuit aici, de ce să mă deranjeze? Sintagma Covasna lui Decebal n-ar trebui să supere deloc pentru că este o sintagmă care definește niște acțiuni patriotice pe care noi le avem, legate de țară, legate de meleagurile în care trăim, și noi le dezvoltăm fără să lovim în altă parte. E ca și cum ai spune Norvegia vikingilor.

M.C.D.: Da, dar ca un revers al medaliei, și sintagma Ținutul Secuiesc deranjează, deși tot așa vorbim despre o comunitate istorică, formată aici, de ce deranjează?

Pr. V.A.T.: Deranjează pentru că sintagma Ținut Secuiesc cred că trebuie înlocuită cu sintagma de Ținut Secuizat, dar asta înseamnă să vorbim cu istoricii.

M.C.D.: Și ce să însemne această secuizare?

Pr. V.A.T.: Secuizarea reprezintă, ca și românizarea sau americanizarea, o trecere prin stăpânire a mentalului colectiv dintr-o parte în alta. Și, din nefericire, în Transilvania, după cum bine cunoaștem, începând din secolul al XVIII-lea, s-a dus o luptă foarte mare de dezromânizare, pentru că, în Munții Apuseni, Horia, Cloșca și Crișan n-au ieșit la răscoală împotriva cuiva care le accepta credința și doleanțele de libertate. Avram Iancu nu s-a revoltat împotriva unor oameni care îi lăsau practic în pace. Au fost niște stăpâniri, aproximativ o mie de ani de stăpânire în care elementul românesc a existat încontinuu. Să nu uităm că în Transilvania populația băștinașă a fost tot timpul română.

M.C.D.: Pe de altă parte, Transilvania s-a dezvoltat mult față de celelalte două principate tocmai datorită acestor stăpâniri.

Pr. V.A.T.: Desigur. Moldova și Țara Românească au fost niște scuturi în istorie. Transilvania a fost mereu foarte bogată în resurse naturale. Fiind o zonă foarte bogată, fiecare popor care a stăpânit această zonă a avut de unde să construiască. E o chestiune logică, firească. Eu nu neg partea pozitivă a moștenirii lăsate de Imperiul Austro-Ungar, însă trebuie să fim conștienți că ceea ce s-a clădit aici s-a clădit din resursele Transilvaniei și cu resurse umane de aici. Lăudăm, de pildă, foarte mult comunitățile săsești. Păi cine a muncit acolo, cine au fost slugile care stăteau la animalele sașilor și le lucrau ogorul? Sașii? Nu. Au fost românii. Deci poporul român a fost un popor muncitor. Și în asuprire el a rezistat. Dar problema nu este de cucerire, ci de felul în care au fost sau nu respectate drepturile românilor în istorie.

M.C.D.: O ultimă întrebare, ca de încheiere. Antal Árpád a lansat relativ recent ideea de a iniția o zi a prieteniei româno-maghiare. Cum vedeți această idee?

Pr. V.A.T.: Eu zic că ar fi un pas pozitiv pentru restabilirea relațiilor spirituale între cele două comunități. Eu aș iniția anul prieteniei româno-maghiare, viitorul prieteniei româno-maghiare. Cred că am putea colabora împreună și am putea participa împreună la toate evenimentele pe care le considerăm normale, logice, istorice. N-am atacat niciodată o etnie pentru uscăturile sale, mă refer aici la cei care trimit mesaje ostile sau mă înjură în privat, și dacă ar exista o zi a prieteniei ar fi foarte bine, normal.

Foto credit: Facebook/ Vasile Antonie Tămaş

Interviul a fost acordat pentru covasnamedia.ro

Tags Covasna lui Decebal, Forumul Civic al Romanilor din Harghita Covasna Mures, naționalism, patriotism, relate interetnice, Vasile Antonie Tămaș, ziua prieteniei romano-maghiare

Interviuri

„Românii au plecat și din cauza politicilor care există aici” – interviu cu Ionuț Neagu, senator de Covasna din partea partidului AUR

Originar din Târgu Secuiesc, Ionuț Neagu este senator de Covasna, din partea partidului AUR. Deși pledează pentru interesul general comunității, indiferent de etnie, acordă o atenție deosebită statutului de minoritar pe care îl au românii în zonele locuite majoritar de etnicii maghiari, urmărind ca în cei patru ani de mandat să obțină un statut corect pentru români.

Pornind de la aceste declarații și de la doctrina partidului din care face parte, am purtat o discuție lungă, în cadrul căreia am urmărit să clarificăm cât mai multe aspecte, dintre care am selectat și inclus în interviul de mai jos câteva dintre concluziile esențiale desprinse în urma unei discuții care s-a întins pe aproape două ore.

M.C.D.: Ați studiat, ați locuit și ați făcut afaceri în două țări occidentale, Franța și Anglia, dar aveți un discurs politic conservator, faceți parte dintr-un partid politic conservator. Este puțin contradictoriu, nu credeți?

I.N.: Franța într-adevăr nu mai e de mult un stat conservator, dar conservatorismul britanic este destul de renumit. În Franța nu mai există valori conservatoare deloc, pe când în Marea Britanie mai funcționează acel gentlemen agreementtocmai pentru că ei și-au păstrat o parte din valorile conservatoare.

M.C.D.: Una dintre afirmațiile care mi-au sărit în ochi pe pagina AUR a fost „La lozinci ne pricepem toți, mai ales când pozăm ca salvatori ai patriei…”. Dar AUR apără valori precum familie, patrie, credință, libertate. Nu sunt acestea tocmai niște noțiuni filosofice și utopice, care pot genera lozinci?

I.N.: Păi, haideți să vedem ce este conservatorismul! Eu îl definesc ca pe un statu-quo care a funcționat, niște lucruri construite și dovedite de-a lungul timpului, care sunt aportul unor experiențe funcționale. Cele care au fost nefuncționale nu au construit nimic. Deci, dacă sunt niște lucruri funcționează, haideți să le păstrăm! Așa aș defini eu conservatorismul.

M.C.D.: Referitor la familie, mi s-a părut interesant că v-ați gândit să sporiți natalitatea, dar nu prin interzicerea avorturilor, cum se practică în alte părți. Și mai interesant mi s-a părut în declarațiile dumneavoastră că ați ales ca exemplu în acest sens Ungaria.

I.N. Bineînțeles. Eu cred că peste tot sunt și lucruri bune și pe acestea trebuie să le luăm și să le reproducem, dar sunt și lucruri negative, de exemplu cenzura, iar aici nu trebuie să ajungem.

M.C.D.: Din ce spuneți reiese că urmăriți un echilibru. În doctrina AUR este stipulat că urmărește să combată orice formă de extremism, însă, pe de altă parte, dumneavoastră aveți un discurs în care spuneți că vreți ca românii – în special cei din zonele locuite majoritar de maghiari – să fie discriminați pozitiv. Discriminarea pozitivă e mai bună decât discriminarea negativă? Nu e tot discriminare?

I.N.: Noi nu vrem nimic altceva decât să prezervăm statu-quo-ul. O rezoluție a Adunării Permanente a Consiliului Europei (art. 13 din Rezoluția 1201, adoptată în 1993), care stipulează că și în țările în care majoritatea este minoritară, aceasta beneficiază de aceleași drepturi ca minoritățile. Tocmai ca să se păstreze un echilibru. Am cifre oficiale că în județele Covasna și Harghita, statistic, a scăzut cu 2% în decursul a 20 de ani.

M.C.D.: Dar probabil factorii determinanți sunt cei economici, nu?

I.N.: Nu numai cei economici. Românii au plecat și din cauza politicilor care există aici. De exemplu, câte centre culturale sunt în Sf. Gheorghe la care românii nu au acces? Câte universități românești se construiesc în Sf. Gheorghe? Se fac acum trei centre culturale în care români nu au reprezentativitate.

M.C.D.: De mult voiam să vorbesc cu cineva pe tema discriminării, pentru că personal nu am experimentat-o până în prezent și nici nu cunosc pe nimeni care a fost discriminat. Puteți să îmi dați exemplu, fără să nominalizați persoana, de un român care a fost discriminat în mod real și să îmi spuneți în ce context?

I.N.: Da. Eu am cunoscut zeci. Vă dau două exemple. Un jandarm care nu-și putea angaja soția nicăieri pentru că nu cunoștea limba maghiară. Și mai am un coleg care nu-și putea angaja soția nici măcar la bancă pentru că nu știa limba maghiară.

M.C.D.: Dar dacă suntem într-o zonă bilingvă, nu e normal să trebuiască să știi ambele limbi ca să lucrezi cu oamenii?

I.N.: Nu suntem într-o zonă bilingvă că încă suntem în România.

M.C.D.: Da, numai că zona are un specific al ei.

I.N.: Cunosc specificul că doar am crescut aici de la patru luni. Dar problema este mult mai sensibilă. Maghiarii sunt izolați în această zonă, orizontul lor este doar Ungaria. Dar nu este în interesul lor să învețe româna să lucreze la Brașov, la Făgăraș, la Timișoara, să fie mai aproape de casă? Ei își închid orizonturile, iar politicienii, în loc să se aplece asupra problemelor reale ale oamenilor, au preferat să își asigure un electorat pe niște criterii foarte bine știute de ei și de noi.

M.C.D.: Eu nu am prea întâlnit maghiari care să nu știe ambele limbi, chiar dacă unii nu vorbesc fluent, totuși vorbesc.

I.N.: Eu am întâlnit. Dar aici ați pus punctul pe i. Este o problemă de la care s-a plecat greșit după ‘90, segregarea pe criterii etnice a învățământului. În primul rând, doar limba română se predă în limba română, pe când toate celelalte materii se predau în maghiară și eu îi înțeleg pe maghiari. Gândiți-vă, acasă vorbesc în maghiară, în oraș, la magazin, oriunde, vorbesc în maghiară, la școală limba română se predă prin maghiară, deci nu sunt destul în contact cu limba română.

M.C.D.: Atingeți aici un subiect foarte sensibil: limba română pentru maghiari. Nu știu dacă ați văzut ce manuale au copiii maghiari și cum sunt ele realizate, fără nicio legătură cu manualele de limba maghiară – în sensul că li se cere copiilor să știe despre substantiv și verb la română, dar în limba lor încă nu cunosc noțiunile respective. Noi, românii, ne simțim foarte deranjați de sintagma „limba română ca limbă străină”, acum s-a venit cu termenul mult mai convenabil de limbă ne-maternă, dar dincolo de terminologie, problema de fond rămâne nerezolvată.

I.N. Da, trebuie lucrat la manuale. Problema e foarte simplu de rezolvat. Profesori există, dar trebuie remunerați în plus și pregătiți în plus. Cât despre manuale, eu știu cum învățau românii în Imperiul Rus în Basarabia. Manualele erau foarte aplicate și era foarte simplu să învețe rusa. Așa trebuie să lucrăm și noi. Am de gând să iau atitudine în acest sens, dar încă mă întreb UDMR de ce nu a făcut nimic până acum pentru asta.

M.C.D.: Înainte să schimbăm subiectul, aș vrea să vă întreb,personal, v-ați simțit vreodată discriminat cât ați trăit aici?

I.N.: Da. Și eu, și familia. Avem cazuri în familie care au trebuit să plece din zonă, dar noi n-am făcut tam-tam. Au lucrat undeva la o fabrică și mama, și mătușa mea, dar au trebuit să plece de acolo din cauza discriminării la care au fost supuse. Avem și un dosar la CNCD pe care l-am câștigat; dar românii întorc și celălalt obraz. Eu, din respect pentru vecini, prieteni colegi, n-am făcut valuri pentru că, într-un fel, îi băgam pe toți în aceeași oală. Și pe vecinii mei și pe cei care au discriminat.

M.C.D.: Am văzut că aveți și o interpelare pe tema planului „Kos Karoly”, privind investițiile financiare ale statului maghiar în Transilvania și ați primit și un răspuns din partea MAE. Mărturisesc că nu am înțeles foarte bine răspunsul. Puteți aduce lămuriri în acest sens?

I.N.: Ar trebui să comentez politic și nu doresc să intru acolo. Noi o să reiterăm solicitarea. Eu cred că sunt niște complicități la nivel înalt în statul român.

M.C.D.: Dar care e problema cu aceste investiții, pleacă cineva cu ceva de aici și duce în Ungaria?

I.N.: Odată cu banii vine influența. Și cine are influență poate decide. Nu ne putem ascunde după degete și să ne facem că nu înțelegem că odată cu banii vin interesele, vin decizii care pot fi luate de cel care finanțează și așa mai departe, deci asta trebuie să fie problema statului român.

M.C.D.: Una dintre asumările AUR se referă la art. 1, pct. 1 din Constituție, referitor la faptul că România e stat suveran. Și, se spune pe site-ul partidului „acest articol este încălcat și supus de facto atacului de către forțele politice actuale care doresc renunțarea la suveranitate prin forme de federalizare internă/ externă”. Ce înseamnă mai exact această federalizare?

I.N.: Se dorește descentralizarea, dar sunt două forțe aici. Unele care consideră că descentralizarea va funcționa și va aduce prosperitate economică și nu întotdeauna lucrurile astea funcționează. În afară de Germania și câteva state în Europa, nu funcționează. Descentralizarea funcționează până la un anumit nivel. Și, pe de cealaltă parte, este și un curent – trebuie să recunoaștem, statul maghiar s-a implicat cum s-a implicat. Și ați văzut și în răspunsul MAE că statul maghiar nu are acordul statului român pentru asta.

M.C.D.: Mai am o întrebare: care este avantajul economic al unirii cu Republica Moldova, un alt obiectiv asumat de AUR? Pentru mine se vede doar ca împlinirea unui ideal, dar nu și ca un avantaj de natură economică.

I.N.: În primul rând noi, România, nu o să mai fim 19-20 milioane câți suntem acum în UE. O să fim 23-24 de milioane, deci fondurile atrase ar fi mai mari. Din start, economic suntem mult mai bine. Deja unirea se face. 80% din exporturile RP Moldova sunt în România, ceea ce este foarte important.

Interviu realizat pentru covasnamedia.ro

Tags covasna, Ionut Neagu, Parlament, senator AUR

Interviuri

EXCLUSIV: „Noi nu jucăm pentru Ungaria, noi jucăm pentru România” – Diószegi László, patronul echipei de fotbal Sepsi OSK, din Sf. Gheorghe

Diószegi László este unul dintre cei mai iubiți oameni din comunitatea covăsneană. Pasiunea lui pentru fotbal și hotărârea neclintită de a lupta pentru poziționarea echipei Sepsi OSK la un nivel cât mai înalt în lumea fotbalului l-au ajutat să cucerească inimile tuturor suporterilor și nu numai.

Din afară, presa de sport de referă adesea la el ca la patronul Sepsi OSK, ceea ce și este în fapt, dar astfel de prezentări denotă cât de departe de a-l cunoaște pe acest om sunt toți cei care se referă la el doar așa. Diószegi László este un munte de modestie, de generozitate și bun-simț și asta se vede în tot ce face și în tot ce declară.

În urmă cu ceva timp, un titlu de știre spunea despre el că s-a enervat când i s-a adresat o întrebare referitoare la noul stadion pe care îl construiește la Sfântu Gheorghe din fonduri obținute de la guvernul Ungariei. Curioasă să îl văd pe Diószegi nervos, am deschis materialul video respectiv și am descoperit că omul răspundea cu decența cu care ne-a obișnuit și în tonul lui nu era nici urmă de iritare.

Săptămâna trecută, după ce echipa sa s-a calificat pentru Conference League, am stat de vorbă cu Diószegi László căruia i-am adresat și câteva întrebări referitoare la discriminare în lumea fotbalului pe criterii etnice, dar și despre declarația referitoare la finanțarea stadionului.

MCD. De ce ați simțit nevoia să faceți afirmația că nu pleacă nimeni cu stadionul și că tot în România rămâne?

DL. Pentru că sunt oameni care, din păcate, așa cred că, dacă statul ungar investește în orice din România, vrea ceva în schimb și vrea ceva ascuns. Se vorbește că vrea Ardealul sau alte prostii din astea. Și este un lucru total neadevărat. Deci guvernul din Ungaria investește peste tot unde trăiesc cetățeni de naţionalitate maghiară – oriunde în lume. Dacă se depune un proiect, guvernul maghiar aprobă fiindcă vrea să aibă grijă de cetățenii săi. Mi se pare un lucru foarte normal. Și românii care sunt plecați poate că ar trebui să aibă grijă statul.

MCD. Dar statul român nu are așa mare grijă. Am văzut diferența aceasta între românii și maghiarii minoritari din Ucraina, de exemplu. Acolo, românii nu primiseră niciodată ajutor financiar de la statul român. Cel puțin așa au declarat. În schimb, maghiarii spuneau că sunt sprijiniți.

DL. Eu n-am făcut niciodată politică și nici n-o să fac. Tata mi-a zis când aveam vreo 14-15 ani și la noi încă era comunism: „Laci, se termină odată și era asta nebună în care trăim, dar tu să fii întotdeauna om cu coloană vertebrală și niciodată să nu aderi la niciun partid politic!” Eu atunci nici nu am înțeles prea bine, dar mi-a rămas în minte ce a zis tata și niciodată nu m-am băgat în politică. De aceea nu pot să comentez că de ce nu ajută statul român și de ce ajută statul maghiar. Un lucru e însă clar: pentru noi este benefic și de aceea am spus, și spun și în continuare, că stadionul rămâne aici.

MCD. Dar la nivel de echipă cum stau lucrurile din punctul de vedere al relațiilor interetnice?

DL. La noi în echipă, românii și maghiarii sunt frați și chiar asta e ideea, să arătăm lumii că se poarte trăi împreună, că asta ne e soarta de sute de ani și că nu trebuie să vorbim despre naționalități, ci despre oameni. Oameni buni și răi. Pentru mine așa e lumea, eu așa consider, că nu trebuie să te uiți cine ce naționalitate sau culoare are, ci să te uiți la ce fel de om e.

MCD. Deci ca patron de brutărie, puteți să confirmați inclusiv că cine vine în Secuime primește pâine și dacă nu știe maghiară?

DL. Ca glumă zic acum, vă dați seama că, dacă era adevărat că aici nu se poate cumpăra pâine dacă nu ceri în ungurește, nu avea rost să mai deschidem brutărie la București? Eu chiar invit toți oamenii care aud lucruri din astea, și le și cred, să vină aici la noi, în Secuime, și dacă nu o să fie serviți într-un magazin să ne spună.

MCD. Ați simțit vreodată discriminare la nivel oficial în tot parcursul de când echipa e în prima ligă?

DL. Nu pot să zic că am fost vreodată discriminat. Slavă Domnului, toate cluburile și-au dat seama din prima că noi vrem să jucăm fotbal și atât. Nimeni nu mi-a spus nimic în lumea fotbalului. Ba dimpotrivă, au înțeles foarte ușor că noi vrem să fim părtași la înălțarea fotbalului românesc. Noi nu jucăm pentru Ungaria, nu jucăm pentru Germania, noi jucăm pentru România. Dacă Sepsi reușește în Conference League să câștige un meci sau două, punctele vin la fotbalul românesc. Asta trebuie să știe lumea.

Tags Ardeal, Discriminare, finantare, Fotbal, Laszlo Dioszegi, relate interetnice, Sepsi OSK, Ungaria

Interviuri

KELEMEN HUNOR: „Autonomia este un cuvânt care îi enervează pe români”

Post author By Editor
Post date 31/03/2021
No Comments on KELEMEN HUNOR: „Autonomia este un cuvânt care îi enervează pe români”

Într-un interviu acordat marți cotidianului g4media, liderul UDMR, Kelemen Hunor, a vorbit despre prioritățile Uniunii la guvernare. În context, a discutat și despre problema autonomiei, despre care a afirmat că îi enervează pe români, dar și despre programul economic al Ungariei în Transilvania.

În ceea ce privește prioritățile UDMR la guvernare, Kelemen Hunor a vorbit despre o reformă a administrației, o descentralizare. „Autonomia este un cuvânt care îi enervează pe români. Deci trebuie să vedem unde am greșit noi folosind acest termen fiindcă, dacă nu există o discuție, un dialog, între români și maghiari, sigur, nu ai cum să depășești această fază. Eu vorbesc de subsidiaritate și de o reformă a statului. Subsidiaritate ce înseamnă? Deciziile cât mai aproape de comunitățile locale. Acest lucru este valabil pentru toate comunitățile locale”, a precizat liderul UDMR, subliniind că „niciodată n-au propus altceva decât o subsidiaritate, aplicarea subsidiarității, principiului, într-o măsură destul de, hai, cum să spun, accentuată. Dar nu altceva. Deci niciodată nu am spus că e nevoie de altceva.”

Cu privire la implementarea politicii de descentralizare, liderul UDMR a precizat că, în perioada imediat următoare,există alte priorități, dar ulterior vor căuta o cale de a argumenta, precum și parteneri care să susțină formațiunea în vederea punerii în aplicare principiul subsidiarității. „Acest lucru este important pentru mine: cine decide despre problemele care sunt foarte aproape de comunitate. Decide comunitatea sau decide centrul? Centrul care de foarte multe ori, acum știți și dumneavoastră, știu și eu, habar nu are ce e în teritoriu”, a spus Kelemen.

Referitor la programul economic al Ungariei în Transilvania, vicepremierul a declarat că acesta este aproape de final și nu a fost realuat deocamdată. „Nu continuă, deci nu au deschis programe noi, ceea ce era pornit, alea, mă rog, sunt în derulare. La proiectele mici cred că s-a și încheiat încă de anul trecut. Urmează discuțiile. Da, am vorbit ultima dată cu ministrul de externe când a fost la Budapesta, cu Szijjarto, dar urmează să fie întâlniri bilaterale și să fie purtate aceste discuții fiindcă punctul meu de vedere nu s-a schimbat. În acest moment, dacă se investește în România și se investește dintr-un stat vecin, nu se investește nici din Iran, nici din altă parte, din China, din nu-știu-ce, din Uniunea Europeană, înseamnă că aduci bani în țară, nu iei bani din țară.

Aici iarăși vorbim de încredere sau de neîncredere. Ce rău a făcut Ungaria sau ce rău face România dacă investește în statele vecine? Acum, indiferent de ce stat vorbim, nu faci niciun rău dacă investești și produci prin acea investiție. Care-i problema?”, a întrebat retoric Kelemen Hunor.

Interviul integral pe g4media.ro

Foto: playtech.ro

Tags autonomie, kelemen hunor, UDMR

Interviuri

„Sunt puse în circulație foarte multe minciuni despre țara mea” – interviu cu ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó

Post author By Editor
Post date 22/02/2021
No Comments on „Sunt puse în circulație foarte multe minciuni despre țara mea” – interviu cu ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó

Aflat de curând la București într-o vizită oficială, ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, a acceptat să vorbească într-un interviu acordat în exclusivitate jurnalistei Digi24, Cristina Cileacu, despre subiecte delicate precum poziția Ungariei față de Uniunea Europeană, prietenia cu Rusia și China, investițiile guvernului Viktor Orbán în România sau libertatea presei în Ungaria.

C.C.: Sunteți în vizită în România, aveți întâlniri cu mulți oficiali de la noi, deci ce este pe agenda de discuții.

P.S.: Cred că faptul că aveți un guvern nou la București este o șansă să reluăm, promovăm și îmbunătățim relațiile noastre. Noi avem un mod simplu de a gândi, care spune că dacă vecinul tău este puternic, devii și tu mai puternic. Iar noi suntem foarte interesați de succesul românilor, suntem foarte interesați să creștem această relație în domenii practice, pentru că noi credem că dacă vom avea câteva povești de succes de cooperare practică în domenii precum energia, infrastructura, atunci întreaga relație, chiar și la nivel politic, va fi mai plăcută și bazată pe respect reciproc.

Deci, a fost foarte important pentru mine astăzi să-i întâlnesc pe noii miniștri ai economiei și transporturilor, precum și pe jumătate-noul ministru al energiei, pentru că acestea sunt domeniile unde aceste povești practice de succes pot fi construite. România este a patra piață de export pentru noi și este situată foarte sus în preferințele investitorilor ungari interesați. Multe companii ungare au investit aici, așteptăm mai multe companii românești să investească în Ungaria și avem datoria să construim noi drumuri, căi ferate, noi interconectări pentru gaze între țările noastre. Ce sperăm este ca România să fie unul dintre furnizorii pentru piața noastră de gaz și sperăm să avem o a treia conexiune de autostradă între cele două țări și sunt și câteva chestiuni unde putem să ne unim forțele la Bruxelles, fie că este vorba despre energia nucleară sau procedura juridică împotriva pachetului de mobilitate, care dezavantajează companiile noastre de logistică.

C.C.: Și ce se va întâmpla cu BRUA, dacă tot ați deschis subiectul gazelor, o să construiți conducta spre Austria sau aveți alte planuri?

P.S.: Ceea ce am agreat cu miniștii sunt următoarele lucruri…

C.C.: Cu miniștrii noștri.

P.S.: Da, sigur. Acum am îmbunătățit interconectorul dintre România și Ungaria într-o manieră care ne ajută să livrăm 1,75 miliarde de metri cubi de gaz pe an. În cazul în care orice perimetru din Marea Neagră va fi deschis pentru exploatare, atunci va trebui să creștem această capacitate, noi suntem complet pregătiți pentru asta și vom dori să creștem capacitatea interconectorului la 4,4 miliarde de metri cubi anual, deci am putea să cumpărăm mai mult de la voi și voi veți putea să livrați mai mult Ungariei.

Conform proiectelor de dezvoltare internă din Ugaria, am construit un interconector cu Slovacia, care poate face față unei cantități mai mari, cam 5 miliarde de metri cubi pe an, iar acest lucru vă va asigura vouă ocazia să livrați gazul spre Austria, pentru că interconectorul ungar se leagă de conducta mare, transeuropeană, care pleacă din Slovacia și se termină în Baumgarten, Austria. Deci această sursă de livrare este mai sustenabilă, avem totul gata, singurul lucru nesemnificativ care lipsește este gazul. Atât timp cât nu este o decizie finală de investiții din partea OMV, Exxon sau oricine va deține proiectul Neptun Deep (n.r. perimetru de gaz din Marea Neagră), deci cât timp nu avem o decizie finală de investiții, acestea sunt doar chestiuni teoretice, dar sperăm să trecem la chestiuni mai practice.

C.C: Să revenim la investiții, pentru că știu că ați discutat puțin și cu ministrul nostru de externe despre subiectul investițiilor făcute de guvernul Ungariei în România. Guvernul dvs. are multe investiții în România, de la achiziția de clădiri la construcția de stadioane.

P.S.: Dacă vorbim despre dezvoltarea economică, mai subliniez o dată că, dacă vecinii noștri au mai mult succes, cu atât va fi mai bună poziția noastră.

C.C.: Da, ați spus asta deja.

P.S..: De aceea suntem interesați de succesul economic și de progresul României. Cele mai mari companii ungare, inclusiv MOL, cea mai mare companie de la noi, dar și cea mai mare în domeniul energiei, OTP, cea mai mare bancă ungară, Richter, cea mai mare companie farmaceutică din Ungaria, Hell, cel mai mare producător de băuturi energizante, toate au investiții semnificative în România.

C.C.: Întrebam, dle ministru, despre investițiile guvernului dvs, nu despre companii.

P.S.: Guvernul nostru a alocat resurse financiare pentru o fundație înregistrată conform legilor românești, în conducerea căreia aveți cetățeni români. Ei au dreptul să anunțe licitații pentru producție, agricultură, turism etc, și pot distribui banii pentru cei care îndeplinesc condițiile lor de investiție. L-am informat pe actualul ministru al economiei că un astfel de program se derulează, aceste companii investesc în baza subvențiilor de la guvernul ungar, plătesc taxe aici, angajează oameni de aici, angajează furnizori de aici, lucru care este în beneficiul reciproc al ambelor țări.

C.C.: Dar ce câștigă guvernul dvs?

P.S.: Cum adică?

C.C: Adică ce câștigă guvernul dvs din toate acestea?

P.S.: Cu cât este mai puternică aici comunitatea, cu cât sunt mai puternici aici antreprenorii, cu atât este mai bine pentru noi, pentru că România este a patra piață de exporturi pentru noi.

De ce se contrazice Ungaria cu Uniunea Europeană.

C.C.: Ungaria este un fel de copil rebel când vine vorba despre ce fel de decizii europene respectă sau nu, deci, de ce pare Ungaria mereu împotriva tuturor deciziilor europene importante?

P.S.: Nu este adevărat, nu suntem împotriva tuturor deciziilor europene, sunt și chestiuni unde suntem de acord, sunt chestiuni unde suntem printre cei mai performanți și chestiuni unde vom avea mereu o poziție puternică împotrivă. Îți pot da câteva exemple: migrația, este evident că nu vom fi niciodată de acord cu actuala politică pentru migrație a Bruxelles-ului, nu suntem de acord cu permiterea migranților ilegali să intre în Uniunea Europeană, nu suntem de acord cu redistribuirea obligatorie a migranților între statele membre, ținem la dreptul nostru de a avea o decizie proprie legat de cine poate intra pe teritoriul țării noastre și cine nu; dacă vorbim despre politicile familiale este clar că le avem pe ale noastre, sunt cele care subvenționează familia (n.r. tradițională), nu acceptăm niciun fel de contra-propunere în această privință.

Dar dacă este despre dezvoltare economică, economia verde și alte chestiuni practice suntem printre performerii de top din aceste domenii. Dar, ca stat membru suntem interesați ca Uniunea Europeană să fie puternică și în viitor și credem că multe decizii luate la Bruxelles nu ajută UE să fie puternică. Suntem împotriva abordării federaliste și credem că o Uniune Europeană puternică trebuie să se bazeze pe state membre puternice. Asta înseamnă că nu vom accepta ca alte competențe să fie luate de la statele membre, pentru că asta ar slăbi statele membre, iar asta ar însemna slăbirea Uniunii Europene în sine.

C.C.: Cum stați cu libertatea presei, pentru că știți, este o piesă despre video-ul care „ucide” radioul. În cazul Ungariei, guvernul lui Viktor Orbán a ucis radioul. Ultimului radio independent i s-a suspendat licența săptămâna trecută, aveți multe media sub control guvernamental, deci cum vede de fapt guvernul dvs meseria de jurnalist?

P.S: Îmi pare rău să spun, dar ceea ce ai citat tu aici sunt toate știri false și nu este cinstit, nu este corect.

C.C: În regulă. Și de ce sunt false?

P.S.: Resping complet orice tip de minciună împotriva țării mele și împotriva guvernului meu, că nu asigurăm libertatea presei. Dacă ai vorbi ungurește și te-ai uita la comentariile din media ungară ai vedea că cele mai multe media au poziții antiguvernamentale. Asta este adevărul. Nu poți numi un singur sector media unde cele mai circulate, cele mai văzute, cele mai ascultate, cele mai citite rețele media ar fi mai prietenoase, ar simpatiza sau ar susține guvernul. Sunt puse în circulație foarte multe minciuni despre țara mea.

C.C: Deci ce spuneți este că întreaga media din vestul Europei și Uniunea Europeană mint când vine vorba despre libertatea presei…

P.S.: Absolut, asta spun.

C.C.: Și care este motivul pentru care ar face asta?

P.S.: Nu știu, poate are un motiv politic.

C.C.: Motiv politic pentru cine, pentru care dintre ele?

P.S.: Îți spun ce cred eu. Ce văd este că în ultimii 11 ani, deci pentru perioada de când suntem la conducerea țării, am implementat o politică care merge complet împotriva curentului liberal, în chestiuni precum migrația, politicile familiale și alte lucruri de acest gen. Mergem complet împotriva curentului principal și avem succes, pentru că oamenii ne susțin, am câștigat alegerile continuu, cu două treimi din majoritate.

C.C.: Da, dar acum sondajele sunt mai puțin în favoarea partidului dvs.

P.S.: De ce spui asta?

C.C.: Pentru că am văzut sondaje. Sunt și acelea false?

P.S.: Am câștigat ultimele alegeri locale, ultimele alegeri europarlamentare.

C.C.: În regulă, vom vedea alegerile de anul viitor.

P.S.: Am câștigat și ultimele alegeri și când s-a spus că opoziția unită ne va bate, dar le-am câștigat. Deci prefer să câștig alegerile, nu sondajele. Dar ce voiam să spun este că liberalii nu pot digera faptul că un guvern conservator, cu o politică puternică creștin-democrată și patriotică, are succes. Așa ceva este complet de nedigerat pentru curentul liberal internațional. De aceea, sunt puse în circulație foarte multe minciuni despre țara mea. Realitatea este că majoritatea media ungare sunt antiguvern și dacă tu sau alții care spuneți altceva ați vorbi maghiară și ați intra pe orice platformă de știri, ați vedea că este o majoritate puternică a presei care este împotriva guvernului. Noi acceptăm că este o chestiune democratică, dar cred că dacă vorbim despre libertatea presei nu ar trebui să contestăm dreptul unei media să gândească și pozitiv despre ceea ce face guvernul. Și nu pot accepta ca o media care se poate întâmpla să fie pozitivă la adresa guvernului este imediat calificată de alții ca fiind controlată de guvern, deținută de guvern, înrobită de guvern și tot felul de astfel de lucruri. Deci chiar nu accept că toate rețelele media ar trebui să aibă doar viziuni politice liberale și atunci acestea sunt libere, iar dacă au alte abordări, atunci obligatoriu nu sunt libere. Cred că asta nu este corect.

C.C: Deci ce spuneți, ca să închidem acest subiect, este că Uniunea Europeană sau toată media din Uniunea Europeană are un fel de campanie împotriva Ungariei legată de libertatea presei?

P.S. : Da, absolut.

C.C.: Subiectul următor este politica externă a Uniunii Europene, unde din nou, Ungaria are o altă viziune și să luăm la rând cele trei superputeri. În primul rând, Rusia. Bineînțeles, ViktorOrbán are o relație foarte bună cu Vladimir Putin, este un fapt cunoscut. Dar acum Rusia este într-un război al declarațiilor cu Uniunea Europeană. Care este viziunea Ungariei, cum ar trebui întreaga UE să relaționeze cu Rusia?

P.S: În primul rând, este foarte nedrept să portretizezi poziția noastră ca și cum noi am fi mai aproape de Rusia decât sunt alte țări mari din vestul Europei.

C.C.: Am spus că premierul dvs are o relație bună.

P.S.: Da, dar ar fi trebuit să continui propoziția, precum cancelarul german.

C.C: Precum cancelarul german.

Péter Szijjártó: Precum președintele francez.

C.C: Dar premierul dvs se întâlnește foarte des cu președintele rus, deci..

P.S.: Nu mai des decât liderii vestici. O dată pe an. Și nu am citit niciun comentariu din partea media liberală care se plânge de vreo întâlnire dintre cancelarul german și președintele rus sau una între președintele francez și cel rus.

C.C.: Ambii, Macron și Merkel, au fost criticați pentru că au proiecte sau idei de colaborare.

P.S.: Dar nici eu nu sunt de acord cu asta, pentru că aici trebuie să fim practici. Și aici văd că cei care critică Rusia în cel mai dur mod cu putință, la nivel de comunicare, fac cele mai mari afaceri cu Rusia, în subteran. Eu sunt responsabil și de investiții, și de cooperarea internațională (n.r. pentru Ungaria) și văd cu cine concurăm pentru oportunitățile pieței sau pentru investiții când este vorba despre Rusia. Cele mai mari companii din vestul Europei sunt acolo să concureze, să investească și să exporte. Ipocrizia și corectitudinea politică sunt acolo din plin. Noi avem nu o relație specială, ci una practică și corectă cu Rusia.

C.C.: Să trecem la China, pentru că este o altă superputere unde Uniunea Europeană are câteva chestiuni de rezolvat.

P.S.: Dacă vorbim despre China, eu văd o competiție mare în Europa: cine poate coopera cu chinezii în cel mai benefic mod. Concurăm pentru investițiile chineze, iar restul competitorilor sunt restul țărilor europene. Iar companiile chineze din Ungaria, multe dintre ele au devenit chinezești pentru că au avut loc preluări globale, pentru că, companii chineze au cumpărat companii americane, germane, elvețiene, canadiene etc. Relația noastră se bazează pe respect reciproc cu chinezii și facem mai puține afaceri cu ei decât cu restul companiilor vestice din Europa. Nu suntem pentru o politică externă care să fie împotriva interesului nostru național. Interesul nostru național este să avem relații practice și pragmatice cu, să spun, superputerile, cum le-ai numit tu, așa că nu renunțăm la interesul nostru național, mai ales dacă luăm în calcul că nici alții nu fac acest lucru.

C.C.: În ceea ce privește SUA, din moment ce Joe Biden a spus că țara dvs este o autorcrație?

P.S.: Bineînțeles, nu am fost fericiți cu acest lucru, pentru că țara noastră este o democrație.

C.C.: Deci și în cazul lui Joe Biden avem știri false?

P.S.: Nu. Ce îți spun este că noi suntem o democrație.

C.C.: Deci el era neinformat.

P.S.: Nu știu care este motivul, ar trebui să-l întrebi, nu sunt purtătorul lui de cuvânt. Deci, nu știu de ce a spus asta. Ce știu este că eu trăiesc în Ungaria de 42 de ani deja și cred că simt și știu mai multe despre ce se întâmplă în Ungaria, iar Ungaria este o democrație funcțională. Putem avea dezbateri politice. Unii pot spune, și este ceva legitim, că ceea ce guvernul face în Ungaria este displăcut politic de cineva. Dar asta este una, nu trebuie să ne placă ce fac alții. Putem fi conservatori, creștini, democrați etc.

C.C.: Este politică.

P.S.: Dar să caracterizezi ceva ca fiind non-democratic doar pentru că este ceva ce nu ne place nu este ceva ce putem accepta. Îți pot spune că am avut cea mai bună relație politică între SUA și Ungaria în ultimii patru ani, suntem gata și am fi foarte fericiți să menținem asta, dar nu depinde doar de noi. Respectăm SUA enorm, îi respectăm pe americani, decizia lor (n.r. politică) și suntem gata să lucrăm cu orice conducere aleasă de voința poporului de acolo. Şi trebuie să respectăm că americanii au ales această administraţie. Şi am fi fericiţi să lucrăm la creşterea şi îmbunătăţirea acestei relaţii cu Ungaria, pe toate domeniile posibile, în anii care vin.

SUA au o comunitate de investitori mare, în Ungaria, 1.700 de companii americane operează la noi, angajează mai mult de 100 de mii de cetăţeni ungari, avem misiuni comune cu trupele americane în cadrul NATO şi în afara lui, în Irak, deci pilonii de apărare şi cel economic sunt funcţionali.

În ultimii patru ani am avut şi pilonul politic foarte funcţional, de asemenea, şi scopul nostru este să menţinem asta. Şi sperăm că această gen de voinţă a noastră va fi reciproc şi din partea noii administraţii americane, în baza încrederii reciproce şi a respectului reciproc. Pot să îţi spun că în timpul campaniei (n.r. electorale), anumite declaraţii sunt mai dure, faţă de cele care se fac în afara campaniei, deci am mai văzut asta, sigur o să mai vedem asta.

C.C: Dle ministru, mulțumesc pentru acest interviu.

Sursa: digi24.ro

Interviu video: Facebook Péter Szijjártó

Foto: Facebook Péter Szijjártó

Tags libertatea presei in Ungaria, Péter Szijjártó, uniunea europeana, Viktor Orban

Interviuri

„Politicile pe care le propunem noi afectează toți cetățenii județului” – interviu cu Radu Matei, candidat pentru poziția de senator de Covasva

Născut și crescut în Sfântu Gheorghe, Radu Matei, în vârstă de 36 de ani, este de profesie peisagist și a intrat în politică de puțin timp, convins că poate contribui la o schimbare în bine a felului în care se face politică în România, dar și a mentalității oamenilor care, în opinia lui, au nevoie de o nouă abordare.

La alegerile locale, Radu Matei s-a aflat pe lista pentru Consiliul Local Sfântu Gheorghe din partea alianței USR PLUS, listă care nu a depășit pragul necesar de 7%. Convins că o bătălie pierdută nu este un război pierdut, Radu a decis să candideze din partea aceleiași formațiuni politice pentru poziția de senator Covasna în Parlament.

Am stat de vorbă cu el despre planurile pe care le are pentru covăsneni, în ipoteza că ar fi numit senator, dar mai ales despre ce înseamnă o nouă abordare și care sunt schimbările pe care crede că le poate aduce împreună cu colegii lui.

Reporter: Ai făcut facultatea la București, cum de te-ai întors din Capitală într-un oraș de provincie, așa cum este Sfântu Gheorghe?

Radu Matei: Încă înainte să plec la facultate eram hotărât să mă întorc aici pentru că mi s-a părut mereu că aici mă simt cel mai bine. Am văzut întotdeauna Sfântu Gheorghe ca pe locul meu de baștină. În București, mi s-a confirmat dragostea față de zona asta, care este complet diferită, mai ales prin faptul că îți dă un sentiment de apartenență. Relațiile interumane sunt bine sudate la Sf. Gheorghe. Bucureștiul mi-a dat mereu senzația unui oraș locuit de oameni aflați în trecere, ceea ce m-a făcut să nu simt că fac parte dintr-o comunitate.

R.: Și cărei comunități simți că îi aparții? Celei române?

R. M.: Niciodată nu m-am identificat ca făcând parte dintr-una din comunități, română sau maghiară. Eu mă văd integrat 100% în comunitatea din Sfântu Gheorghe și nu văd diferențe din punct de vedere etnic.

R.: Și cum de ai intrat în politică? Ai cochetat dintotdeauna cu politica sau cum de te-ai hotărât să faci acest pas?

R. M.: Când m-am întors din București, mi-am dat seama că nu prea există un spirit civic în Sfântu Gheorghe, în sensul că părerile critice la adresa raportului cetățean-administrație locală nu prea existau. Lumea aici nu prea își permite să aibă opinii critice.

R.: Nu își permite sau nu își dorește? Putem vorbi despre o pasivitate?

R. M.: Da, poate de o pasivitate în ideea în care mulți nu vor să iasă din zona de confort. Fiind un oraș mic, nu vor să genereze o dezbatere pe idei, cred că din cauza confortului personal. Acesta a fost deci un aspect, lipsa spiritului civic. Dar am și fost dezamăgit de modul arhaic în care se face politică aici. Consider că partidele vechi din județ prea împart electoratul și își formează politicile strict pe criteriul etnic. Adică, în politica covăsneană lucrurile se împart în partid românesc și partid maghiar, lucru pe care noi avem de gând să îl schimbăm.

R.: Și cum aveți de gând să faceți asta?

R.M: Vrem să facem politici pentru toți oamenii, indiferent de etnie sau de apartenențele culturale, rămânând totodată sensibili la particularitățile zonei. Știm că ipostaza în care ne punem, de a împăca și capra și varza, este foarte grea și există riscul ca, din punct de vedere politic, să nu avem succes, dar credem că această cale este calea etică pe care un partid politic trebuie să o abordeze aici.

R.: Vorbind de succes, totuși nu ați avut prea mult succes la alegerile locale de la Sf. Gheorghe. Ce a lipsit?

R.M.: Cred că nu am reușit să coagulăm o echipă destul de puternică pentru a acoperi toate pozițiile respective, dar, la alegerile locale, ne-am bucurat totuși de succesul colegilor din alte localități, cum este Întorsura Buzăului sau Valea Mare. La nivel local, e greu să găsești un competitor capabil să intre într-o competiție cu UDMR-ul.

R.: Dar la parlamentare, ce va fi diferit? Cu ce promisiuni veniți ca să determinați covăsnenii să voteze?

R.M.: La baza ofertei noastre electorale stă un program de guvernare care are 40 de angajamente pe mai multe domenii. În acel program de guvernare, avem stabilite exact măsurile pe care dorim să le implementăm. De ce să ne voteze? Pentru că am demonstrat că putem să ne poziționăm în centrul spectrului politic covăsnean, în sensul în care nu suntem un partid cu o retorică strict bazată pe identitatea etnică a alegătorului. Politicile pe care le propunem noi afectează toți cetățenii județului. De exemplu, corupția din administrație, chiar și incompetența din administrație, nu ține de etnie, ci de modul în care înțeleg acești oameni să își facă treaba.

R.: Dar acești oameni sunt ancorați de ani de zile în pozițiile pe care le ocupă. Este un adevărat păienjeniș cu care trebuie să luptați. Cum credeți voi că îl veți putea înlătura?

R.M.: Pe lângă faptul că noi suntem oameni integri și capabili, instrumentele pe care le avem la îndemână sunt cele legislative. În cazul în care intrăm în Parlament, vom putea iniția proiecte de legi care să rupă acest păienjeniș. Important e pentru noi să ajungem într-o poziție în care să putem exercita această putere legislativă deoarece sunt sigur că vom reuși să rezolvăm multe dintre problemele care ne bântuie pe toți.

R.: USR PLUS Covasna se aliniază la proiectul mare al formațiunii sau vă gândiți să reprezentați în mod expres anumite probleme specifice județului? Covasna este problematică din perspectiva asta în care minoritarii la nivel național se simt majoritari și invers. Cum veți trata acest aspect?

R.M.: Avem stabilită o comisie care se ocupă cu problemele etnice din România. Astfel, am reușit să introducem în programul de guvernare și un capitol legat de provocările comunităților etnice. Ai pomenit de relaționarea asta minoritar-majoritar, pe care o consider greșită deoarece naște foarte multe complexe – de superioritate și de inferioritate. Aici, la nivel local, aceste complex se manifestă câteodată în același timp, ceea ce, la nivel psiho-social, cred că nu e benefic. În ceea ce privește garanțiile pe care le putem oferi, noi vom putea acționa numai în măsura în care o lege sau o hotărâre de CL va fi sau nu aplicabilă tuturor cetățenilor. Altfel spus, dacă se emit legi sau hotărâri discriminatorii, atunci noi putem să le combatem.

R:. Au fost voci care au susținut că sunteți prea modești și cu prea mult bun-simț pentru politică. Nu este acesta un dezavantaj?

R.M.: Noi tocmai acest aspect dorim să îl impunem în politică. Acesta este și motivul pentru care am intrat în politică, să impunem un alt mod de a face politică: cu bun-simț și idei constructive. Acesta ar fi cel mai mare succes al meu în politică, ca împreună cu colegii mei să schimbăm retorica discursului politic și a modului în care partidele abordează politica.

R: Dar electoratul este receptiv la bun-simț?

R.M.: Electoratul cred că vrea adrenalină, dar, împreună cu noi, și electoratul poate evolua, iar raportul dintre clasa politică și societatea civică va fi dictat de o evoluție comună.

Tags alegeri parlamentare, etnici maghiari, majoritari, minoritari, politica covasneana, senator, USR PLUS

Interviuri

„În CL, n-am făcut niciodată diferența de la ce partid suntem” – interviu cu Liviu Comăneci, singurul consilier român din Sfântu Gheorghe

Liberalul Liviu Comăneci este, după ultimele alegeri, singurul consilier local român din orașul Sfântu Gheorghe. Născut la Onești, a intrat în politică la 23 de ani, încă de pe vremea lui Stolojan, și spune că nu a migrat niciodată de la un partid la altul. Am discutat cu domnia sa despre situația actuală din Consiliul Local Sfântu Gheorghe, precum și despre urmările pe care le poate avea prezența redusă a consilierilor români.

Reporter: Ați intrat în politică de foarte mulți ani, simțiți că s-a schimbat ceva de atunci în plan politic?

Liviu Comăneci: Politica aici, în județul nostru, e puțin diferită de cea din restul țării. Aici, niciodată nu o să poți, ca român, să ocupi un post de președinte al Consiliului Județean sau de primar – sau ca deputat ori senator, fără să fii tras la sorți de calculator.

R: Dar în privința electoratului, simțiți ceva schimbat în timp? Se așteaptă oamenii la un mod nou de abordare din partea politicienilor?

L.C.: La noi, electoratul – și nu numai la noi, ci și în restul țării – după cum s-a văzut la ultimele alegeri, este dezamăgit de politică. Oamenii cred că toți politicienii sunt la fel, deși, dacă urmărim anumite aspecte, ne dăm seama că nu toți politicienii sunt la fel. Sunt și politicieni care își fac meseria onest, care nu au băgat mâna să fure nimic, ba chiar au scos bani din buzunar când a fost nevoie, așa cum suntem noi.

R: Dar dvs. sunteți dezamăgit de electorat sau îl puteți înțelege?

L.C.: Nu, nu sunt dezamăgit. Din contră, înțeleg foarte bine electoratul. Știți cum e, toți trecem prin momente în care suntem dezamăgiți. Aruncăm vina pe anumite chestiuni, pe politică, pe stat etc. Dar statul suntem noi. Chiar și acum cu pandemia, toți spun că nu se face aia, nu se face aia, dar noi ce facem ca să oprim pandemia? Văd oameni și acum pe stradă fără măști, văd oameni în magazine cu masca pe barbă etc.

R: Aici ajungem la credibilitate. Oamenii și-au pierdut prea mult încrederea în autoritățile statului, în politicieni, dar și în medici. Însă nu acesta este subiectul discuției noastre. Aș vrea să vă rog să ne spuneți ce înseamnă pentru dvs. să fiți singurul consilier local din Sfântu Gheorghe? Și ce consecințe pozitive sau negative credeți că implică acest fapt?

L.C.: Eu sunt la al doilea mandat de consilier. Am fost patru consilieri înainte, între care doi de la PNL. Noi în CL n-am făcut niciodată diferența de la ce partid suntem. Am făcut în așa fel, încât să putem rezolva cât mai multe din problemele oamenilor, în special ale românilor care ne-au trimis să îi reprezentăm în CL. Au fost mai multe proiecte pentru care ne-am luptat și unele am și reușit să le realizăm. Chiar sunt mândru că se începe renovarea clădirilor care aparțin Colegiului Național „Mihai Viteazul” (CNMV), care intră cu totul în renovare, și sper eu ca lucrarea să se și termine în decursul anului viitor.

R: Vorbiți despre un proiect aprobat în vechea formulă a CL. A contat faptul că atunci erați mai mulți consilieri locali? Adică, în contextul actual, în care există doar un singur consilier local, credeți că ar mai trece un astfel de proiect?

L.C.: Știți cum e, cu cât sunt mai multe voci, cu atât mai bine. Într-adevăr, nu poți face singur ce făceam când eram patru, dar asta nu înseamnă că trebuie să renunțăm la proiectele noastre. Eu voi vota absolut toate lucrurile care cred eu că sunt bune pentru cetățenii din Sfântu Gheorghe și nu vreau să mă gândesc că, dacă sunt singur, nu mai pot face nimic. Dimpotrivă, acum am o responsabilitate și mai mare. Eu niciodată nu am mers pe forță în CL pentru că, și patru dacă eram și se supunea ceva la vot, noi tot în minoritate eram. Totdeauna am mers pe înțelegere, pe susținere și încredere.

R: Aveți vreo susținere din partea cuiva sau mizați pe relevanța proiectului în sine când veniți cu propuneri?

L.C.: Nu mizez neapărat pe susținere în CL, dar eu cred că prin dialog și negociere se pot depune proiecte pe care să le trecem prin CL, chiar dacă nu am majoritate.

R: Și ce proiect aveți în plan să propuneți?

L.C.: Momentan nu am niciun proiect deoarece este început de mandat și eu vreau să discut cu oamenii. În funcție de asta, am să fac eventuale propuneri. Intenționez să fac audiențe săptămânal pentru a afla de la cetățeni ce anume doresc să se facă pentru ei și abia apoi să depun proiecte. În schimb, susțin absolut toate proiectele care cred eu că sunt bune pentru oraș și nu am în vedere doar etnicii români. Mă refer la toți cetățenii acestui oraș.

R: Observ că faceți referire la locuitorii orașului ca la cetățeni, fără să luați în calcul o eventuală împărțire pe criteriul etnic și, de aici, vreau să deturnez puțin discuția și să vă aduc la ce s-a întâmplat anul acesta la vot, când s-ar părea că oamenii au renunțat să mai voteze pe criteriul etnic și au ținut cont de activitatea persoanei. Cel puțin așa pare că au stat lucrurile în cazul primarului Antal Árpád, pentru care au votat și foarte mulți români. Putem să sperăm că Sfântu Gheorghe – și de ce nu și tot județul Covasna – ar avea într-un viitor oarecare o șansă să dezvolte noi generații de votanți, care să renunțe la mentalitatea aceasta a votului pe criteriu etnic?

L.C.: Eu cred că va mai trebui să treacă mult timp până să ajungem acolo, încât să avem, de exemplu, un primar de altă etnie decât maghiară în Sfântu Gheorghe sau să fie ales măcar un viceprimar român. De aceea, cred că este foarte important ca populația română să iasă la vot și să contribuie la o reprezentare cât mai mare pentru ea. Dar eu am totuși încredere. Niciodată nu am vrut să cred că se fac anumite lucruri împotriva cuiva. Au mai fost discuții în spațiul public chiar și legat de CNMV, cum că nu se renovează pentru că e liceu românesc. Mi-e foarte greu să cred că cineva ar consuma așa de multă energie ca să pună piedici din astea. Totuși este orașul nostru. Adică, Liceul „Mihai Viteazul” o fi românesc, dar este în Sfântu Gheorghe. Și orașul se schimbă. Au apărut foarte multe proiecte noi la care eu țin. Sunt multe proiecte în derulare, cum este cel cu pistele de biciclete despre care se tot vorbește și care se va face până la urmă. S-au și finalizat multe proiecte importante. De multe ori, noi nu vedem anumite lucruri, dar haideți să ne gândim câte s-au schimbat în bine față de acum cinci sau zece ani în acest oraș!

R: Dacă tot ați vorbit despre CNMV, vreau să vă mai țin un pic în această zonă a „jocului” etnic. De curând, am auzit un zvon cum că acum, când nu prea mai sunt reprezentați românii în CL, sunt șanse ca autoritățile orașului să dispună arbitrar închiderea liceului, și chiar a școlilor cu predare în limba română, sub diferite pretexte oficiale credibile. Cum vedeți această perspectivă?

L.C.: Eu nu cred că se poate întâmpla așa ceva. Cel puțin nu în Sfântu Gheorghe unde 25% din populație sunt români. Nu poți să ignori asta, indiferent ce s-ar întâmpla. E drept că, în funcție de numărul de elevi, se poate închide o clasă, dar în niciun caz un liceu întreg. Pericolul acesta a existat în mod real în Baraolt, unde nu mai sunt mai mult de unul sau doi copii români într-o clasă. Dar la Sfântu Gheorghe nu este posibil așa ceva.

R: Deci, pentru dvs., situația aceasta care s-a creat în CL nu este atât de dramatică precum a fost ea descrisă.

L.C.: Ba da, este dramatică! Am pierdut trei consilieri români, dar asta nu înseamnă că e sfârșitul lumii. Trebuie să mergem înainte și să facem cumva să schimbăm pe viitor situația creată.

Tags consiliul local sfantu gheorghe, romani minoritari, romanii din secuime

Interviuri Stiri

Interviu Edupedu.ro. Csaba Asztalos, despre deschiderea școlilor: Egalitatea nu înseamnă uniformitate. O descentralizare ar fi mai potrivită

Israeli students and teachers wear protective face masks as they retun to school, at Hashalom School in Mevaseret Zion, near Jerusalem, May 17, 2020. The education system fully reopen Sunday to all year levels since the outbreak of the Coronavirus. Photo by Yonatan Sindel/Flash90 *** Local Caption *** ????? ????? ????? ???? ??????? ?????? ???? ??? ??? ????? ????? ???? ????? ???? ????????

O soluție unică de deschidere a școlilor aplicată în toată țara la fel “poate fi o formă de sancționare pentru acei elevi și acele cadre didactice din acele localități unde este posibilă prezența la școală” fără pericolul transmiterii COVID, a declarat pentru Edupedu.ro președintele Consiliului pentru Combaterea Discriminării. Întrebat dacă descentralizarea deciziei ar fi discriminatorie, Csaba Asztalos a răspuns: “egalitatea nu înseamnă uniformitate. Ai discrimina dacă nu ai aplica soluții diferite la situații diferite”.

“Dacă avem în vedere faptul că situația epidemiologică este diferită de la județ la județ și de la localitate la localitate, și dacă luăm în considerare că circumstanțele, condițiile în care se desfășoară actul educațional diferă de la o localitate la alta, atunci o decizie eficientă și logică în acest sens s-ar putea lua la nivel local”, a explicat Csaba Asztalos pentru Edupedu.ro.

Oficialul a dat exemplul Belgiei, care a impus restricții pentru 24 de județe, nu pentru toată România. “Deci face distincție în funcție de realitățile locale și de rapoartele publice. Și atunci e logic ca și noi să putem gândi 3 variante în funcție de situația din teren”, a punctat acesta.

Asztalos a precizat că acesta este și momentul oportun pentru introducerea tezelor unice la nivel național, pentru elevii de clasele V-XII: cu subiecte concepute de Minister, cu barem unic, susținute de elevi la aceeași dată și oră, pe clase. “Tezele unice naționale pot fi utile în acele situații de criză în care Evaluarea Națională sau Bacalaureatul nu ar putea avea loc, pentru că pe baza tezelor unice naționale s-ar putea calcula o medie de final în aceste situații”, a adăugat președintele CNCD.

Rep: Este discriminatoriu să-i lași comunității locale decizia finală cu privire la modul în care deschide școala?

Csaba Asztalos: Pentru a putea răspunde la o astfel de întrebare, trebuie să facem o analiză și ceea ce observ eu în dezbaterea publică este că Guvernul preconizează să pună în dezbatere publică mai multe scenarii cu privire la începerea anului școlar și universitar. Trei-patru scenarii din ce am văzut eu, iar unul dintre scenarii se referă la ceea ce ați precizat, adică la a lăsa decizia la nivel local, a descentraliza decizia.

Dacă avem în vedere faptul că situația epidemiologică este diferită de la județ la județ și de la localitate la localitate, și dacă luăm în considerare că circumstanțele, condițiile în care se desfășoară actul educațional diferă de la o localitate la alta, atunci o decizie eficientă și logică în acest sens s-ar putea lua la nivel local.

Acest lucru nu ar însemna o formă de discriminare, pentru că decizia se ia în funcție de circumstanțele, de situația care există la nivelul unei unități administrativ-teritoriale, la nivelul unei localități.

De exemplu, dacă avem localități unde sunt clase care nu au un număr mare de elevi sau sunt școli care dispun de spații mai multe, astfel încât să se realizeze distanțarea, în acele unități administrativ-teritoriale și în acele școli s-ar putea relua învățământul sau s-ar deschide anul școlar pe scenariul clasic, cu prezența elevilor, cu regulile de distanțare, cu purtare de mască, șamd. Astfel de localități ar putea să fie în zonele rurale, de exemplu, pentru că știm că în mediul rural nu există o supraaglomerare cu clase în școli, cu număr de elevi în clase, pe care o regăsim, însă, în mediul urban.

În mediul urban, de la situație la situație pot să existe soluții pe unul dintre cele 3 scenarii pe care le avansează guvernul.

Această decizie de descentralizare în opinia mea nu ar constitui o forma de discriminare, pentru că Guvernul ar aplica soluții diferite la situații diferite. Ceea ce nu este o discriminare, dimpotrivă. În analiza principiului nediscriminării este chiar o cerință că atunci când ai situații diferite, trebuie să aplici soluții diferite. Pentru că egalitatea nu înseamnă uniformitate.

Ai discrimina dacă nu ai aplica soluții diferite la situații diferite.

Rep: Dar aplicarea de scenarii diferite pe cicluri este discriminatorie? Mă refer la decizia ca elevii din clasele pregătitoare-IV, clasele a VIII-a și a XII-a să vină fizic la cursuri, în timp ce elevii ceilalți să facă online.

Csaba Asztalos: Orice măsură de acest gen trebuie să fie justificată obiectiv de un scop legitim, metoda să fie adecvată și necesară și adecvată scopului urmărit. Cu titlu de exemplu: atunci când decid să fie la școală elevii din clasele terminale, a VIII-a și a XII-a, cu respectarea regulilor de distanțare șamd, scopul legitim pe care îl urmăresc este să asigur pregătirea lor pentru examene, având în vedere că ei sunt în clasa apropiată examenelor. Metoda este una adecvată și necesară și este și una proporțională cu scopul urmărit.

Pentru elevii din ciclul primar, la fel, am un scop legitim: sunt clase care sunt la început de drum, copii care sunt în perioada de obișnuire cu școala – este o provocare mai mare să păstrez distanța, dar nu este imposibil. Deci dacă am un scop legitim, nu sunt într-o situație de discriminare.

Rep: Cum vedeți dvs. deschiderea acestui an școlar?

Csaba Asztalos: Eu mi-aș dori ca acest subiect să fie dezbătut în spațiul public și deciziile să se adopte cu un grad total de depolitizare. Mi-aș dori ca acest subiect să nu devină unul de campanie electorală pentru alegerile locale sau/și parlamentare. Pentru că trebuie să urmărim interesul superior al copiilor, până la urmă, și al cadrelor didactice, pentru că trebuie să protejăm și cadrele didactice, dar trebuie să le asigurăm și condiții de desfășurare a activității.

Eu cred că o descentralizare ar fi mai potrivită, bineînțeles cu stabilirea unor reguli la nivel guvernamental care să asigure un cadru pe baza căruia autoritățile locale să aibă un spațiu de decizie în funcție de realitățile pe care le au la nivel local și aș merge pe o individualizare a soluțiilor la nivelul autorităților administrativ-teritoriale sau chiar la nivelul unităților de învățământ.

Ar fi o oportunitate și pentru reforma curriculei școlare. Ar putea să devină mult mai pragmatică, eficientă și adaptată cerințelor pieței muncii. O criză este întotdeauna o oportunitate de a lua decizii care nu au fost luate în trecut. M-aș gândi să fac această mișcare acum și aș mai introduce un element care ar evita vânzarea de iluzii in anumite școli: aș introduce în ciclurile V-VIII și IX-XII tezele unice naționale, care le-ar arăta elevilor, dar și unităților de învățământ nivelul la care se află. Elevul ar afla din clasa a V-a care este nivelul său real, nu s-ar trezi la Evaluarea Națională din clasa a VIII-a că este sub barem, deși a avut în clasele V-VIII numai note de 9 și 10. Deși avem criterii de evaluare unitare la nivel național, ele în practică nu se aplică și notele nu au aceeași echivalență în orice unitate școlară. Teza unică națională ar fi un instrument care ar trezi la realitate atât elevul, cât și părintele, cadrele didactice și unitatea de învățământ.

Tehnic, nu este un lucru dificil. Tezele unice naționale pot fi utile în acele situații de criză în care Evaluarea Națională sau Bacalaureatul nu ar putea avea loc, pentru că pe baza tezelor unice naționale s-ar putea calcula o medie de final în aceste situații.

Tezele ar fi toate organizate în ziua Y, pentru materia matematică și pentru toți elevii de clasa a V-a din toată țara. Nici nu am o supraaglomerare, pentru că stabilesc tezele pe clase și pe materii, cu subiecte unice, baremuri de corectare unice, practic introduc în atmosfera de Evaluare Națională încă din clasa a V-a elevul. Se practică și în alte state și alte țări care nu au organizat Bacalaureatul în pandemie au făcut media finală pe baza acestor teze unice naționale [N.Red: Amintim că România a mai avut teze unice, introduse de fostul ministru liberal al Educației Cristian Adomniței, în 2007 și 2008, ani în care ele au înlocuit examenele].

Și acum sunt unități școlare care pentru clasele respective dau teze unice pe școală și pe liceu. Ar fi o soluție extrem de utilă, pentru a realiza încă din acel ciclu la ce nivel se află școala și rezultatele reale pe care le are o clasă. Adică să nu vindem iluzii și să închidem cu 10, dar când ajunge elevul la Evaluarea Națională nu atinge media de trecere.

Ar responsabiliza mult mai mult și cadrele didactice și ar fi și un instrument de evaluare a cadrelor didactice și a calității educației într-o unitate școlară.

Rep: Spuneți că vă doriți ca acest subiect să fie dezbătut în spațiul public. Același îndemn l-a lansat astăzi și secretarul general al ONU, care a avertizat că omenirea se confruntă cu o „catastrofă generaţională” din cauza închiderii şcolilor pe fondul pandemiei de coronavirus și a transmis că este fundamentală consultarea cu părinţii, îngrijitorii, profesorii şi tinerii. Pe de altă parte îl vedem pe premierul Ludovic Orban, care întrebat de presă cum se va deschide anul școlar, răspunde: Presiunea de a comunica informații despre deschiderea școlilor acum este, mai degrabă, rezultatul inițiativei demagogice a PSD. De ce este nevoie de dezbatere?

Csaba Asztalos: Orice dezbatere publică conduce la progres. Factorul administrativ niciodată nu o să aibă o atât de largă expertiză ca cea care rezultă din dezbatere și din confruntarea de idei. Această dezbatere poate să aducă anumite idei, după care factorul administrativ își asumă decizia politică, dar după ce are această dezbatere.

Dezbaterea publică mai este utilă și pentru a preveni și evita manipularea și răspândirea de informații false, de incitare, de a preveni răspândirea fricii în rândul părinților și al copiilor, și este o formă de informare a publicului. Acest exercițiu peste tot în lume a fost unul util. Este adevărat, la momentul oportun se adoptă o decizie cu privire la începerea anului școlar, atunci când avem o predicție asupra evoluției epidemiei.

Dar noi avem exemple de practici pe descentralizare, vedem că s-a transferat competența de a decide, de exemplu, purtarea măștii în spațiul public, alte măsuri de funcționare a unor terase, baruri, cluburi la nivel local. Desigur nu cred că acest transfer de competențe a rezultat tocmai din înțelepciunea unora sau altora, mai mult a fost un fel de transfer de responsabilitate politică spre autoritatea locală, dar și în cazul deschiderii anului școlar poate fi transfer de competențe, dar și de responsabilitate. Și este un lucru normal și ar fi un lucru util în acest caz. Da, Ministerul rămâne cu atribuțiile de control. Stabilește un cadru, un set de criterii, și fiecare autoritate locală prin consultare va decide care dintre cele 3 variante este potrivită pentru situația reală la nivel local.

Rep: Este timp ca autoritățile locale să se pregătească pentru a prelua decizia?

Csaba Asztalos: Nu am toate datele ca să mă pronunț, dar noi știam din martie că urmează această perioadă, deci cred că sunt avute în vedere asigurarea resurselor pentru a aplica un scenariu sau altul. Eu sunt convins că, la nivel local, există această resursă pentru a avea consultările și dezbaterile necesare până la timpul potrivit la care trebuie să se ia decizia cu privire la care dintre variante e cea finală.

Nu văd fezabilă aplicarea unei soluții la nivel național pe întreg teritorul României.

Rep: De ce?

Csaba Asztalos: Pentru că situația din teren e diferită și ceea ce ar fi bun pentru Cluj nu e bun pentru Călărași. Doar să vă dau un exemplu: Belgia nu a impus restricții pentru toate persoanele din România, ci pentru 24 de județe. Deci face distincție în funcție de realitățile locale și de rapoartele publice.

Și atunci e logic ca și noi să putem gândi 3 variante în funcție de situația din teren. Toate aceste măsuri sunt temporare. Dacă după primul trimestru evoluăm, schimbăm scenariul. Pot să existe localități care încep pe o variantă, dar dacă situația epidemică devine una mai proastă poate să schimbe modalitatea de funcționare a școlilor. Așa cum există și localități unde se îmbunătățește situația. Capacitatea de adaptare în situații de criză și mai ales în educație este determinantă ca să putem să fim eficienți în asigurarea dreptului la educație. Cu siguranță vor fi situații excepționale, dar o astfel de abordare nu ar constitui o formă de discriminare.

Rep: Sunt cadre didactice și părinți care spun că le este frică să vină la școală. Care este răspunsul autorităților pentru ele?

Csaba Asztalos: Trebuie să existe dialog, comunicare. Cadrele didactice sunt în situația medicilor, păstrând proporția desigur, care îngrijesc bolnavi și inclusiv bolnavi de COVID. Această situație excepțională cere măsuri excepționale și cadrele didactice trebuie să aibă această capacitate de adaptare, să li se asigure toate resursele necesare pentru prevenția transmiterii bolilor și este un proces de educație a cadrelor didactice, a elevilor, a societății în general și nu este un proces facil.

Da, sunt aceste frici, trebuie să vorbim despre aceste lucruri. Poate cei care au nevoie de asistență psihologică să o aibă, nu este simplu să vorbești în fața unui monitor, pot să spun din proprie experiență: nu vezi sala, nu simți pulsul, nu vezi privirile aprobatoare sau dezaprobatoare, nu există solemnitatea cursului. E și o formă de socializare care lipsește. Toate acestea constituie provocări și trebuie să dezbatem cum putem să ne adaptăm la această situație, pentru că am văzut că va fi pe un termen mai lung decât am preconizat noi.

Aceleași frici le au și părinții, bunicii care vin cu o serie de întrebări referitoare la transportul public, în ce măsură asigură distanțarea, ceea ce e o provocare mai ales în zona urbană aglomerată. De aceea această delegare de competență e justificată.

O soluție unică la nivel național poate fi o formă de sancționare pentru acei elevi și acele cadre didactice din acele localități unde este posibilă prezența la școală, pentru că circumstanțele permit o prezență care să nu ridice problema pericolului transmiterii bolii.

Sursa: edupedu.ro

Tags CNCD, covid-19, csaba asztalos, educație