Author: Editor

Categories
Istorie Opinii

Editorial Europa Liberă: România – Ziua Trianonului vs. Ungaria – Ziua Unităţii Naţionale. Cum funcționează teoria bulgărelui de zăpadă în rostogolirea discursului naționalist

La 10 ani după ce Parlamentul de la Budapesta a votat la rândul lui o Lege a Trianonului, numită și Legea ungară a unității naționale, care acordă între altele și cetățenia ungară maghiarilor din afara Ungariei, Legislativul de la București aniversează 100 de ani de la Tratatul de la Trianon cu propria lege. Cea mai importantă prevedere a ei obligă televiziunea și radioul publice să „introducă în programele lor emisiuni de la manifestările dedicate acestei sărbători”.

Pe 4 iunie 1920, la Palatul Trianon de la Versailles, lângă Paris, diplomații au hotărât ceea ce armatele stabiliseră deja pe câmpul de luptã: sfârșitul Ungariei Mari și transformarea acestei țări, care administra jumătate din Imperiul Habsburgic, într-un stat mic. Astfel, în 1920, populația Ungariei se reducea de la nouăsprezece milioane la doar șapte, iar teritoriul tău se micșora cu circa 60% prin cedarea Ardealului și Banatului în favoarea României, Burgenland-ul, Austriei, Rutenia și actualul teritoriu al Slovaciei, Cehoslovaciei, teritoriul pe care se întinde azi Croația și Voivodina, Serbiei.

Trei milioane de etnici maghiari au rămas atunci în afara granițelor noii Ungarii și, după cum scrie Stefano Bottoni, de la Universitatea din Bologna, Tratatul de la Trianon a reprezentat pentru maghiari „mult mai mult decât un tratat de pace extrem de dur și punitiv, susceptibil să devină primejdios pentru echilibrul politic european”, acest document a devenit „sinonim pentru o înfrângere nemeritată”.

România și Ungaria au ratat reconcilierea în anii confortului economic, când Europa ar fi putut ajuta la schițarea și finanțarea unui plan pe termen lung, așa cum au făcut Germania și Franța. Legea sărbătoririi tratatului de la Trianon nu este doar o dublare a aniversării unirii Transilvaniei cu România, ci și o modalitate de a le arăta maghiarilor întregul dispreț.

Stabilind Ziua Națională a României la 1 Decembrie, deja politicienii de la București i-au exclus pe maghiari de la cea mai importantă sărbătoare a țării, fără să se gândească că ar fi fost mai utilă o zi care să lege cele două comunități, română și maghiară, decât una care să le dezbine. Pentru maghiari astfel de sărbători se suprapun, cumva, peste comemorările lor.

Legiferarea Zilei Trianonului, în plină epidemie de coronavirus și într-o perioadă de tensiuni artificiale create de președintele Klaus Iohannis și de premierul Viktor Orban, demonstrează doar cum funcționează teoria bulgărelui de zăpadă în rostogolirea discursului naționalist.

Niciodată liderii politici de la București și nici cei de la Budapesta n-au fost interesați, cu adevărat, de o reconciliere în adevăratul sens al cuvântului. De ce? Fiindcă discursul urii aduce voturi și fiindcă ieșirea din istorie este un proces dureros, pe care niciuna dintre părți nu vrea să-l exerseze. Atunci când Istvan Bibo, cunoscut sociolog al culturii, născut la Budapesta, scria despre „Mizeria micilor state est-europene”, includea mai mult decât micile fricțiuni. Bibo amintea și că din această regiune unde pe un spațiu restrâns se află atât de multe națiuni și state mici, fără prea mare importanță, au izbucnit cele două războaie mondiale (1946, traducerea în limba română în 2000, în volumul Între Occident și Răsărit, editura Kriterion).

Istoria nu e întodeauna justă, după cum constata ironic în acest caz specific și Emil Cioran scriind despre „blestemul de a fi maghiar” al lui Ady Endre. Acest blestem de care vorbea poetul maghiar transilvănean, mort cu un an înainte de Trianon, n-ar fi nimic față de „nenorocirea” de a fi român, credea Cioran, pentru că „nenorocirea e o stare pasivă, în vreme ce în blestem există ideea unei alegeri de-a-ndoaselea, așadar de grandoare, neîntâlnită în nenorocire” (Idei consemnate în jurnalul scriitorului în martie 1971; Emil Cioran, Caiete III, Humanitas, București, 2000)

România nu a reușit niciodată să ia distanță față de Ungaria mutilată și nu doar că nu a putut să aibă compasiune pentru această țară vecină, dar a făcut tot ce a putut pentru a-i zgândări rănile niciodată închise. Păcatele ungurilor față de românii din Transilvania s-au transformat, între timp, în păcatele românilor față de maghiarii de acolo.

Frustrările și ura sunt alimentate, de la o generație de politicieni la alta, în așa fel încât provincia multiculturală de odinioară să nu poată fi niciodată (re)deveni un loc de întâlnire pașnică al românilor, ungurilor, nemților, sârbilor.

Vremurile de glorie ale Ungariei Mari au murit acum 100 de ani, dar Viktor Orban vrea să le readucă înapoi prin extinderea influenței economice și culturale a Budapestei în teritoriul pe care îl administra Ungaria înainte de Primul Război Mondial.

România rămâne pasivă, așa cum a descris-o Cioran, în fața extinderii simbolice a Ungariei și de aceea reacțiile Bucureștiului vor tinde să fie tot mai enervate. Neputința răspunsului coerent e înlocuită cu gesturi simbolice, de dispreț la adresa maghiarilor, cum este această Lege a sărbătoririi Zilei Trianonului, pe 4 iunie în fiecare an.

Sursa: romania.europalibera.org

Categories
Internationale Stiri

Factori surprinzători pentru incidenţa COVID-19: etnia şi apartenenţa la minoritate

Mai multe studii realizate în ultima perioadă lasă să se înţeleagă că, pe lângă factorii de risc binecunoscuţi care pot creşte incidenţa COVID-19 pentru populaţie (vârsta înaintată, afecţiuni cronice, obezitate etc.) există aspecte foarte importante care trebuie luate în seamă atunci când sunt stabilite categoriile vulnerabile, şi anume etnia şi apartenenţa la minoritate, fie că vorbim de afro-americani sau de romii din Europa Centrală şi de Est.

În statul american New York, persoanele de culoare reprezintă 18% din totalul populației, dar 33% din spitalizări. În Louisiana, această minoritate reprezintă 33% din populație, dar 70% din decese. Michigan, Illinois, Arizona, Utah și multe alte state americane raportează proporții similare; și nu e doar o problemă americană.

Oriunde ne uităm, minoritățile par să fie afectate disproporționat de această boală și acest lucru trebuie luat în seamă atât în statistici, cât și în strategiile naționale, spun cercetătorii internaționali.

Ce factori fac ca anumite minorităţi să fie mai afectate de pandemie

România e o țară care încă nu știe cum să se împace cu minoritățile sale. Fie că e vorba de certurile regulate pe tema Ardealului ori de rasismul colocvial pe tema romilor, românii nu sunt cei mai toleranți oameni. Acest lucru nu este însă o justificare pentru ignorarea problemelor la care minoritățile sunt expuse în fața COVID-19. 

În toată lumea, se sugerează din ce în ce mai mult că minoritățile sunt expuse la riscuri suplimentare, dar de unde vin acele riscuri? Un studiu recent, condus de Julia Raufman de la Universitatea din Boston, a analizat corelarea dintre expunerea la COVID-19 și factorii medicali și sociali care ar putea fi relevanți.

Conform studiului, factorii medicali nu sunt suficienți pentru a explica aceste diferențe. Dintre americanii sub 65 de ani, 33% dintre cei de culoare au un factor de risc asociat COVID-19, comparat cu 27% pentru americanii albi, și 42% pentru cei de origine amerindiană. Sunt diferențe semnificative, dar nu suficiente pentru a explica discrepanțele observate. În schimb, studiul a concluzionat că factorii sociali ar putea juca un rol mult mai mare.

Cel puțin în SUA, veniturile mici se corelează foarte bine cu expunerea la COVID-19. Oamenii cu venituri mai mici tind să aibă locuințe mai aglomerate, joburi care nu pot fi făcute de acasă, precum și să folosească transportul în comun. Toți acești factori cresc expunerea și riscul de infecție.

Un caz important, și potențial important și pentru România, este cel al populației Navajo. Aproximativ 30% din Navajo care locuiesc în rezervații nu au acces la apă curentă, o cifră comparabilă cu România. Această problemă face spălarea mâinilor dificilă, iar spălatul pe mâini e una din principalele noastre arme împotriva coronavirusului.

Romii din România intră în pandemie asemenea minorităților din SUA, cu un risc sporit. Atât factorii medicali cât și cei sociali par să sugereze că minoritățile sunt mai expuse virusului, și cel puțin empiric, datele susțin această ipoteză. 

Soluții, nu stigmatizare

În Europa trăiesc aproximativ 10 milioane de romi. Mulți trăiesc în cartiere dens populate și case supraaglomerate. Mulți au venituri precare și nu au acces la apă curentă. Asta înseamnă că măsurile (atât sanitare, cât și de distanțare socială) necesare pentru combaterea răspândirii virusului sunt mult mai dificil de implementat în aceste comunități.

Mai mult, carantina impusă în ultima perioadă a pus și mai multă presiune economică tocmai pe comunitățile vulnerabile și soluțiile oferite de guvernanți par să evite realitatea țepoasă a acestor localități. 

În media, aceste comunități sunt deseori prezentate prin prisma reportajelor senzationaliste și polarizante, în loc să fie prezentate problemele reale cu care acestea se confruntă.

România nu e singura care se confruntă cu această temă. Mai multe țări europene tratează comunitățile de romi ca potențiale focare de boală, încercând pe cât posibil să le izoleze.

În mai multe orașe din Bulgaria și Slovacia, cartiere întregi locuite predominant de romi au fost băgate cu forța în carantină. În Sofia, două astfel de cartiere au fost izolate cu excepția unor puncte de acces verificate de poliție. 

Ministrul de interne bulgar Mladen Marinov spunea, când s-a introdus măsura, că este nevoie să „convingă” aceste comunități pentru binele restului oamenilor. Chiar și trecând peste natura discriminatorie a acestor măsuri, autoritățile nu au asigurat măsurile necesare de igienă.

Un raport recent pe această temă, publicat de Open Society Foundations, scria că, din păcate, comunitățile rome sunt mai degrabă vizitate de poliție și soldați decât de asistente și medici. Trebuie spus însă și că, în România, mai multe comunități de romi au fost izolate de poliție și jandarmerie după ce mai mulți locuitori au refuzat să rămână în izolare. 

Chiar dacă există o anumită justificare, aceste măsuri de securitate nu au fost însoțite de măsuri sanitare și sociale. Mai mulți oameni au fost lăsați fără apă sau medicamente.

Zeljko Jovanovic, unul dintre autorii raportului Open Society Foundations

Deși condițiile de viață ale romilor sunt cunoscute de multă vreme, s-au luat puține măsuri pentru sprijinirea acestor comunități și acest lucru ne-ar putea afecta pe toți. Ne-am obișnuit, poate, să le ignorăm. Dar dacă facem asta acum, nu ajutăm decât la răspândirea virusului.

Soluțiile nu sunt simple și nu le vom discuta aici. Există însă un lucru simplu pe care România l-ar putea face, măcar pentru a înțelege mai bine situația.

Consemnați etnicitatea, cer specialiștii

Rasa și etnia sunt, fără îndoială, subiecte delicate și nu doar în România. În Marea Britanie, spre exemplu, Scoția și Anglia nu sunt deloc de acord în legătură cu menționarea etniei pe certificatul de deces și în statistici sociale.

În Anglia această informație e considerată sensibilă și nu este publicată, în vreme ce Scoția publică regulat astfel de date. Poziția Angliei e greu de înțeles, având în vedere că cercetătorii au publicat de ani buni dovezi că astfel de statistici ajută la înțelegerea și reducerea inegalităților sociale. Un grup de cercetători britanici a cerut, recent, ca astfel de informații să fie trecute pe certificatele de deces, mai ales în contextul pandemiei.

Anglia este una din țările care încearcă în mod activ să înțeleagă de ce minoritățile par să sufere mai rău de pe urma coronavirusului, dar s-a ciocnit de o problemă: nu are toate datele. Practic, nu toate cazurile menționează etnia pacientului și deci nu se știe sigur câți fac parte din care etnie.

E de înțeles că în formularele pe care le completăm zi de zi, etnia e complet irelevantă și poate fi folosită discriminatoriu. Dar în acest caz, scriu Siobhan Morris și Olivia Stevenson de la University College London, e absolut obligatoriu să se consemneze etnia pacienților.

Doar dacă adăugăm etnia pe toate certificatele de deces vom avea o imagine clară asupra impactului suferit de cei din minorități etnice.

Siobhan Morris și Olivia Stevenson:

În România, de asemenea, nu există statistici clare despre efectul asupra minorităților. Nici nu știm cu siguranță câți romi trăiesc în țară, pentru că mulți evită să-și declare etnia de teamă că vor fi discriminați. 

E foarte posibil ca și în România, la fel ca în alte țări, minoritățile să sufere disproporționat de pe urma pandemiei — dar nu știm, pentru că nu există date clare pe această temă. 

Nu există statistici clare pe multe domenii, din păcate. Accesul la date transparente și clare nu a fost niciodată mai important, dar fie din neglijență, incapacitate sau rea-voință, statul român nu a prioritizat transparența în epoca noului coronavirus.

Sursa: libertatea.ro

Categories
Politic Stiri

Iniţiativa cetăţenească europeană pentru regiunile naționale a strâns numărul de semnături necesare, fără a îndeplini, însă, criteriul distribuţiei pe ţări

Cifrele arată că prima condiţie impusă de către UE, adunarea a peste un milion de semnături, a fost îndeplinită, pe ultima sută de metri. Cu toate acestea, criteriul distribuţiei pe ţări a semnăturilor nu a fost îndeplinit încă.

Potrivit datelor publicate pe pagina colectării online a semnăturilor, în loc de şapte ţări, pragul necesar a fost depăşit doar în Ungaria, România şi Slovacia. În ceea ce priveşte semnăturile online, în Ungaria au fost adunate peste 786 000, în România, peste 169 000, iar în Slovacia, aproape 29 000. În Suedia s-a atins un procent de 23% din pragul de 15 000, în Austria, 17% din 13 500, în Germania, 14% din 72 000, iar în Irlanda, 9% din 8250.

Un anunţ a fost făcut şi la postul public din Ungaria de către László Pesty, şeful campaniei de strângere a semnăturilor. Astfel, până miercuri, pe lângă cele 220 de mii de semnături pe suport de hârtie, au fost strânse cel puțin 780 de mii pe site-ul care administrează semnăturile online pentru astfel de inițiative. Acest număr însă a sărit in 24 de ore la un milion, numărătoare oprindu-se la 1.008.966.

Președintele Consiliului Național Secuiesc (CNS), Balázs Izsák, a declarat pentru Radio Europa Liberă că nu își explică cum a explodat numărul semnăturilor pe ultima sută de metri. Strângerea semnăturilor a fost lansată pe 7 mai 2019. După primele patru luni de desfășurare a campaniei de strângere de semnături numărul acestora era de doar 20 de mii, iar pe 4 mai numărul semnăturilor online abia ajunsese la 400 de mii, ca în ultimele două zile numărul semnatarilor a cerscut expolizv, ajungăndu-se la peste un milion.

Obiectivul iniţiativei cetăţeneşti europene privind regiunile naţionale propus de CNS este acela ca la nivelul UE să fie legiferat sprijinul acordat regiunilor care se deosebesc de regiunile din jurul lor prin particularităţile lor naţionale, etnice, culturale, religioase şi lingvistice.

Începând cu data de 1 aprilie 2012, cetăţenii UE dispun de un instrument care reprezintă o noutate absolută şi le permite să participe la conturarea politicii UE, fără a mai fi necesar (şi nici de dorit) sprijinul guvernelor naţionale sau a mecanismelor politice, în general.

Instituită prin Tratatul de la Lisabona, iniţiativa cetăţenească europeană permite unui număr de un milion de cetăţeni din cel puţin un sfert din statele membre ale UE să solicite Comisiei Europene să prezinte propuneri legislative în domenii care se încadrează în sfera sa de competenţe. Organizatorii unei iniţiative cetăţeneşti (care trebuie să constituie un comitet de cetăţeni format din cel puţin 7 cetăţeni ai UE care îşi au reşedinţa în cel puţin 7 state membre diferite) au la dispoziţie un an pentru a câştiga sprijinul necesar. Semnăturile strânse trebuie autentificate de autorităţile competente din fiecare stat membru. Organizatorii inițiativelor care au succes vor participa la o audiere organizată de Parlamentul European. Comisia va avea la dispoziție 3 luni pentru a examina inițiativa și a decide cum acționează.

Surse: hirado.hu, romania.europalibera.org.

Categories
Internationale Politic

„Învățați din istorie, dar priviți spre viitor!”. Replică acidă dată lui Viktor Orban după o postare controversată pe Facebook

Preşedintele Croației, țară care deține președinția rotativă a Uniunii Europene, și preşedintele Sloveniei au criticat o postare a premierului Ungariei, Viktor Orban, în care era prezentată o hartă a „Ungariei mari”, cu Transilvania, Slovacia și Croația în componența ei.

„Sunt provocări ale celor care știu foarte bine că aceste hărți vor rămâne doar în dulap. Învățați din istorie, dar priviți spre viitor”, a scris pe Facebook președintele Croației, Zoran Milanovic.

„Croația este o țară europeană modernă. În dulapurile noastre și în arhive sunt multe hărți istorice care arată țara noastră mult mai mare decât e acum. În arhivele multor țări sunt astfel de hărți. Nu le distribuiți și nu le puneți la profil. Nu sunt relevante azi și îi supără pe vecinii noștri”, a mai scris Milanovic.

https://www.facebook.com/ZoranMilanovic/posts/2553630018235956

Și președintele Sloveniei, Borut Pahor, și partidele de stânga din opoziție au condamnat postarea lui Viktor Orban.

Întrebat ieri în legătură cu această postare, premierul României, Ludovic Orban a răspuns: „Vrabia mălai visează”.

Într-o postare pe Facebook, premierul ungar le-a urat succes participanților la proba de bacalaureat la istorie din Ungaria. Viktor Orban a publicat pe rețeaua socială, pe lângă mesajul „Un examen istoric. Succes!” și o hartă a Ungariei Mari, cu Transilvania, Slovacia și Croația în componența ei. 

Globul pe care apare respectiva hartă se află în biroul lui Viktor Orban și este copia unui original realizat de cartograful maghiar Laszlo Perczel în 1862, cu diametrul de 132 de centimetri și premiat la Conferința Geografică Internațională din Veneția din 1881.

Sursa: digi24.ro.

Categories
Internationale Stiri

Raport îngrijorător Freedom House: România este „o democrație semi-consolidată”, iar Ungaria „nu mai poate fi considerată o democrație”

Raportul ia în considerare 29 de țări din Europa Centrală și de Est. Dintre acestea, 10 sunt considerate democrații, 10 regimuri hibride și 9 regimuri autoritare. Un număr în creștere de lideri din Europa Centrală și de Est au abandonat orice intenție de a respecta regulile democrației, arată raportul anual Nations in Transit 2020, elaborat de Freedom House. România este în continure o democrație semi-consolidată, dar înregistrează scăderi.

UNGARIA

Ungaria “nu mai poate fi considerată o democrație”, după zece ani de guvernare Viktor Orban, este concluzia organizaţiei americane, care subliniază că nu a observat niciodată un “declin atât de precipitat” în acest domeniu.

Potrivit organizației, această țară – membră a Uniunii Europene (UE) din 2004 – trebuie să fie considerată drept “un regim hibrid (…) într-o zona gri între democrații și autocratii complete”. Ungaria este singură țară membră UE aflată în această categorie – în care figurează de asemenea Ucraina și Georgia. În 2005, Ungaria făcea parte din “democrațiile consolidate”.

Guvernul lui Viktor Orban a “renunțat la orice pretenție de a respectă instituțiile democratice”, consideră ONG-ul, care promovează libertățile omului și al cărei donator principal este Guvernul Statelor Unite. Fostul disident comunist – care a guvernat pentru prima dată țară la sfârșitul anilor ’90 – Viktor Orban a revenit la putere în primăvară lui 2010, a consolidat acapararea partidului sau Fidesz asupra tuturor instituțiilor țării și a erodat libertățile. Aceste reforme au condus la multiple disensiuni cu partenerii săi europeni. În zece ani, liderul suveranist a “centralizat” deciziile, denunță Freedom House.

Guvernul sau a “dezechilibrat în favoarea să sistemul electoral, a preluat controlul asupra celei mai mari părți a presei și a hărțuit societatea civilă într-un mod posibil critic”, denunță ONG-ul. După a treia să alegere la rând, în 2019, Viktor Orban și-a “consolidat puterea extinzându-și controlul asupra educației și culturii”, continuă Freedom House.

Potrivit ONG-ului, adoptarea recentă a unei stări de urgență pe termen nelimitat – care-i permite să guvernerze prin decret – în cadrul măsurilor de lupta împotriva noului coronavirus, a “scos în evidență caracterul nedemocratic al regimului sau”.

ROMÂNIA

România este catalogată, în document, drept o democrație semi-consolidată, în aceeași categorie cu Bulgaria, Croația și Polonia.

Cu un scor mediu de 4,43, România are o tendință staționară în categoria statelor semi-democratice. Cel mai bun scor al României în raportul Nations in Transit a fost în anul 2017, cu 4,61. În 2010, scorul României era de 4,54.

Raportul Freedom House amintește cum, în România sau alte state precum Polonia și Ungaria, procesul legislativ și participarea opoziției au fost batjocorite prin adoptarea de amendamente fără consultări sau ordonanțe de urgență date în toiul nopții.

Menționat este și abuzul de ordonanțe de urgență folosit de fosta guvernare PSD sau momentul în care, confruntat cu moțiune de cenzură, executivul Dăncilă a făcut presiuni la adresa TAROM să întârzie zboruri interne pentru ca parlamentarii opoziției să nu poată vota.

Surse: romania.europalibera.org, newsweek.ro.

Categories
Cultura si lifestyle Locale

Statuia arhitectului Rimanóczy Kálmán Jr. a fost inaugurată în Oradea

Primăria Oradea a inaugurat lângă Biserica Romano-Catolică Olosig statuia arthitectului orădean Rimanóczy Kálmán Jr. pe 1 mai, la 150 de ani de la nașterea acestuia. Deși proiectul a fost pregătit încă de anul trecut, statuia a fost inaugurată fără ca orădenii și reprezentanții presei să fie invitați, din cauza pandemiei de COVID-19.

Pe pagina sa de Facebook, primarul Ilie Bolojan a anunţat evenimentul şi a făcut un mic laudatio arhitectului orădean, care şi-a pus amprenta pe felul în care arată oraşul, prin proiectarea unor clădiri emblematice pentru Oradea. Mai mult, Primarul Ilie Bolojan spune că vrea să denumească zona delimitată de Casa de Pensii, clădirea serviciilor comunitare, fosta policlinică și Biserica Romano-Catolică Olosig în Piața Rimanoczy, în amintirea arhitectului. Edilul spune că va înainta propunerea în cadrul Consiliului Local Oradea.

„Azi se împlinesc 150 de ani de când, la 1 mai 1870, s-a născut la Oradea arhitectul Rimanoczy Kalman, fiul. Alături de tatăl său, și-a pus amprenta asupra Oradiei prin clădirile publice, casele familiale, bisericile și spitalele pe care le-au proiectat. La început de secol XX, când orașul era într-o perioadă de dezvoltare, iar comunitatea maghiară și cea evreiască își aduceau contribuția la patrimoniul orașului nostru, a realizat proiecte cât alții în mai multe vieți, cu toate că a trăit doar 42 de ani. Gândiți-vă cum ar arăta centrul istoric fără clădirea Episcopiei Greco-catolice, palatul primăriei, casa venețiană, sediul Episcopiei Ortodoxe, palatul Moskovits Miksa, palatul Apollo și multe alte clădiri. A fost cel mai mare arhitect pe care l-a dat Oradea. Osemintele sale se odihnesc în cripta Bisericii Romano-Catolice Olosig pe care a proiectat-o.”

https://www.facebook.com/ilie.bolojan/posts/2406242339479075

Rimanóczy Kálmán Junior (1870-1912) a fost unul dintre cei mai importanți arhitecți orădeni. Deși a trăit numai 42 de ani, în scurta lui carieră de 20 de ani (1892-1912) a avut numeroase comenzi pentru clădiri publice și particulare.

Arhitectul se remarcă prin numărul mare de imobile construite, prin proiectarea unor clădiri publice reprezentative pentru oraş, dar şi a clădirilor destinate locuirii și realizate în diverse maniere stilistice. Printre cele mai importante clădiri proiectate se numără Primăria, Palatul Finanţelor Publice, Baroul Oradea, Palatul Moskovits Miksa, Palatul Episcopiei Greco-Catolice și Biserica Romano-Catolică „Pogorârea Sfântului Spirit”.

Sursa: bihon.ro

Categories
Internationale Stiri

Europa Liberă: Cum se vede în presa ungară, rusă şi ucraineană situaţia creată de declaraţiile preşedintelui Iohannis

Abordări diferite în Ungaria în media apropiată de guvernul de la Budapesta şi cea considerată independentă, o anumită nostalgie după perioada stalinistă din România în presa moscovită şi tratarea subiectului cu reţinere în Ucraina, unde minoritarii maghiari reprezintă un capitol sensibil.

În Ungaria, Azzanali redă situația din România și disputa în jurul eșuatului proiect de autonomie a Ținutului Secuiesc cât se poate de neutru, citându-l pe Iohannis cu interpelarea sa bilingvă: „Jó napot, Ciolacu!” (însă ziarul îl face pe Iohannis – Johannis, cu J-, cum e obiceiul în presa maghiară).

La fel de neutru scrie și platforma independentă Index.hu. Site-ul Index.hu este de altfel menționat în raportul anual al Consiliului Europei despre starea presei pe continent, raport publicat chiar ieri, în care Ungaria lui Orbán și Polonia lui Kaczynski sunt arătate ca fiind cele două țări din UE care îngrădesc în mod serios libertatea presei. Raportul Consiliului Europei citează chiar cazul site-ului Index.hu, ai cărui jurnaliști sunt prezentați în Ungaria ca dușmani și trădători în presa (majoritatea structurilor media) supusă regimului. Împotriva a doi jurnaliști de la Index a avut de altfel loc în toamnă o persistentă campanie antisemită, căreia i s-a făcut ecou și presa de stat (cf. raportul Consiliului Europei).

În schimb, cotidianul de dreapta și apropiat puterii Magyar Nemzet tratează pe larg înfruntările verbale de marți din România și relatează cum FIDESZ, partidul puterii al lui Orbán „condamnă declarațiile anti-maghiare (magyarellenes nyilatkozat) ale lui Iohannis” (Johannis). Același ziar citează și Consiliul Național Secuiesc care spune: „Viitorul României nu poate fi construit pe ură”.

La Moscova, scriind tot despre situația din România, Rossiiskaia Gazeta, considerată a fi practic o publicație cvazi-oficială a Kremlinului, amestecă sistematic “maghiari” și “secui”, sau mai degrabă îi consideră pe toți maghiarii din Transilvania a fi secui :

“Secuii, cunoscuți încă din Evul Mediu ca războinici vajnici, au condus practic regiunea Transilvania în sec. XVIII-XX. După Tratatul de la Trianon din 1920, Transilvania a trecut din regatul maghiar în componența României. În anii 1952-1968, în România socialistă a existat o regiune autonomă maghiară, dar Nicolae Ceaușescu, luptându-se cu separatismul, a anulat-o printr-o reformă administrativă”, scrie Rossiskaia Gazeta.

Finalul articolului este pe măsură : “În 2011, formațiunea UDMR a ungurilor din România, în frunte cu liderul maghiarilor ardeleni László Tökés, a deschis o reprezentanță a Ținutului Secuiesc pe lângă Parlamentul European. România a reacționat negativ, subliniind că autonomia “nu are nicio justificare legală”.”

În Ucraina în schimb, foarte sensibilă la rândul ei față de minoritatea maghiară de acolo, agenția RBK scrie:

“Secuii sunt unul din grupurile etnografice care intră în compoziția minorității maghiare de pe teritoriul României. Din cei 1,2 milioane de maghiari, circa 700.000 sunt secui care trăiesc în estul Transilvaniei și se află de decenii în centrul înfruntării politice dintre cele două părți.”

Sursa: romania.europalibera.org

Categories
Politic Stiri

Reacţii politice maghiare la declaraţiile preşedintelui Iohannis: între resemnare, indignare şi furie

Declaraţiile preşedintelui Klaus Iohannis din ziua de miercuri au încins, după cum era de aşteptat, spiritele într-o Românie care abia începea să se dezmorţească după lunile de carantină cauzată de pandemia de COVID-19.

Persoane publice, organizaţii sau instituţii maghiare din România şi Ungaria au reacţionat în moduri diferite, cel mai supărător lucru fiind, conform majorităţii comentatorilor, folosirea limbii maghiare de către preşedinte pentru atacarea adversarilor politici.

Printr-un mesaj video postat pe pagina sa de Facebook, Péter Szijjártó a reacţionat la declaraţia de miercuri a preşedintelui
Klaus Iohannis. Potrivit şefului diplomaţiei ungare, declaraţia preşedintelui român este “una efectiv necivilizată şi care poate instiga la ură”. Klaus Iohannis ar trebui să fie conştient de faptul că marea majoritatea a maghiarilor care trăiesc în Transilvania şi în Ţinutul Secuiesc l-au votat pe el cu ocazia alegerilor prezidenţiale din România, a spus Szijjártó.

Fidesz, partidul aflat la guvernare în Ungaria, condamnă cu fermitate declaraţia antimaghiară a preşedintelui României, Klaus Iohannis, şi solicită preşedintelui României să-şi ceară scuze maghiarilor. În comunicatul partidului se arată că, în ultimele zile, reprezentanţii statului român au avut mai multe ieşiri împotriva maghiarilor, iar miercuri “primul om al României iese în public, în timpul stării de urgenţă, şi incită împotriva maghiarilor, împotriva UDMR , împotriva Ungariei şi împotriva lui Viktor Orbán”.

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, spune că președintele Klaus Iohannis a avut „o declarație nedemnă pentru un președinte” atunci când a criticat adoptarea tacită de către Camera Deputaților a unui proiect care prevede autonomia Ținutului Secuiesc. „Klaus Iohannis, isterizat si nervos, a avut o declarație nedemnă pentru un președinte, cu un mesaj tipic PRM-ist violent și periculos: ungurii ne iau Ardealul. Astăzi am fost martorii unui eveniment fără precedent în ultimii 30 de ani: de la microfonul Cotroceniului se dezinformează grosolan și se instigă împotriva maghiarilor. UDMR respinge ferm acest gen de discurs și orice fel de instigare”, a scris Kelemen Hunor pe Facebook.

Alianţa Maghiară din Transilvania (AMT), alternativa politică maghiară la UDMR, consideră că discursul de miercuri al preşedintelui român Klaus Iohannis a fost o ieşire anti-maghiară inacceptabilă. Alianţa Maghiară din Transilvania (AMT), formată printr-un acord încheiat între Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) şi Partidul Civic Maghiar (PCM), a reacţionat la declaraţiile preşedintelui, printr-un comunicat transmis agenţiei ungare de presă MTI. Potrivit alianţei, declaraţia lui Klaus Iohannis a fost rostită într-un stil prin care l-a depăşit şi pe Vadim Tudor, preşedintele încercând să sperie lumea spunând că “PSD, partidul cunoscut, de asemenea, pentru atitudinea sa anti-maghiară, a dat Transilvania maghiarilor”.

Reamintim că președintele Iohannis a avut o ieșire fără precedent la adresa UDMR și a PSD ca urmare a adoptării tacite în Camera Deputaților a unui proiect de lege pentru autonomia Ținutului Secuiesc. ””În timp ce ne luptăm cu pandemia, PSD, marele PSD, se luptă în birourile secrete din Parlament ca să dea Ardealul ungurilor (…) Jo napot kívanok (bună ziua – n. red.), Marcel Ciolacu! Oare ce v-a promis liderul de la Budaesta în schimbul acestei înțelegeri?”, a spus Iohannis.

Surse: hirado.hu, digi24.ro, g4media.ro.

Categories
Nationale Stiri

Circ şi „pâine secuiesc”. Camera Deputaţilor a adoptat, Senatul a respins, Preşedintele a grăit

Proiectul prin care Ţinutul Secuiesc devine regiune autonomă cu personalitate juridică în România a trecut, tacit, de Camera Deputaților. Conform inițiativei legislative, limbile maghiară şi română ar fi fost folosite în instituţiile publice de cetăţenii domiciliaţi în Ţinut.

Termenul până la care trebuia dezbătută și votată inițiativa, 25 martie, a trecut, iar parlamentarii au constatat adoptarea tacită în plenul de pe 23 aprilie. Inițiatori sunt deputații UDMR Zsolt-Istvan Biro şi József-György Kulcsar-Terza.

Ulterior, preşedintele Klaus Iohannis a acuzat miercuri că PSD a făcut o înțelegere cu UDMR pentru a trece tacit prin Camera Deputaților proiectul de lege privind autonomia Ținutului Secuiesc.

„​În timp ce noi ne luptăm cu pandemia de coronavirus, ne luptăm pentru viețile românilor, PSD se luptă să dea Ardealul ungurilor“, a acuzat președintele Iohannis. Șeful statului a subliniat că nu va accepta un astfel de proiect de lege cât el va fi președinte. „Jo napot kívanok, Marcel Ciolacu! Oare ce v-a promis liderul de la Budapesta în schimbul acestei înțelegeri?“, a încheiat Klaus Iohannis.

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, spune că președintele Klaus Iohannis a avut „o declarație nedemnă pentru un președinte” atunci când a criticat adoptarea tacită de către Camera Deputaților a unui proiect care prevede autonomia Ținutului Secuiesc.

„Klaus Iohannis, isterizat si nervos, a avut o declarație nedemnă pentru un președinte, cu un mesaj tipic PRM-ist violent și periculos: ungurii ne iau Ardealul. Astăzi am fost martorii unui eveniment fără precedent în ultimii 30 de ani: de la microfonul Cotroceniului se dezinformează grosolan și se instigă împotriva maghiarilor. UDMR respinge ferm acest gen de discurs și orice fel de instigare”, a scris Kelemen Hunor pe Facebook.

„Președintele trebuie să-și ceară scuze pentru acest derapaj periculos”, a adăugat el.

https://www.facebook.com/KelemenHunorOficial/posts/2685389581735228

Senatul, în calitate de for decizional, a dezbătut și respins în regim de urgență proiectul de lege ce prevedea autonomia Ținutului Secuiesc. Toți senatorii UDMR au votat pentru inițiativa privind autonomia, în vreme ce reprezentanții tuturor celorlalte partide au votat împotrivă. S-au înregistrat 126 de voturi împotriva inițiativei (PSD, PNL, USR, PMP, ALDE, Pro România) și 9 voturi ”pentru” (UDMR). Un singur senator nu a respins apelului telefonic și nu a votat.

Categories
Nationale Stiri

România în presa internaţională: sancțiuni în valoare de 78 de milioane de euro în timpul pandemiei

BBC și Fox News au scris despre măsurile drastice luate în România. „România a adunat milioane din amenzile stricte acordate în ultima lună oamenilor care nu au respectat restricțiile impuse ca urmare a pandemiei”, a notat Fox News, potrivit Libertatea.

De la instaurarea stării de urgență în România, autoritățile au aplicat 200.000 de amenzi cetățenilor, fapt ce a atras atenția presei internaționale. În total, între 24 martie și 19 aprilie s-au aplicat sancțiuni în valoare de 78 de milioane de euro!

BBC a amintit și de cazul primarului Robert Negoiță, care s-a plimbat prin parc cu iubita sa, deși parcurile sunt închise, și a fost amendat cu 10.000 de lei. „Parcurile sunt închise, iar Robert Negoiță a susținut că l-a inspectat. Cu toate acestea, primarul din sectorul dens populat al Capitalei a spus că, precum orice cetățean, trebuie să se supună legii și că este dispus să facă față consecințelor”, au scris britanicii. 

Amenzile pentru încălcarea restricțiilor legate de carantină sunt cuprinse între 2.000 şi 20.000 de lei, iar în ultimele 24 de ore s-au aplicat sancțiuni în valoare de 11.385.528 de lei, după ce 5.192 de persoane nu au respectat măsura privind restricționarea circulației.

Sursa: gsp.ro