Author: Editor

Categories
Internationale Stiri

Twitter a suspendat temporar contul oficial al guvernului ungar, fără explicații

Miercuri, cunoscuta platformă Twitter a suspendat temporar contul oficial al guvernului ungar, fără nicio explicație. Secretarul de Stat pentru Relații Diplomatice Internaționale, Zoltán Kovács, a precizat într-o postare de pe contul personal că suspendarea a avut loc exact în ziua în care Comisia Europeană a făcut public un raport despre situația democrației și a justiției în toate cele 27 de țări. 

Zoltán Kovács, care este cunoscut pentru susținerea pe care i-o acordă premierului Viktor Orbán în politica anti-imigranți. „Se pare că frumoasa lume nouă este în sfârșit aici, o lume în care giganții tehnologiei le închid gura celor care au opinii diferite de cele ale nebunilor liberali”, a afirmat acesta. El a adăugat că  guvernul Ungariei „a făcut demersurile necesare și așteaptă o explicație oficială din partea Twitter. 

Mai târziu, când a fost reactivat, contul @AboutHungary a confirmat: „Contul acesta a fost într-adevăr suspendat fără vreun avertisment sau vreo explicație. Se pare că acum a fost reactivat, dar tot fără vreo explicație. 

De asemenea, un alt cont de Twitter, @RMXnews, care aparține unei publicații media pro-guvernamentală a fost suspendat în mod similar, dar încă nu a fost reactivat. 

Sursa: foxnews.com

Categories
Internationale Stiri

Aliate în scopuri comune, Ungaria și Polonia ar putea fi excluse din UE

Acuzate constant că încalcă statul de drept, Ungaria și Polonia urmăresc înființarea unui institut comun care să evalueze respectarea statului de drept de către ţările membre din întreaga Uniune Europeană, după cum a anunţat luni ministrul de Externe ungar, Szijjártó Péter. La rândul său, premierul Olandei, Mark Rutte, a vorbit în premieră despre posibilitatea de a forma o Uniune Europeană fără cele două state membre luate în vizor. 

Olanda și alte state membre UE susțin că acordarea de fonduri europene ar trebui strict condiționată de respectarea statului de drept și că este necesară înființarea unui mecanism în acest sens. Ungaria și Polonia amenință însă că vor bloca prin veto instituirea unui astfel de mecanism, fiind împotriva condiționărilor de acest gen. De aici și ideea înființării institutului de monitorizare a situației statului de drept în celelalte țări membre. „Scopul institutului comparativ va fi să nu fim luaţi de proşti”, după cum s-a exprimat ministrul ungar Szijjártó, care a adăugat că există „destui politicieni occidentali care ne folosesc pe post de sac de box”.

Problema acestui mecanismului despre care vorbșete Olanda a devenit una centrală în negocierile dintre Parlamentul European, Consiliul UE și Comisia Europeană pentru aprobarea urgentă a pachetului financiar de 1.800 miliarde euro (1,8 trilioane euro) pentru ieșirea economiei europene din criză.

În prezent, UE nu poate sancționa eficient statele acuzate de încălcarea valorilor de bază, printre care respectarea statului de drept și asigurarea independenței justiției. Tratatul de Funcționare, actul fondator al UE, nu prevede nici o modalitate de excludere a unui astfel de stat, cu excepția Articolului 7 – suspendarea dreptului de vot al respectivei țări. Problema e că pentru activarea Articolului 7 e nevoie de unanimitate statelor membre, un obiectiv imposibil de atins în cazul Ungariei sau Poloniei, pentru că una o sprijină pe cealaltă și nu poate fi obținută unanimitatea

Singurul mod prin care un stat membru poate părăsi UE e activarea Articolului 50 din Tratat, ca în cazul Marii Britanii, dar Ungaria și Polonia nu vor să iasă din Uniune.

În aceste condiții, Mark Rutte pune în premieră în discuție posibilitatea creării unei noi construcții din care Ungaria și Polonia să nu mai facă parte. Este primul șef de stat sau de guvern din UE care deschide această discuție considerată tabu în Europa.

Sursa: g4media.ro

Categories
Internationale Stiri

COVID-19 – Ungaria a depășit pentru prima oară numărul de 1000 de cazuri de contaminare, la nivel național

După ce numărul mic de raportări de cazuri COVID-19 la nivel național i-a oferit Ungariei reputația de țară care știe să gestioneze aproape exemplar situația pandemică, duminică, 20 septembrie, pentru prima dată de la izbucnirea pandemiei, țara vecină e trecut de o mie de contaminări cu noul coronavirus în decurs de 24 de ore, potrivit rtve.es

Astfel, în ultima zi din weekendul care tocmai s-a încheiat, în Ungaria au fost raportate 1.070 de noi cazuri.

Până în prezent, numărul total de contaminări din Ungaria este de 17.900, în timp ce numărul deceselor asociate cu   SARS-CoV-2 este de 683.

Potrivit datelor oficiale, în prezent, 404 persoane sunt spitalizate, iar 32 dintre acestea au nevoie de ventilatoare.

La nivel mondial, de la descoperirea noului coronavirus în Wuhan (China), la finalul anului trecut, au fost înregistrate peste 30,5 milioane de cazuri şi mai mult de 950.000 de decese, potrivit datelor Universităţii Johns Hopkins.

Sursa: g4media.ro

Foto: stirileprotv.ro 

Categories
Internationale Stiri

Raport antifraudă OLAF pentru 2019: Ungaria conduce detașat în topul țărilor care trebuie să returneze bani europeni, iar România este campioană la utilizarea defectuoasă a fondurilor UE

În ultimii cinci ani, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a sugerat în cazul Ungariei aplicarea unei sancțiuni de 10 ori mai mari decât media per Uniune, din cauza utilizării frauduloase a fondurilor alocate de UE. Potrivit hvg.hu, în 2019, OLAF a stabilit cinci proceduri pe baza raportului pe care l-au emis recent.

Instituția se ocupă cu cercetarea modului în care se utilizează fondurile UE. Dacă se descoperă nereguli, aceasta sugerează rambursarea către Comisia Europeană, precum și anchetarea autorităților naționale. În cazul Ungariei, OLAF a examinat cinci aspecte și a sugerat sancțiuni pentru două dintre ele.

Interesant este faptul că românii sunt cei care conduc lista în care OLAF a găsit 11 cazuri de utilizare defectuoasă a fondurilor alocate de UE. Totuși, nu toate neregulile constatate se traduc prin utilizare frauduloasă a banilor. Țara noastră apare în raportul OLAF la mai multe capitole privind fraude cu fonduri europene: ferme de acvacultură în zone unde nu există apă, fonduri europene pentru prevenirea incendiilor de pădure sau fonduri pentru managementul apelor uzate.

Manevre internaţionale tot mai complexe au fost folosite pentru deturnarea a 148 de milioane de euro în 2019, constată OLAF în ultimul raport. Anchetatorii au evidenţiat tendinţe noi sau recurente în înţelegerile între concurenţi la procedurile de achiziţie; scheme transfrontaliere; scheme referitoare la proiecte în ţări din afara Uniunii şi cercetare; contrabandă şi falsuri.

În cazul Ungariei însă, ambele cifre sunt mari. OLAF a sugerat rambursarea a 3,93% din banii primiți de Ungaria în perioada 2015-2019 din fondurile europene structurale și de investiții. În caz de nereguli, cei care au obținut fonduri europene trebuie să ramburseze banii primiți, dar statul beneficiar îi poate redistribui.

Cu această rată, Ungaria se ridică deasupra tuturor statelor membre ale UE, fiind urmată de Slovacia, cu doar 0,53 %. Între timp, media UE de abateri în acest sens este de doar 0,36%. Mai mult, această rată a crescut recent, în 2018, fiind de doar 3,84%.

Ungaria are cele mai multe audituri care s-au încheiat cu o sugestie de rambursare (43), în timp ce românii sunt pe locul al doilea la acest capitol cu 40 de sugestii de rambursare. Numărul total de astfel de sugestii în UE este de numai 235.

Sursa: dailynewshungary.com, digi24.ro.

Categories
Hírek magyarul

Szijjártó Péter ma 2 percen át beszélt a luxusjachtos nyaralásáról, de most se árulta el, hogy ki fizette az utat | 24.hu

Hétfőn egy más ügyben tartott sajtótájékoztatón ismét szembesítették Szijjártó Pétert a világsajtóba is bekerült luxusjachtos nyaralása megválaszolatlan kérdéseivel. Ezúttal az RTL Klub próbálta megtudni az igazságot a fényűző nyaralásról, de a külügyminiszter – ahogy korábban – ezúttal sem reagált érdemben.

Ahogy korábbi videónkban felvetettük, Szijjártó nyaralásával alapvetően két probléma van:

  • ha maga fizette a kikapcsolódást, nem tudni milyen forrásból tehette meg, mert egy ilyen luxusjacht tízmilliós bérleti díjat jelentene, ennyi kerete pedig Szijjártó Péternek nincs a vagyonnyilatkozata szerint.
  • ha pedig ajándékba kapta az utat, az több kérdést vet fel, mint amennyit megválaszol, például azért, mert a jachttulajdonos Szíjj László cége milliárdokat nyer közbeszerzéseken.

Az alapkérdés tehát továbbra is: ki fizette ki a külügyminiszter luxusüdülését? Erre a mai napig nem tudjuk a választ.

Szijjártó Péter azonban ezúttal sem adta meg a választ, amikor az RTL Klub riportere kérdezte erről.

Kedves szerkesztő úr, nem tudok Önnek újat mondani ebben a kérdésben. A helyzet az az, hogy a családdal és a barátainkkal eltöltött szabadidőt azt továbbra is a magánéletem részének tekintem. Amióta ezen a pályán dolgozom, mindig szétválasztottam a magánéletemet és a közéleti munkámat, és ezt a jövőben is így fogom tenni. (…) Soha egyetlen magánéleti momentum nem befolyásolt semmilyen munkában meghozott döntésemet és nem fog befolyásolni a jövőben sem.”

Szijjártó Péter szerint az ő érvelését támasztja alá az is, hogy Polt Péter nem látta bűncselekménynek a külügyminiszter tisztázatlan finanszírozású luxusjachtozását.

Soha, amióta itt dolgozom, olyan döntést nem hoztam, ami korrupt szándékokkal lett volna kikövezve. Vagy azok mentén született volna meg. Szerkesztő úr, ez igaz általánosságban is, és igaz, erre a konkrét esetre is, amit Ön itt felvetett. Soha nem engedtem magam köré korrupt szándékokat. Vagy korrupt szándékokkal rendelkező embereket. Soha nem tartottam fenn ilyen kapcsolatot, és nem is fogok fenntartani a jövőben sem.

Eszerint a külügyminiszter semmilyen problémát nem lát abban, ahogy egy közbeszerzéseken taroló vállalkozó hajóján üdül, miközben nem árulja el, hogy ki fizette a számlát.

Amikor pedig Szijjártó Péter 2 perc után befejezte monológját, az RTL Klub munkatársa felvetette, hogy nem válaszolt kielégítően, de a külügyminiszter erre csak azt mondta:

Elmondtam, mindent, amit a magánéletemről Önre szeretnék bízni.

A külügyminiszter mai reakciója, ezen a videón, az utolsó két percben látható:

Sajtótájékoztató Liam Fox brit volt védelmi és kereskedelmi miniszterrel

Sajtótájékoztató Liam Fox brit volt védelmi és kereskedelmi miniszterrel

Közzétette: Szijjártó Péter – 2020. szeptember 13., vasárnap

Forrás: 24.hu.

Categories
Locale Nationale Stiri

Elevii maghiari trebuie să învețe limba română – asta cred cei mai mulți maghiari din Transilvania

Potrivit Hirado.hu, un sondaj realizat recent arată că cei mai mulți maghiari consideră că este important sau foarte important ca elevii maghiari să învețe limba română. Numai 1% din respondeți au fost de părere că limba română nu le este necesară. Același sondaj arată că maghiarii sunt nemulțumiți de standardul învățământului în limba română, pe care îl consideră inferior celui în maghiară. 


Cercetarea intitulată „Monitor al Minorităţilor 2020” a fost realizată de Institutul de Politici Publice din Ţinutul Secuiesc şi de Institutul Bálványos, pe un eşantion reprezentativ, rezultatele studiului fiind prezentate de István Gergő Székely, Tibor Toró şi Tamás Kiss, cercetători ai minorităţilor naţionale.


Dintre respondenţi, 69% au spus că este foarte important ca cei mici să înveţe limba română, 22% au spus că este important, şi doar 1% au considerat că acest lucru nu este important sau că nu este deloc important, a relatat Tibor Toró.


Cu toate acestea, respondenţii au îmbrăţişat stereotipul larg răspândit în societatea românească, potrivit căruia „mulţi maghiari nici nu vor să înveţe limba română”, potrivit sursei citate.


Acest lucru se datorează faptului că 34% dintre cei întrebaţi au fost complet de acord cu acest enunţ, iar 13% a fost în mare parte de acord, însă nu cu referire la propria persoană, ci la alte persoane. 

În timpul sondajului care a fost efectuat în luna iunie, prin telefon, pe un eşantion reprezentativ pentru maghiarii din Transilvania, 22% dintre respondenţi consideră că vorbesc limba română perfect sau la nivel de limbă maternă, 33% au spus că vorbesc bine limba română, dar că au un accent sesizabil, 29% au răspuns că în majoritatea cazurilor se pot face înţeleşi atunci când vorbesc în limba română, iar 16% au spus că întâmpină dificultăţi sau că nu vorbesc deloc româneşte.


Sondajul a arătat, de asemenea, că pentru mulţi, limba română reprezintă subiectul unor frustrări semnificative. 22% dintre respondenţi sunt anxioşi atunci când trebuie să vorbească româneşte, raportul celor care nu simt deloc astfel fiind de numai 53%.

 
Tamás Kiss a subliniat că sondajul a arătat că maghiarii din Transilvania au o opinie foarte proastă despre sistemul de învăţământ românesc în general, părerea lor despre învăţământul în limba maghiară fiind una mult mai pozitivă. Acesta a adăugat că, deşi în elita politică este larg răspândită opinia conform căreia standardul învăţământului în limba maghiară este unul inferior celui în limba română, cifrele nu confirmă această viziune. 


Media obţinută de elevii maghiari la examenele de bacalaureat este împinsă sub media naţională doar de nota obţinută la limba şi literatura română. Mai mult decât atât, la măsurătorile internaţionale (PISA), cei care învaţă în limba maghiară au performanţe mai bune decât media naţională, mai scrie Hirado.hu

Sursa: hotnews.ro

Foto: ebihoreanul.ro 

Categories
Locale Nationale Politic Stiri

Deputatul UDMR, Márton Árpád, nu mai vrea în Parlament

După 30 de ani de activitate în Parlament, deputatul UDMR, Márton Árpád, a decis să nu mai candideze anul acesta pentru un nou mandat, după cum se arată în portalul de limbă maghiară transindex.ro. „Am lucrat în Parlament timp de 30 de ani. A fost suficient ”, a declarat Márton pentru transindex.ro.

El a precizat că vrea să se retragă din toate activitățile publice și a susținut că nu a fost la mijloc nicio presiune din partea conducerii UDMR pentru a lua această decizie.

Márton Árpád este membru al Camerei Deputaţilor din Parlamentului României, unde reprezintă UDMR din 1990. În tinerețe, a înființat revista Európai Idő, un săptămânal care s-a ocupat cu problemele drepturilor omului şi ale minorităţilor naţionale. Tot în 1990 a devenit preşedintele UDMR din judeţul Covasna. Ulterior, a fost în mai multe mandate, după caz,preşedintele organizaţiei judeţene, preşedinte al organizaţiei teritoriale, respectiv preşedinte executiv teritorial al UDMR. 

În prezent este preşedintele Consiliului Reprezentanţilor Unionali din Judeţul Covasna și reprezintă UDMR în  comisia pentru educaţie şi cultură a Conferinţei Permanente Maghiare şi în comisia interguvernamentală mixtă româno-maghiară privind drepturile minorităţilor naţionale. 

Márton Árpád a afirmat că un rol important în decizia de a nu mai candida pentru un nou mandat l-au jucat atacurile la adresa sa datorate contribuției avute la modificarea legilor justiției în comisia condusă de Florin Iordache.

Deputatul UDMR a avut un aport important la schimbarea legilor justiției și codurilor penale în Comisia Iordache, susținând alături de PSD modificările propuse de partidul condus atunci de Liviu Dragnea. După condamnarea fostului șef al PSD, Márton Árpád a fost marginalizat de conducerea UDMR și a fost mutat din Comisia juridică în Comisia de Cultură a Camerei Deputaților.

Sursa: g4media.ro

Foto: Facebook Márton Árpád

Categories
Hírek magyarul

Szabad Európa, szabad ország? 27 év után úja Magyarországon a Szabad Európa Rádió

Huszonhét év után újra jelen van Magyarországon a Szabad Európa. Az amerikai kongresszus által finanszírozott médium 23 olyan országban működik, ahol a kormányzat akadályozza az információ szabad áramlását vagy nem elég fejlett a sajtószabadság. Nem rádióként, hanem multimédiás honlapként tért vissza Magyarországra.

Köszöntőjében Csák Gyula, a Szabad Európa igazgatója azzal magyarázta az újraindulást, hogy „noha létezik független média Magyarországon, rengeteg az el nem mesélt történet. Mi ezeket az (akár politikai elfogultságból; akár a szűkös anyagi források miatt; akár az esetleges következményektől tartva) el nem mondott történeteket is feltárjuk.”

Ígérete szerint a mindannyiunkat foglalkoztató kérdéseket kiegyensúlyozott, független és szakmailag megalapozott módon, alaposan utánajárva, politikai ideológiáktól mentesen, a tényekre összpontosítva tárják a nyilvánosság elé.

A Media1 megtudta azt is, hogy a Szabad Európa kezdetben nagyjából 10 fős szerkesztői-újságírói törzsgárdával végez majd tartalomszolgáltatói tevékenységet Magyarországon, de e létszámon felül külsősöktől is vásárolnak majd tartalmakat. Ezt az információt Vovesz szintén megerősítette lapunk érdeklődésére. (Összehasonlításképp: az Indextől mintegy 90 fő mondott fel nemrégiben, és ez a teljes létszámot jelentette.)

Mint arról korábban Csák Gyula, a Szabad Európa Magyarország igazgatója a Media1 műsorának adott interjúban néhány napja már beszámolt, a Szabad Európa azért nem rádióként tér vissza Magyarországra, mint ahogyan az 1950-es évektől 1993-ig, hanem multimédiás oldalként, ahol egyaránt lesznek szöveges és videós tartalmak, infografikák és hangzó anyagok, podcastek, mivel a multimédia révén sokkal többet tudnak adni a látogatóknak, mintha csak egyszerűen rádióként működnének, és ez a forma a 21. századi követelményeknek jobban megfelel.

Csák Gyula beszámolt arról is, hogy a szabadeuropa.hu az amerikai adófizetők pénzéből működik, annak magyarországi elindulásáról az amerikai kongresszus döntött. Szigorú törvények és előírások vonatkoznak rájuk, és ezt Csák szavai szerint számon is kérik rajtuk. Mivel a Szabad Európa közszolgálati médiumnak minősül, ezért elvárás velük szemben az objektivitás, a pártatlanságra törekvés, a középen állás és a kiegyensúlyozott hírszolgáltatás.

A Szabad Európa Magyarország igazgatója hozzátette: nonprofit szervezetként hirdetések, reklámok egyáltalán nem lesznek az oldalon, illetve a podcastjaikban.

A honlap 9 fős stábbal indult – ebben benne van Csák Gyula is –, és Media1 korábbi cikke szerint a stáb nem is lesz sokkal nagyobb, de külsősöktől is vásárolnak majd tartalmakat. Kiderült, hogy ott folytatja a Pesti Hírlap korábbi főszerkesztője, Kerényi György, valamint az Indextől a főszerkesztő elbocsátása után az elsők között távozó Szalai Bálint is.

Forrás: hvg.hu, media1.hu.

Categories
Internationale Stiri

Radio Europa Liberă nu se teme de cenzură și revine în Ungaria

Pe fondul discuțiilor tot mai aprinse din ultima perioadă despre cenzura pe care actualul guvern al Ungariei o exercită asupra presei, Radio Europa Liberă/Radio Libertatea a decis să revină în Ungaria din această toamnă. 

Serviciul ungar al Radio Europa Liberă/Radio Libertatea (Radio Free Europe (RFE) / Radio Liberty- RL) a revenit în Ungaria de marți, 8 septembrie, după declinul accentuat înregistrat de libertatea presei în această țară. „Suntem încântați să ne întoarcem în Ungaria cu programe de ultimă generație și angajamentul scris al RFE/RL de a servi interesul public prin relatarea despre problemele care contează cel mai mult pentru publicul nostru”, a afirmat Daisy Sindelar, președinte în exercițiu al RFE/RL.

„Avem o echipă remarcabilă de jurnaliști locali, care sunt hotărâți să meargă la sursă pentru știri de încredere și nepărtinitoare”, a mai declarat ea.

Serviciul va fi condus de Gyula Csak, fost jurnalist și editor pentru Euronews și producător și corespondent pentru BBC. El a lucrat și pentru numeroase agenții de presă maghiare.

RFE/RL și-a anunțat planurile pentru relansarea Serviciului în limba maghiară în toamna lui 2019 ca replică la diminuarea dramatică a peisajului media din Ungaria, lucru vizibil într-un declin de 16 poziții, până pe locul 89, în Indexul Libertății Presei din 2019, realizat de Reporteri Fără Frontiere.

În ultimul deceniu, guvernul condus de Viktor Orbán a preluat controlul asupra majorității redacțiilor fie direct, fie indirect. Televiziunea și radioul public și agenția națională de știri au intrat sub control guvernamental în 2011.

În 2019, circa 500 de instituții media private au fost concentrate în Fundația Central Europenă pentru Presă și Media, controlată de apropiați ai Guvernului Orbán.

Serviciul în limba maghiară al Radio Europa Liberă, cunoscut ca Szabad Europa Radio, a operat la Munchen în timpul Războiului Rece și a fost închis în 1993.

Reîntoarcerea în Ungaria marchează a treia țară membră UE în care se află RFE/RL, după redeschiderea în 2019 a birourilor din România și Bulgaria.

Sursa: Radio Europa Liberă România

Foto: newsmaker.ro

Categories
Internationale Stiri

Ungaria și Ucraina, în prag de conflict diplomatic

Relațiile  dintre Ucraina și Ungaria, care pe zi ce trece sunt tot mai tensionate, tind să degenereze într-un conflict diplomatic, după ce secretarul de stat maghiar, Árpád Potápi, nu a primit permisiunea de a intra pe teritoriul Ucrainei, unde ar fi trebuit să participe la deschiderea unei școli maghiare renovate.

Publicația „Adevărul European”, a relatat că pe data de 3 septembrie Árpád Potápi programase să participe la ceremonia de deschidere a școlii Nr. 10 din Ujgorod. Unitatea școlară fusese reconstruită cu sprijin financiar din partea guvernului maghiar.

Din cauza unei decizii recente a Kievului de a interzice intrarea străinilor în Ucraina, sosirea secretarului de stat maghiar a fost împiedicată. Consulul maghiar László Kuti a declarat că Ucraina ar fi putut face o excepție pentru delegația guvernamentală din Budapesta condusă de Potápi, dar nu a dorit să facă acest demers.

„Așteptam oaspeți din Ungaria pentru acest eveniment, dar, din păcate, la câteva sute de kilometri de aici (în Kiev) cineva a decis că sosirea delegației guvernului maghiar este cea mai mare amenințare la adresa situației epidemiologice. Din această cauza, delegația n-a sosit la Ujgorod”, a spus diplomatul la ceremonie, potrivit flux24.ro

foto: Facebook Árpád Potápi