Author: Editor

Categories
Internationale Stiri

Raport antifraudă OLAF pentru 2019: Ungaria conduce detașat în topul țărilor care trebuie să returneze bani europeni, iar România este campioană la utilizarea defectuoasă a fondurilor UE

În ultimii cinci ani, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a sugerat în cazul Ungariei aplicarea unei sancțiuni de 10 ori mai mari decât media per Uniune, din cauza utilizării frauduloase a fondurilor alocate de UE. Potrivit hvg.hu, în 2019, OLAF a stabilit cinci proceduri pe baza raportului pe care l-au emis recent.

Instituția se ocupă cu cercetarea modului în care se utilizează fondurile UE. Dacă se descoperă nereguli, aceasta sugerează rambursarea către Comisia Europeană, precum și anchetarea autorităților naționale. În cazul Ungariei, OLAF a examinat cinci aspecte și a sugerat sancțiuni pentru două dintre ele.

Interesant este faptul că românii sunt cei care conduc lista în care OLAF a găsit 11 cazuri de utilizare defectuoasă a fondurilor alocate de UE. Totuși, nu toate neregulile constatate se traduc prin utilizare frauduloasă a banilor. Țara noastră apare în raportul OLAF la mai multe capitole privind fraude cu fonduri europene: ferme de acvacultură în zone unde nu există apă, fonduri europene pentru prevenirea incendiilor de pădure sau fonduri pentru managementul apelor uzate.

Manevre internaţionale tot mai complexe au fost folosite pentru deturnarea a 148 de milioane de euro în 2019, constată OLAF în ultimul raport. Anchetatorii au evidenţiat tendinţe noi sau recurente în înţelegerile între concurenţi la procedurile de achiziţie; scheme transfrontaliere; scheme referitoare la proiecte în ţări din afara Uniunii şi cercetare; contrabandă şi falsuri.

În cazul Ungariei însă, ambele cifre sunt mari. OLAF a sugerat rambursarea a 3,93% din banii primiți de Ungaria în perioada 2015-2019 din fondurile europene structurale și de investiții. În caz de nereguli, cei care au obținut fonduri europene trebuie să ramburseze banii primiți, dar statul beneficiar îi poate redistribui.

Cu această rată, Ungaria se ridică deasupra tuturor statelor membre ale UE, fiind urmată de Slovacia, cu doar 0,53 %. Între timp, media UE de abateri în acest sens este de doar 0,36%. Mai mult, această rată a crescut recent, în 2018, fiind de doar 3,84%.

Ungaria are cele mai multe audituri care s-au încheiat cu o sugestie de rambursare (43), în timp ce românii sunt pe locul al doilea la acest capitol cu 40 de sugestii de rambursare. Numărul total de astfel de sugestii în UE este de numai 235.

Sursa: dailynewshungary.com, digi24.ro.

Categories
Hírek magyarul

Szijjártó Péter ma 2 percen át beszélt a luxusjachtos nyaralásáról, de most se árulta el, hogy ki fizette az utat | 24.hu

Hétfőn egy más ügyben tartott sajtótájékoztatón ismét szembesítették Szijjártó Pétert a világsajtóba is bekerült luxusjachtos nyaralása megválaszolatlan kérdéseivel. Ezúttal az RTL Klub próbálta megtudni az igazságot a fényűző nyaralásról, de a külügyminiszter – ahogy korábban – ezúttal sem reagált érdemben.

Ahogy korábbi videónkban felvetettük, Szijjártó nyaralásával alapvetően két probléma van:

  • ha maga fizette a kikapcsolódást, nem tudni milyen forrásból tehette meg, mert egy ilyen luxusjacht tízmilliós bérleti díjat jelentene, ennyi kerete pedig Szijjártó Péternek nincs a vagyonnyilatkozata szerint.
  • ha pedig ajándékba kapta az utat, az több kérdést vet fel, mint amennyit megválaszol, például azért, mert a jachttulajdonos Szíjj László cége milliárdokat nyer közbeszerzéseken.

Az alapkérdés tehát továbbra is: ki fizette ki a külügyminiszter luxusüdülését? Erre a mai napig nem tudjuk a választ.

Szijjártó Péter azonban ezúttal sem adta meg a választ, amikor az RTL Klub riportere kérdezte erről.

Kedves szerkesztő úr, nem tudok Önnek újat mondani ebben a kérdésben. A helyzet az az, hogy a családdal és a barátainkkal eltöltött szabadidőt azt továbbra is a magánéletem részének tekintem. Amióta ezen a pályán dolgozom, mindig szétválasztottam a magánéletemet és a közéleti munkámat, és ezt a jövőben is így fogom tenni. (…) Soha egyetlen magánéleti momentum nem befolyásolt semmilyen munkában meghozott döntésemet és nem fog befolyásolni a jövőben sem.”

Szijjártó Péter szerint az ő érvelését támasztja alá az is, hogy Polt Péter nem látta bűncselekménynek a külügyminiszter tisztázatlan finanszírozású luxusjachtozását.

Soha, amióta itt dolgozom, olyan döntést nem hoztam, ami korrupt szándékokkal lett volna kikövezve. Vagy azok mentén született volna meg. Szerkesztő úr, ez igaz általánosságban is, és igaz, erre a konkrét esetre is, amit Ön itt felvetett. Soha nem engedtem magam köré korrupt szándékokat. Vagy korrupt szándékokkal rendelkező embereket. Soha nem tartottam fenn ilyen kapcsolatot, és nem is fogok fenntartani a jövőben sem.

Eszerint a külügyminiszter semmilyen problémát nem lát abban, ahogy egy közbeszerzéseken taroló vállalkozó hajóján üdül, miközben nem árulja el, hogy ki fizette a számlát.

Amikor pedig Szijjártó Péter 2 perc után befejezte monológját, az RTL Klub munkatársa felvetette, hogy nem válaszolt kielégítően, de a külügyminiszter erre csak azt mondta:

Elmondtam, mindent, amit a magánéletemről Önre szeretnék bízni.

A külügyminiszter mai reakciója, ezen a videón, az utolsó két percben látható:

Sajtótájékoztató Liam Fox brit volt védelmi és kereskedelmi miniszterrel

Sajtótájékoztató Liam Fox brit volt védelmi és kereskedelmi miniszterrel

Közzétette: Szijjártó Péter – 2020. szeptember 13., vasárnap

Forrás: 24.hu.

Categories
Locale Nationale Stiri

Elevii maghiari trebuie să învețe limba română – asta cred cei mai mulți maghiari din Transilvania

Potrivit Hirado.hu, un sondaj realizat recent arată că cei mai mulți maghiari consideră că este important sau foarte important ca elevii maghiari să învețe limba română. Numai 1% din respondeți au fost de părere că limba română nu le este necesară. Același sondaj arată că maghiarii sunt nemulțumiți de standardul învățământului în limba română, pe care îl consideră inferior celui în maghiară. 


Cercetarea intitulată „Monitor al Minorităţilor 2020” a fost realizată de Institutul de Politici Publice din Ţinutul Secuiesc şi de Institutul Bálványos, pe un eşantion reprezentativ, rezultatele studiului fiind prezentate de István Gergő Székely, Tibor Toró şi Tamás Kiss, cercetători ai minorităţilor naţionale.


Dintre respondenţi, 69% au spus că este foarte important ca cei mici să înveţe limba română, 22% au spus că este important, şi doar 1% au considerat că acest lucru nu este important sau că nu este deloc important, a relatat Tibor Toró.


Cu toate acestea, respondenţii au îmbrăţişat stereotipul larg răspândit în societatea românească, potrivit căruia „mulţi maghiari nici nu vor să înveţe limba română”, potrivit sursei citate.


Acest lucru se datorează faptului că 34% dintre cei întrebaţi au fost complet de acord cu acest enunţ, iar 13% a fost în mare parte de acord, însă nu cu referire la propria persoană, ci la alte persoane. 

În timpul sondajului care a fost efectuat în luna iunie, prin telefon, pe un eşantion reprezentativ pentru maghiarii din Transilvania, 22% dintre respondenţi consideră că vorbesc limba română perfect sau la nivel de limbă maternă, 33% au spus că vorbesc bine limba română, dar că au un accent sesizabil, 29% au răspuns că în majoritatea cazurilor se pot face înţeleşi atunci când vorbesc în limba română, iar 16% au spus că întâmpină dificultăţi sau că nu vorbesc deloc româneşte.


Sondajul a arătat, de asemenea, că pentru mulţi, limba română reprezintă subiectul unor frustrări semnificative. 22% dintre respondenţi sunt anxioşi atunci când trebuie să vorbească româneşte, raportul celor care nu simt deloc astfel fiind de numai 53%.

 
Tamás Kiss a subliniat că sondajul a arătat că maghiarii din Transilvania au o opinie foarte proastă despre sistemul de învăţământ românesc în general, părerea lor despre învăţământul în limba maghiară fiind una mult mai pozitivă. Acesta a adăugat că, deşi în elita politică este larg răspândită opinia conform căreia standardul învăţământului în limba maghiară este unul inferior celui în limba română, cifrele nu confirmă această viziune. 


Media obţinută de elevii maghiari la examenele de bacalaureat este împinsă sub media naţională doar de nota obţinută la limba şi literatura română. Mai mult decât atât, la măsurătorile internaţionale (PISA), cei care învaţă în limba maghiară au performanţe mai bune decât media naţională, mai scrie Hirado.hu

Sursa: hotnews.ro

Foto: ebihoreanul.ro 

Categories
Locale Nationale Politic Stiri

Deputatul UDMR, Márton Árpád, nu mai vrea în Parlament

După 30 de ani de activitate în Parlament, deputatul UDMR, Márton Árpád, a decis să nu mai candideze anul acesta pentru un nou mandat, după cum se arată în portalul de limbă maghiară transindex.ro. „Am lucrat în Parlament timp de 30 de ani. A fost suficient ”, a declarat Márton pentru transindex.ro.

El a precizat că vrea să se retragă din toate activitățile publice și a susținut că nu a fost la mijloc nicio presiune din partea conducerii UDMR pentru a lua această decizie.

Márton Árpád este membru al Camerei Deputaţilor din Parlamentului României, unde reprezintă UDMR din 1990. În tinerețe, a înființat revista Európai Idő, un săptămânal care s-a ocupat cu problemele drepturilor omului şi ale minorităţilor naţionale. Tot în 1990 a devenit preşedintele UDMR din judeţul Covasna. Ulterior, a fost în mai multe mandate, după caz,preşedintele organizaţiei judeţene, preşedinte al organizaţiei teritoriale, respectiv preşedinte executiv teritorial al UDMR. 

În prezent este preşedintele Consiliului Reprezentanţilor Unionali din Judeţul Covasna și reprezintă UDMR în  comisia pentru educaţie şi cultură a Conferinţei Permanente Maghiare şi în comisia interguvernamentală mixtă româno-maghiară privind drepturile minorităţilor naţionale. 

Márton Árpád a afirmat că un rol important în decizia de a nu mai candida pentru un nou mandat l-au jucat atacurile la adresa sa datorate contribuției avute la modificarea legilor justiției în comisia condusă de Florin Iordache.

Deputatul UDMR a avut un aport important la schimbarea legilor justiției și codurilor penale în Comisia Iordache, susținând alături de PSD modificările propuse de partidul condus atunci de Liviu Dragnea. După condamnarea fostului șef al PSD, Márton Árpád a fost marginalizat de conducerea UDMR și a fost mutat din Comisia juridică în Comisia de Cultură a Camerei Deputaților.

Sursa: g4media.ro

Foto: Facebook Márton Árpád

Categories
Hírek magyarul

Szabad Európa, szabad ország? 27 év után úja Magyarországon a Szabad Európa Rádió

Huszonhét év után újra jelen van Magyarországon a Szabad Európa. Az amerikai kongresszus által finanszírozott médium 23 olyan országban működik, ahol a kormányzat akadályozza az információ szabad áramlását vagy nem elég fejlett a sajtószabadság. Nem rádióként, hanem multimédiás honlapként tért vissza Magyarországra.

Köszöntőjében Csák Gyula, a Szabad Európa igazgatója azzal magyarázta az újraindulást, hogy „noha létezik független média Magyarországon, rengeteg az el nem mesélt történet. Mi ezeket az (akár politikai elfogultságból; akár a szűkös anyagi források miatt; akár az esetleges következményektől tartva) el nem mondott történeteket is feltárjuk.”

Ígérete szerint a mindannyiunkat foglalkoztató kérdéseket kiegyensúlyozott, független és szakmailag megalapozott módon, alaposan utánajárva, politikai ideológiáktól mentesen, a tényekre összpontosítva tárják a nyilvánosság elé.

A Media1 megtudta azt is, hogy a Szabad Európa kezdetben nagyjából 10 fős szerkesztői-újságírói törzsgárdával végez majd tartalomszolgáltatói tevékenységet Magyarországon, de e létszámon felül külsősöktől is vásárolnak majd tartalmakat. Ezt az információt Vovesz szintén megerősítette lapunk érdeklődésére. (Összehasonlításképp: az Indextől mintegy 90 fő mondott fel nemrégiben, és ez a teljes létszámot jelentette.)

Mint arról korábban Csák Gyula, a Szabad Európa Magyarország igazgatója a Media1 műsorának adott interjúban néhány napja már beszámolt, a Szabad Európa azért nem rádióként tér vissza Magyarországra, mint ahogyan az 1950-es évektől 1993-ig, hanem multimédiás oldalként, ahol egyaránt lesznek szöveges és videós tartalmak, infografikák és hangzó anyagok, podcastek, mivel a multimédia révén sokkal többet tudnak adni a látogatóknak, mintha csak egyszerűen rádióként működnének, és ez a forma a 21. századi követelményeknek jobban megfelel.

Csák Gyula beszámolt arról is, hogy a szabadeuropa.hu az amerikai adófizetők pénzéből működik, annak magyarországi elindulásáról az amerikai kongresszus döntött. Szigorú törvények és előírások vonatkoznak rájuk, és ezt Csák szavai szerint számon is kérik rajtuk. Mivel a Szabad Európa közszolgálati médiumnak minősül, ezért elvárás velük szemben az objektivitás, a pártatlanságra törekvés, a középen állás és a kiegyensúlyozott hírszolgáltatás.

A Szabad Európa Magyarország igazgatója hozzátette: nonprofit szervezetként hirdetések, reklámok egyáltalán nem lesznek az oldalon, illetve a podcastjaikban.

A honlap 9 fős stábbal indult – ebben benne van Csák Gyula is –, és Media1 korábbi cikke szerint a stáb nem is lesz sokkal nagyobb, de külsősöktől is vásárolnak majd tartalmakat. Kiderült, hogy ott folytatja a Pesti Hírlap korábbi főszerkesztője, Kerényi György, valamint az Indextől a főszerkesztő elbocsátása után az elsők között távozó Szalai Bálint is.

Forrás: hvg.hu, media1.hu.

Categories
Internationale Stiri

Radio Europa Liberă nu se teme de cenzură și revine în Ungaria

Pe fondul discuțiilor tot mai aprinse din ultima perioadă despre cenzura pe care actualul guvern al Ungariei o exercită asupra presei, Radio Europa Liberă/Radio Libertatea a decis să revină în Ungaria din această toamnă. 

Serviciul ungar al Radio Europa Liberă/Radio Libertatea (Radio Free Europe (RFE) / Radio Liberty- RL) a revenit în Ungaria de marți, 8 septembrie, după declinul accentuat înregistrat de libertatea presei în această țară. „Suntem încântați să ne întoarcem în Ungaria cu programe de ultimă generație și angajamentul scris al RFE/RL de a servi interesul public prin relatarea despre problemele care contează cel mai mult pentru publicul nostru”, a afirmat Daisy Sindelar, președinte în exercițiu al RFE/RL.

„Avem o echipă remarcabilă de jurnaliști locali, care sunt hotărâți să meargă la sursă pentru știri de încredere și nepărtinitoare”, a mai declarat ea.

Serviciul va fi condus de Gyula Csak, fost jurnalist și editor pentru Euronews și producător și corespondent pentru BBC. El a lucrat și pentru numeroase agenții de presă maghiare.

RFE/RL și-a anunțat planurile pentru relansarea Serviciului în limba maghiară în toamna lui 2019 ca replică la diminuarea dramatică a peisajului media din Ungaria, lucru vizibil într-un declin de 16 poziții, până pe locul 89, în Indexul Libertății Presei din 2019, realizat de Reporteri Fără Frontiere.

În ultimul deceniu, guvernul condus de Viktor Orbán a preluat controlul asupra majorității redacțiilor fie direct, fie indirect. Televiziunea și radioul public și agenția națională de știri au intrat sub control guvernamental în 2011.

În 2019, circa 500 de instituții media private au fost concentrate în Fundația Central Europenă pentru Presă și Media, controlată de apropiați ai Guvernului Orbán.

Serviciul în limba maghiară al Radio Europa Liberă, cunoscut ca Szabad Europa Radio, a operat la Munchen în timpul Războiului Rece și a fost închis în 1993.

Reîntoarcerea în Ungaria marchează a treia țară membră UE în care se află RFE/RL, după redeschiderea în 2019 a birourilor din România și Bulgaria.

Sursa: Radio Europa Liberă România

Foto: newsmaker.ro

Categories
Internationale Stiri

Ungaria și Ucraina, în prag de conflict diplomatic

Relațiile  dintre Ucraina și Ungaria, care pe zi ce trece sunt tot mai tensionate, tind să degenereze într-un conflict diplomatic, după ce secretarul de stat maghiar, Árpád Potápi, nu a primit permisiunea de a intra pe teritoriul Ucrainei, unde ar fi trebuit să participe la deschiderea unei școli maghiare renovate.

Publicația „Adevărul European”, a relatat că pe data de 3 septembrie Árpád Potápi programase să participe la ceremonia de deschidere a școlii Nr. 10 din Ujgorod. Unitatea școlară fusese reconstruită cu sprijin financiar din partea guvernului maghiar.

Din cauza unei decizii recente a Kievului de a interzice intrarea străinilor în Ucraina, sosirea secretarului de stat maghiar a fost împiedicată. Consulul maghiar László Kuti a declarat că Ucraina ar fi putut face o excepție pentru delegația guvernamentală din Budapesta condusă de Potápi, dar nu a dorit să facă acest demers.

„Așteptam oaspeți din Ungaria pentru acest eveniment, dar, din păcate, la câteva sute de kilometri de aici (în Kiev) cineva a decis că sosirea delegației guvernului maghiar este cea mai mare amenințare la adresa situației epidemiologice. Din această cauza, delegația n-a sosit la Ujgorod”, a spus diplomatul la ceremonie, potrivit flux24.ro

foto: Facebook Árpád Potápi

Categories
Locale Stiri

Județul Covasna ocupă antepenultimul loc la atragere de fonduri europene

Conform unui grafic publicat pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene, județul Covasna stă foarte prost la capitolul atragere de fonduri europene, clasându-se pe antepenultimul loc în ce privește numărul de contracte semnate și valoarea totală a fondurilor nerambursabile atrase în perioada 2014 – 30 iunie 2020. 

Harta interactivă arată că în top 5 pozitiv, adică a județelor care au atras cele mai multe fonduri, se regăsesc Ilfov (81 de contracte și 10,532 de miliarde de lei), București (368 de contracte în valoare totală de 8,891 miliarde de lei), Constanța (261 de contracte în valoare de 6,787 miliarde de lei), Cluj (456 de contracte în valoare de 5,853 miliarde de lei) și Dolj (291 de contracte, în valoare de 4,861 de miliarde de lei). 

De cealaltă parte, județul Covasna este codaș cu cele 68 de contracte semnate de autorități, în valoare de numai 482 de milioane de lei. Asta în condițiile în care în județele vecine sunt notate valori între 757 de milioane (Harghita, din 144 de contracte) și până la 2,617 miliarde de lei (în Bacău, fonduri atrase din 162 de contracte). 

Alături de Covasna, în topul codașelor se mai regăsesc Teleorman, cu 64 de contracte și 574 de milioane de lei, dar și Brăila, cu 65 de contracte și 747 de milioane de lei. 

Cât despre programele prin care au fost atrase fondurile, cele mai multe contracte au fost derulate prin POR (56), în valoare totală atrasă de la UE de 284.578.906 de lei (393.073.695 de lei valoare totală). Câte 5 contracte sunt finanțate prin POIM și POCU, primele în valoare de 28.313.325 de lei de la UE (41.133.186 de lei valoare totală), respectiv 37.628.181 de lei de la UE (44.081.112 valoare totală a contractelor). 

Datele sunt prezentate cu mențiunea că anumite contracte se implementează la nivel național sau în mai multe județe și nu se pot include. 

„Ce facem cu banii europeni în România? Cum contribuie fondurile la dezvoltarea localităților, județelor și regiunilor în care locuim, la bunăstarea noastră? Datorită fondurilor europene, mulți români sunt conectați la infrastructura de apă, la cea de internet sau transport, beneficiază de o educație mai bună în școli, de asistență și tratamente medicale în spitale sau de noi calificări pe piața muncii. Tot datorită banilor europeni, mulți oameni lucrează, inovează sau își încep propria afacere”, se mai arată pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene. 

Anul trecut, în datele publicate până la data de 30 iunie 2019, județul Covasna era tot la coada clasamentului, cu 53 de contracte semnate, în valoare de 409 milioane de lei. 

Sursa: covasnamedia.ro

Categories
Locale Stiri

Limba în care va studia copilul unui cuplu româno-maghiar, subiect de dispută în fața instanței clujene

Un fost cuplu româno-maghiar din Cluj-Napoca a disputat în instanță o speță inedită: dacă fiul lor în vârstă de trei ani va merge la școală cu predare în limba română sau în limba maghiară. După ce fiecare părinte și-a prezentat propria argumentație, instanța a decis ca cel mic să urmeze o școală în limba română, însă decizia nu este definitivă.   

Cazul este judecat la Judecătoria Cluj-Napoca, unde magistraţii trebuie să ia o decizie în privinţa educaţiei unui copil de trei ani, care provine dintr-un cuplu româno-maghiar.  Cel care a apelat la instanţă este tatăl, un avocat clujean, care vrea să obţină astfel acordul fostei sale partenere de viaţă ca fiul lor de trei ani să fie înscris la grădiniţă la program cu predare în limba română. Micuţul ar avea de benficiat dacă ar urma grădiniţa şi şcoala în limba română, spune el. În schimb, el consideră că educaţia în limba maghiară i-ar limita ulterior băieţelului şansele atât în viaţă, în general, cât şi pe piaţa muncii, pe viitor, notează Făclia de Cluj.

„În primul rând am ţinut ca fiul nostru să meargă la o grădiniţă cu predare în limba română pentru a fi eu sigur că atunci când va creşte voi putea comunica în limba română cu el. Acum stă cu mama şi cu buncii materni şi vorbeşte doar maghiara. Dacă ar merge şi la grădiniţă, iar apoi la o şcoală cu predare în limba maghiară, aş ajunge în situaţia să nu mai pot vorbi cu el pentru că nu va şti limba română. Pe de altă parte, cunoscând bine limba română va avea şanse mai mari de a urma o facultate performantă la noi în ţară, ceea e îi va mări şansele de acces pe piaţa muncii. Nu-l împiedică nimeni să înveţe maghiara. Poate să înveţe cât mai multe limbi, însă trebuie să cunoască în primul rând limba română. E vorba de interesul superior al copilului şi dreptul tatălui de a păstra legături personale cu minorul, dar şi invers”, a spus bărbatul.


În schimb, mama copilului şi-ar dori ca micuţul să urmeze grădiniţă în limba maghiară. „Menţionez şi subliniez faptul că fiul nostru vorbeşte atât limba maghiară, cât şi limba română exact la fel de bine, deşi este vorba de un copil de trei ani. Este adevărat faptul că, eu, mama copilului, sunt de etnie maghiară şi am solicitat în repetate rânduri tatălui acordul acestuia să continue învăţământul în limba maghiară, formă de învăţământ pe care a frecventat-o până în prezent cu acordul tatălui”, spune femeia. 

Aceasta a mai afirmat că băieţelul a frecventat creşa în limba maghiară cu acordul tatălui, care nu şi-a pus până acum această problemă. În opinia ei, nu întâmplător bărbatul s-a adresat instanţei după despărţire, iar gestul său ar fi motivat în realitate de răzbunare.  „Pledez în faţa instanţei exact cum pledează el şi repet sunt de etnie maghiară, cu gradiniţa şi şcoala absolvită în această limbă. Faptul că am parcurs etapele preşcolare şi şcolare în limba maghiară nu m-a prejudiciat, din contra a fost un privilegiu. Este în interesul copilului să înveţe ambele limbi în mod paralel, având posibilitatea aceasta la grupa maghiară, întrucât curricula grădiniţei prevede programă atât în limba maghiară, cât şi în română. În schimb, dacă frecventează grădiniţa în limba română va avea posibilitatea să înveţe doar o singură limbă, ceea ce este în defavoarea copilului, pe de altă parte limitându-l astfel de a cunoaşte şi cultura şi literatura maghiară”, a adăugat femeia.   

Până la urmă, dată fiind poziţia lor ireconciliabilă, bărbatul a apelat la Judecătoria Cluj-Napoca pentru ca instanţa să stabilească limba în care ar urma să fie educat copilul. Şi pentru că procesul se anunţă de durată, până la obţinerea unei sentinţe definitive, tatăl copilului a cerut instanţei să tranşeze disputa prin procedura urgentă conferită de ordonanţa preşedinţială, având în vedere că era perioada înscrierilor la grădiniţă.

Judecătoria Cluj-Napoca a admis solicitarea bărbatului, dispunând înscrierea copilului la grădiniţă în limba română. „Admite în parte cererea de emitere a ordonanţei preşedinţiale înregistartă sub nr. 10206/211/2020 formulată de reclamantul M. V. în contradictoriu cu pârâta B. I.-S.. Suplineşte consimţământul mamei B. I.-S. şi al tatălui M.V. în vederea înscrierii minorului M. V. D., […] la Grădiniţa Bambi situată în Cluj-Napoca, Str. Moţilor nr. 58, judeţul Cluj, în grupa mică, în limba română, pentru anul şcolar 2020-2021”, se arată în încheierea instanţei clujene.   

Decizia nu este însă defintivă, iar procesul va continua la Judecătoria Cluj.

Sursa: Adevarul.ro

Foto: jobcrusher.ro

Categories
Internationale Stiri

Posibile noi proteste la Budapesta. Cauza: încălcarea autonomiei universitare de către Guvern

Conducerea Universității de Artă Teatrală și Cinematografică din Budapesta a demisionat în semn de protest față de impunerea unui consiliu numit de guvern, iar studenții se pregătesc de proteste.

https://www.facebook.com/Szinhazesfilmmuveszetiegyetem/posts/3628882157123866

Senatul Universității și-a motivat decizia de a demisiona afirmând că a fost privat de dreptul său de a decide cu privire la chestiuni bugetare, organizatorice și de personal și nu mai poate reprezenta interesele și valorile universității. Profesorii au avertizat că, dacă nu mai rămâne nimic din autonomia instituției, atunci nu le mai rămâne decât să se retragă fiecare în sălile de cursuri: “E începutul unei noi ere”, a comentat prodecanul Eszter Novák.

Câțiva directori de teatre au demisionat deja în ultimele săptămâni de la catedrele pe care le aveau în Universitatea de Teatru.

O lege adoptată de parlament la începutul acestui an a transferat proprietatea universității de stat către o fundație privată și a respins membrii propuși de Universitate pentru funcții de conducere. 

Guvernul, care neagă orice încercare de a cenzura libera exprimare, susține că unele universități vor fi conduse de un consiliu de administrație care va elimina efectiv influența statului asupra lor. Dar, comentează Reuters, câștigarea celui de-al treilea mandat, în 2018, a însemnat pentru Vicktor Orban și un mandat clar primit de la suporterii săi conservatori pentru o schimbare culturală, pe care o definește ca fiind “sfârșitul dominației artistice în Ungaria a liberalilor și a celor de stânga”.

Surse: biziday.ro, Reuters.