Author: Editor

Categories
Internationale Stiri

Ungaria a blocat o declaraţie a UE prin care se contesta reducerea libertăților de către China în Hong Kong

Uniunea Europeană, care îşi propune să sprijine Marea Britanie şi Statele Unite în susţinerea drepturilor omului în Hong Kong, ar fi trebuit să adopte luni o primă declarație în sensul acesta, la o reuniune a miniştrilor de externe europeni, dar nu a reuşit să obţină acordul necesar din partea tuturor celor 27 de state membre. Potrivit unor surse diplomatice, Ungaria ar fi blocat acest demers. Între timp, în Hong Kong, mai mulți activiști pro-democrație, unii dintre ei în vârstă, printre care magnatul media Jimmy Lai, au fost condamnați, vineri, la închisoare.

Ungaria a blocat o declaraţie a Uniunii Europene care critica noua lege chineză a securităţii în Hong Kong, au declarat doi diplomaţi citați de Reuters, o acţiune ce ar putea submina eforturile de a contesta reducerea libertăţilor de către Beijing în fosta colonie britanică, relatează Agerpres.

„Argumentul Ungariei a fost că UE are deja prea multe probleme cu China”, a declarat pentru Reuters un diplomat UE cu rang înat. Un al doilea diplomat a confirmat blocajul şi poziţia Ungariei.

În aceste condiții, un oficial european a anunţat că declaraţia a fost retrasă din procesul de aprobare al UE.

Impasul este ultima lovitură dată credibilităţii UE ca apărător al drepturilor omului, ca for ce inspiră ţările să-i urmeze exemplul prin scoaterea în afara legii a pedepsei cu moartea şi prin apărarea libertăţii de exprimare, a comentat unul dintre diplomaţii citați de Reuters.

El a subliniat totodată că pentru UE este o provocare să mențină un echilibru între legăturile de afaceri cu Beijingul, China fiind al doilea cel mai mare partener comercial al UE, şi luarea de atitudine împotriva represiunilor guvernului chinez în Hong Kong, în privința respectării drepturilor omului şi a tratamentului musulmanilor uiguri din nord-vestul țării.

UE a impus la 22 martie sancţiuni împotriva Chinei pentru abuzurile împotriva minorității uigure din provincia Xinjiang, iar Beijingul a ripostat, luând, la rândul său, măsuri împotriva unor oficiali şi entităţi din Uniunea Europeană.

Budapesta a sprijinit însă cu reticenţă sancţiunile UE de luna trecută, numindu-le „inutile” şi l-a primit pe ministrul chinez al apărării într-o vizită oficială, la câteva zile după decizia Bruxelles-ului de instituire a sancţiunilor.

Ungaria este un beneficiar important al investiţiilor chineze. În trecut, atât Ungaria, cât şi Grecia, unde compania COSCO Shipping din China deţine un pachet majoritar de acţiuni în cel mai mare port al Greciei, au blocat declaraţiile UE asupra Chinei.

Principalul reprezentant al Beijingului în Hong Kong a avertizat puterile străine în această săptămână că „vor primi o lecţie”, dacă vor încerca să intervină în gestionarea de către China a acestui teritoriu. 

Hong Kong se bucura de autonomie și de un statut special, după ce în 1997 a revenit sub tutela Chinei.

Timp de mai bine de un secol și jumătate, Hong Kong, una dintre regiunile cu cea mai mare densitate de populație din lume, a fost sub conducere britanică și a devenit un centru financiar global. În 1997, a încetat un contract de cesiune pe 99 de ani prin care acest teritoriu era cedat de China către Coroana britanică.

Occidentul afirmă că noua lege a securităţii pe care China a impus-o în Hong Kong încalcă promisiunea Beijingului de a menţine un grad înalt de autonomie pentru metropolă. Susţinătorii Chinei afirmă că legea a restabilit ordinea în Hong Konk după protestele masive din 2019,îndreptate împotriva guvernului local și a Chinei.

Mai mulţi activişti prodemocraţie din Hong Kong, inclusiv magnatul media Jimmy Lai, au fost condamnaţi vineri la pedepse cu închisoare, din cauza participării la proteste, scrie Mediafax citând BBC.

În vârstă de 73 de ani, Jimmy Lai, proprietarul publicaţiei Apple Daily, a fost condamnat la 14 luni de închisoare. Alţi cinci activişti prodemocraţie au fost condamnaţi la pedepse de până la 18 luni de închisoare. Printre aceştia se numără activistul Martin Lee, în vârstă de 82 de ani, şi avocatul Margaret Ng, în vârstă de 73 de ani, care au primit pedepse cu suspendare.

Sentinţele au fost pronunţate pentru acuzaţii de „conspiraţie” şi „participare la proteste neautorizate”.

În 2019, în Hong Kong au avut loc proteste masive faţă de tentativele administraţiei de la Beijing de intensificare a controlului politic. Protestele au continuat şi în 2020, din cauza legii privind siguranţa naţională, instituită în Hong Kong de Parlamentul Chinei.

„Nu trebuie să subestimăm aspectul simbolic al acestor sentinţe. Prin acţiunile împotriva acestor simboluri ale libertăţii şi societăţii civile, Beijingul subminează democraţia şi libertatea de exprimare în Hong Kong”, a reacţionat deputatul german Gyde Jensen, preşedintele Comisiei pentru Drepturile Omului din Bundestag, cerând reacţii rapide din partea Guvernului Germaniei şi a Uniunii Europene.

Organizaţia pentru drepturile omului Amnesty International a cerut eliberarea imediată a activiştilor prodemocraţie condamnaţi în Hong Kong.

Sursa: digi24.ro

Foto: bbc.com 

Categories
Opinii

Pandemia care ne îndepărtează. Când ne ”întâlnim” ?

Tîrgu Mureșul este un oraș special, singurul din România unde proporția celor două comunități este sensibil egală (ori cel puțin, diferența procentuală între ele este cea mai mică). Puțini ști însă că municipiul Tîrgu Mureș găzduiește cea mai mare comunitate urbană de maghiari din România (ca și număr de persoane). Peste 57.000 de persoane de etnie maghiară * . Zilnic, membrii celor două comunități merg la serviciu și se întâlnesc cu colegi de muncă din ”cealaltă” comunitate. Stau, lucrează, mânâncă, povestesc împreună până la ora 16:00, atunci când se întorc acasă, la propriile familii. Ora 16:00 este ora la care târgumureșenii ajunși acasă deschid televizoarele. Și atunci se amplifică această existență ”paralelă” specifică, ce își pune amprenta peste oraș . Cei maghiari, în marea lor majoritate se uită la M1, Duna, HírTV, ATV și altele. Cei români se uită la ProTV, Antena 1 și Antena 3, Realitatea, RomâniaTV, Digi24, etc. A doua zi o iau de la început. La mijloc sunt familiile mixte, unde ponderea programelor urmărite este variabilă în funcție de meciul de fotbal sau de rețetele doamnei. Cei mai în vârstă rămân fideli radio-ului. Unii ascultă Radio Tîrgu Mureș, alții, același post dar în limba maghiară – Marosvásárhelyi Rádió, sau radio Gaga, ori Erdely FM. De citit se citește cotidianul ”Cuvântul Liber” sau cotidianul ”Népújság”.

În acest context sunt practic inexistente ocaziile de emisiuni comune, puncte de vedere comune, dezbateri comune, proiecte comune. După 30 de ani de la Revoluția din 1989, încă există multă fereală, reticiență, ezitare, precauție. Românii cu românii. Maghiarii cu maghiarii. Pandemia a făcut ca evenimentele bilingve să se rărească, ideile constructive și de colaborare în spațiul public s-au împuținat. Încă subiectul școlilor și grădinițelor separate este unul foarte sensibil. Nimeni nu prea vrea să facă nimic concret ca această situație nefirească să se corecteze. Au fost Zilele Filmului Maghiar – proiectul lui Eliodor Moldovan, apoi niște tineri artiști independenți entuziaști care au încercat să deschidă subiectul – adresându-se categoriei lor de vârstă – prin piesa MaRo al trupei de teatru  Yorick Studio, o piesă care vorbește despre bizareriile relațiilor româno-maghiare prin zece scene ușor absurde.

A fost și inițiativa deputatului Vass Levente care prin fundația Studium Prospero a organizat evenimente de lectură în limba maghiară – de ziua culturii naționale maghiare – și în limba română – de ziua culturii naționale române – unde cei care citeau erau cei din ”cealaltă” comunitate. Apoi, mai putem enumera aici și câteva concerte, înainte de pandemie, dar lista e cam scurtă.

Pe internet, pe Facebook, găsim ”MaghiaRomania” cu 14 K aprecieri, ”Transylvania noastra” cu 11,7 K de membri, ”Întâlniri Româno-Maghiare/Magyar-Román találkozások” cu 4,7 K membri și ”Dialoguri Romano-Maghiare” cu 2,1 K membri. Puțin. Iar discuțiile pe aceste grupuri sau pagini degenerează uneori în schimburi de replici neprincipiale.

Spectrului politic îi convine această delimitare strictă. Naționaliștii din ambele comunități își pot contura profilul de salvatori providențiali și pot să își mobilizeze electoratul prin mesaje foarte bine țintite. ”Mediatori” sunt puțini iar publicul îi privește cu neîncredere. Țin minte cât de savuros și interesant a fost ex-senatorul Péter ECKSTEIN KOVÁCS în 2016 la masa rotundă organizată cu prilejul sărbătoririi a 400 de ani de la declararea Tîrgu Mureșului ca ”oraș liber regesc” când a vorbit în românește despre viața și năzuințele maghiarilor. Sau bucuria și mândria lui Gáspárik Attila, directorul Teatrului Național Tîrgu Mureș, atunci când proiectele Companiei Liviu Rebreanu erau premiate de UNITER. Așadar, individual, particulat, există dorință de dialog, armonie și construcție comună. Instituțional însă… ”mai e mult până departe”.

Întrebarea este dacă cetățenii din cele două comunități, română și maghiară sunt dispuși să privescă și spre aceast orizont comun, al reconcilierii și reîntâlnirii ? Dacă sunt dispuși să accepte o devenire comună, alta decât cea conturată de comunitatea din care fac parte ? Unde sunt ”mediatorii” și ”întâlnirile româno-maghiare” ?  Avem nevoie de oameni care să creadă și să găsească valorile ce ne unesc.

Foto – Alături de părintele Böjte Csaba pe 12 aprilie 2017  în Palatul Culturii, atunci când am organizat un eveniment româno-maghiar la Tîrgu Mureș.

Țin minte cum părintele Böjte Csaba, un om minunat care a înființat peste 60 de orfelinate în Transilvania, îmi spunea- ”… Neluțu, copiii fără părinți sau copiii abandonați de părinți nu au naționalitate. Ei sunt copii. Și în fața lui Dumnezeu trebuie să îi apărăm și să avem grijă de ei.”

Vă invit să fim ”mediatori” – să construim împreună și să ne desăvârșim viețile împreună, neinfluențați de slogane și mize politice. Vremurile sunt deosebit de grele. E momentul să ne ”re-întâlnim”. Să ne înțelegem unii pe alții, să ne sprijinim și să ne intersectăm mai mult și mai deschis viețile în existența aceasta ”paralelă” pe care o trăim zi de zi. 

Ioan Chiorean – jurnalist Societatea Română de Radiodifuziune – Radio Tîrgu Mureș.  

*(sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_celor_mai_mari_comunit%C4%83%C8%9Bi_maghiare_din_Rom%C3%A2nia

Categories
Internationale Stiri

Guvernul Orbán va investi anul acesta aproape 2 milioane de euro pentru dezvoltarea comunităților românești din Ungaria

Secretarul ungar de stat, responsabil pentru relaţia cu cultele şi minorităţile în cadrul Cancelariei prim-ministrului,Miklós Soltész, a declarat la începutul săptămânii că, anul acesta, guvernul ungar a aprobat peste 660 de milioane de forinţi (aprox. 1,85 milioane euro) pentru dezvoltarea comunităţilor româneşti din Ungaria, a bisericilor, a instituţiiloreducaţionale şi culturale. 

Astfel, mai multe instituții din zonele locuite de români din Ungaria urmează să fie restaurate sau modernizate. Între acestea, pe listă este trecută curtea Liceului Românesc ,,Nicolae Bălcescu” din Gyula (Jula) care va fi modernizată cu 45 de milioane forinţi (peste 126 000 euro). Tot la Jula urmează a fi achiziţionată o casă comunitară, cu 26 de milioane forinţi (peste 72 800 euro), în timp ce  şcoala din Elek (Aletea) va fi extinsă cu 35 de milioane forinţi (peste 98 000 euro), iar structura acoperişului sălii de sport din Körösszakál (Săcal) va fi reînnoită din suma de 22 de milioane forinţi (98 000 euro), conform precizărilor făcute de politician.

Acesta a adăugat că, în situaţia pandemică actuală, pe lângă relansarea economiei, este importantă şi alinarea sufletelor, iar bisericile sunt partenerii guvernului ungar. Prin urmare, guvernul susţine renovarea bisericilor româneşti din Săcal şi Mezőpeterd (Peterd) cu câte 15 milioane de forinţi (peste 42 000 euro) şi a bisericii româneşti din Micherechi cu 20 demilioane de forinţi (peste 56 000 euro).

Secretarul de stat a amintit că, din anul 2010, naţionalitatea română din Ungaria a primit un sprijin total de 8 miliarde deforinţi (22,4 milioane euro). Politicianul şi-a exprimat speranţa că aceste investiţii vor îmbunătăţi şi mai mult relaţiile maghiaro-române, din ce în ce mai
puternice, servind în acelaşi timp la dăinuirea naţionalităţii române din Ungaria.

Traian Kreszta, purtătorul de cuvânt al minorităţii române în Parlamentul Ungariei, a declarat că există trei piloni pentrusupravieţuirea naţionalităţilor: biserica, şcoala şi familia.

Instituţiile de învăţământ ale românilor din Ungaria au devenit proprietatea Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, iar cu sprijinul guvernului ungar, dezvoltarea a avut loc sau are loc în aproape toate aceste instituţii, în timp cenumărul copiilor peste tot a crescut.

Acesta şi-a exprimat mulţumirea pentru faptul că Guvernul ungar acordă sprijin, prin burse, viitoarelor cadre didactice aleminorităţilor şi contribuie financiar la renovarea mai multor biserici. Cabinetul a contribuit la creşterea indemnizaţiei pentru naţionalităţi de la 10% la 40%, a mai a adăugat purtătorul de cuvânt al minorităţii române.

Faţada şi gardul Bisericii Ortodoxe Române „Arhanghelii Sf. Mihail şi Gavriil” din Micherechi urmează a fi renovate, iar din această sumă vor fi construite şi parcări. Se aşteaptă ca lucrările să fie finalizate la sfârşitul acestui an. Una dintre cele mai recunoscute comunităţi româneşti din Ungaria îşi practică credinţa aici, a declarat în biserică, Siluan Mănuilă, episcopul Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria, şi şi-ar dori ca biserica să rămână un centru important al comunităţii chiar şi după renovare.

Margit Tát, primar (Fidesz-KDNP), a declarat pentru agenţia ungară de presă MTI că în grădiniţa de lângă biserică, administrată de autoguvernarea românească locală, va fi înfiinţată o creşă românească, cu o subvenţie de 150 de milioane de forinţi (peste 420 000 euro). În plus,  au reușit să atragă și alte fonduri în valoare de  5 milioane de forinţi (peste 14 000 euro) pentru a realiza parcări lângă instituţie.

Sursă: hirado.hu

Foto: asociatiarespect.wordpress.ro 

Categories
Locale Stiri

Sinteza declarațiilor făcute de ministrul Tineretului și Sportului, Eduárd Novák , în timpul vizitei de lucru în Jud. Covasna

Săptămâna trecută, ministrul Tineretului și Sportului, Novák Eduárd, s-a aflat într-o vizită de lucru în județul Covasna, unde s-a întâlnit cu reprezentanții autorităților locale și ai organizațiilor de tineret, asociațiilor și cluburilor sportive din Sfântu Gheorghe, a vizitat tabăra de tineret din Pădureni și terenul de atelaje din Olteni și a stat de vorbă cu oficiali locali, între care președintele Consiliului Județean Covasna,  Tamás Sándor și primarul municipiului Tg. Secuiesc, Bokor Tibor. De asemenea, a avut discuţii cu autorităţile locale din Sfântu Gheorghe şi cu reprezentanţii asociaţiilor şi cluburilor sportive din municipiu, după care a vizitat Arena Sepsi şi noul stadion al echipei de fotbal Sepsi OSK, împreună cu ministrul Mediului, Tanczos Barna, prezent în calitate de preşedinte al Federaţiei Mens Sana.

Cu prilejul vizitei sale în zonă, Ministrul Tineretului şi Sportului, Eduárd Novák, a declarat că multe săli de fitness din zonă, închise în prezent din cauza pandemiei, sunt bine organizate şi pot asigura măsurile necesare pentru limitarea răspândirii noului coronavirus.

„Sunt foarte multe săli de fitness care sunt super bine organizate şi pot să îşi asigure, efectiv, toate măsurile sanitare, şi altele nu fac nimic. Normal, eu cred că aceste decizii care s-au luat nu au fost bine fundamentate (…). Dar am discutat cu reprezentanţii asociaţiei sau organizaţiei de fitness din România, ei au adus nişte calcule foarte clare, care au fost făcute în Europa de Vest, despre care sunt domeniile cele mai, să zicem, periculoase din punct de vedere al pandemiei, iar pe penultimul loc este fitness şi ultimul loc sunt restaurantele. Şi alea sunt închise. Şi astea sunt nişte calcule fundamentate, cu sondaje”, a afirmat Eduárd Novák.

Ministrul a mai afirmat că deocamdată stăm foarte prost la capitolul mișcare și sport, „la nivel naţional avem de la 2 la 5%, suntem printre ultimii în Europa la acest capitol şi, desigur, şi alimentaţia, ne aflăm printre primii care avem supraponderali”, a declarat Eduárd Novák, care a mai spus că a acceptat funcţia de ministru deoarece consideră că este o oportunitate de a „face lucruri remarcabile pentru viitorul copiilor noştri”.

„Pentru mine, a fi ministrul Tineretului şi Sportului în România înseamnă ca şi cum aş fi câştigat încă un titlu olimpic, este cumva o încununare a carierei mele de sportiv de performanţă. (…) Ştiţi foarte bine că nu am fost politician, dar am văzut această oportunitate de a face ceva istoric şi cred că este un moment oportun ca să putem să punem bazele unui sport într-adevăr bine construit, bine gândit, mai ales în momentul actual, în care suntem în această formaţie, coaliţie, împreună cu domnul ministru Tanczos Barna, domnul ministru Cseke Attila şi domnul viceprim-ministru Kelemen Hunor, să facem nişte lucruri remarcabile pentru viitorul copiilor noştri”, a afirmat Novák.

Actualul Ministru al Tineretului și Sporturilor a punctat faptul că ministerul pe care îl conduce va elabora o strategie a sportului românesc, care va indica direcţia în care se va îndrepta în următorii ani.

„Avem foarte mult de lucru, facem strategia sportului românesc începând de la sporturi prioritare până la infrastructură, cluburi sportive. Trebuie să avem o strategie care o să ne arate, efectiv, încotro să ne îndreptăm (…) Vrem să reorganizăm sportul paralimpic, ceea ce este foarte important şi sunt puse în joc 500 de medalii de aur la jocurile paralimpice, care au aceeaşi valoare ca Jocurile Olimpice şi cred că o să aibă un impact social major pentru persoane cu dizabilităţi. Totodată, şcoala de antrenori şi sistemul de educare, deoarece în momentul actual nu are niciun succes, ba, mai mult de atât, în acest sistem ne batem joc de visele şi de viziunile sportivilor şi sportul copiilor noştri”, a declarat ministrul Eduard Novák.

Ministrul Tineretului şi Sportului, Eduárd Novák, se declară nemulţumit de situaţia gimnasticii româneşti şi consideră că şi în această ramură sportivă trebuie făcute reorganizări.

„Îmi pare foarte rău de gimnastică, mă gândesc acum la nivel naţional. Adică aici este exact ce vă spun, toate problemele sportului românesc se reflectă prin gimnastică. Adică să pierzi un sport cu tradiţie de la nivel de top mondial, ca astăzi încă să nu ştim dacă o să avem calificat unul la Tokyo, îţi vine să plângi, când erai obişnuit, când te uitai la orice competiţie, Mondiale, Jocuri Olimpice, că era plin podiumul de fetele de la gimnastică şi după aceea au venit şi băieţii… Deci e un semnal foarte clar şi nu mă miră. Astăzi încă antrenorul naţional este cine este. Asta e. Trebuie regândit şi aici. Acum, noi, care am învăţat pe toată lumea gimnastică, trebuie să aducem de afară să ne înveţe pe noi gimnastică!, a mai declarat Novák.

Sursă și foto: covasnamedia.ro

Categories
Opinii

Posibile explicații pentru scandările antimaghiare de la protestul de la Pitești

În ziua de 29 martie, la Pitești, au avut loc proteste anti-restricții COVID-19, în timpul cărora protestatarii au început să scandeze și celebrul „Afară, afară, cu ungurii din ţară!”. La momentul respectiv, totul părea inexplicabil și lipsit de orice legătură cu contextul, cu atât mai mult cu cât șansele ca vreun ungur să locuiască în Pitești sunt destul de mici. Și totuși o explicație există. 

O explicaţie a scandărilor anti-maghiare ar putea să-şi aibă originea în scandalul iscat înainte de protest, după meciul de fotbal dintre echipele naţionale de tineret, jucători sub 21 de ani, ale României şi Ungariei.

Meciul s-a jucat la Budapesta, în cadrul turneului final al Campionatului European şi a fost câştigat, la mare luptă, de echipa noastră. El a consfinţit, astfel, eliminarea din competiţie a Ungariei.

După joc, căpitanul formaţiei române, mijlocaşul Marius Marin (jucător al formaţiei italiene Pisa) a reclamat, într-o postare pe o reţea de socializare, faptul că jucătorii unguri i-au numit pe cei români „ţigani” pe toată durata meciului.

Federaţia Maghiară de Fotbal nu a luat deocamdată nicio măsură împotriva fotbaliştilor în culpă şi, foarte probabil, nici nu va lua vreodată.

Ţinând cont de acest context, precum şi de faptul că Piteştiul e un oraş în care se mănâncă fotbal pe pâine, e posibil ca scandările xenofobe de aseară să fi fost inspirate (şi) de evenimentele de la meciul de tineret Ungaria-România.

În orice caz, indiferent de motivele care au generat nevoia unor asemenea scandări, nu există nicio scuză care să justifice și să îndreptățească în vreun fel atitudinile și pornirile xenofobe. 

Sursă și Foto: argesulonline.ro

Categories
Locale Stiri

Uimitoarea lecție de disciplină și răbdare oferită de locuitorii din Miercurea Ciuc în ziua de Paști

De Paștele Catolic, locuitorii din Miercurea Ciuc au lăsat mii de oameni cu gurile căscate după ce câteva fotografii de la ceremonialul de sfințire a bucatelor au fost viralizat pe Facebook. Surprinzătoare în fotografiile respective este disciplina impecabilă a celor 3500 de persoane care au respectat cu strictețe restricțiile impuse de pandemia de coronavirus, așteptând solemn și răbdător derularea scenariului specific ceremonialului.

În alți ani ceremonialul se desfășura doar pe platoul din fata Palatului Administrativ din Miercurea Ciuc. De data aceasta, autoritățile au decis să extindă zona, pentru păstrarea distanței fizice, scrie Agerpres. A fost blocată circulația pe două bulevarde din centrul orașului, iar oamenii, purtând coșuri în care se aflau bucate de Paști, s-au așezat în ordine într-o zonă în formă de cruce.

Organizatorii au împărțit măști de protecție celor care nu aveau și s-au asigurat că se păstrează distanta fizică. De asemenea, pentru a reduce numărul de participanți, îndemnul a fost să participe la ritual un singur membru al familiei.

Organizatorii au anunțat, inițial, că se așteaptă participarea a 2.000 de persoane, dar numărul a fost de aproximativ 3.500.

Oamenii au fost recunoscători că au putut lua parte, chiar și în aceste condiții, la un eveniment foarte important pentru oraș. Anul trecut acest ritual a fost anulat, iar slujba de sfințire a fost transmisă online, din cauza pandemiei de COVID-19.

„Este ceva extraordinar. Am așteptat acest moment și văd că se realizează. Îmi pare bine să văd oameni de ordine care întotdeauna ne-au ajutat la acest eveniment, iar acum își fac treaba cum trebuie. Așa că suntem foarte fericiți, aproape nu am cuvinte. Ne întâlnim foarte rar, nu prea ieșim din casă, iar acum ne-am întâlnit cu oameni pe care nu i-am văzut de un an de zile. Nu îmi doresc decât să se termine, sper ca în câteva luni să se termine”, a spus un bărbat care participa la eveniment.

Un alt locuitor al orașului a mărturisit că este o zi a bucuriei și „este un semn că mergem într-o direcție bună”, în vreme ce o femeie a spus, cu lacrimi în ochi, că „Învierea înseamnă speranță, iar faptul că ne-am întâlnit astăzi, ne dă speranța că vom trece cu bine peste tot”.

După slujbă, preoții au mers printre oameni și au sfințit bucatele, pe acordurile imnurilor pascale.

Liturghia a fost transmisă și online, iar în zonele în care sunetul difuzoarelor amplasate în centrul orașului nu se mai auzea, oamenii au ascultat la telefonul mobil mesajele transmise preoți.

La Miercurea Ciuc, tradiția sfințirii bucatelor sub cerul liber este una extrem de iubită, care adună comunitatea împreună.

Obiceiul de binecuvântare a bucatelor în centrul orașului a fost instituit în anul 2001 de episcopul Tamás József, întrucât bisericile din jur deveniseră neîncăpătoare.

În prezent, acest ceremonial a devenit un simbol al Sărbătorilor Pascale catolice de la Miercurea Ciuc.

Ritualul era ținut și înainte de 1989, dar atunci oamenii se adunau în apropierea lăcașurilor de cult.

Sursă și foto: WeRadio Sf. Gheorghe

Categories
Locale Stiri

Primele declarații ale noului prefect al județului Covasna, Ráduly István, imediat după ceremonia de învestire

Fostul primar al comunei Ozun, Ráduly István, a fost învestit joi dimineaţă în funcţia de prefect al judeţului Covasna, ceremonia de depunere a jurământului având loc în cadrul unei videoconferinţe cu ministrul Afacerilor Interne, în prezența reprezentanţilor mai multor structuri, instituţii şi organizaţii, dar şi a președintelui Consiliului Județean Covasna, Tamás Sándor, și a subprefecţilor Cosmin Boricean şi Dulányi-Balogh Szilárd.

Ministrul Lucian Bode a avut un mesaj special pentru noii reprezentanți ai Guvernului în judeţele Harghita și Covasna, pe care i-a numit „factori de echilibru”, declarând că așteaptă din partea acestora asumarea deplină a rolului constituțional care le revine, integritate și profesionalism „la cele mai înalte cote”.

După numirea oficială, noul prefect şi-a asumat angajamentul şi răspunderea pentru îndeplinirea atribuţiilor care îi revin, declarând, printre altele, că mandatul reprezintă o provocare.

„Am ascultat cu mare atenție și am memorat fiecare cuvânt în parte din mesajul domnului ministru Lucian Bode, şi sunt sigur că o să mă conformez (…) Începând de azi, chiar dacă este Joia Mare, și chiar dacă este 1 aprilie, am realizat că nu este o glumă și că trebuie să îmi intru în atribuții. Suntem o echipă mare de lucru, iar alături de colegii mei din Prefectură vom da dovadă de profesionalism, integritate, transparență și colaborare (…) Vă asigur că împreună cu cei doi subprefecţi, şi colectivul de lucru de aici, vom face tot posibilul să îi ajutăm pe cetăţenii judeţului. Este rolul nostru şi asta aşteaptă Guvernul României de la noi. Programul de guvernare, cu cele 18 capitole, este un program foarte bine pregătit. Îmi asum răspunderea şi voi face tot posibilul ca în judeţul Covasna acest program să nu rămână doar la nivel de hârtie, ci să adoptăm decizii importante din punct de vedere economic, social, şi aşa mai departe, în beneficiul cetăţenilor judeţului”, a declarat Ráduly István.

Acesta a mai declarat că se va axa pe îmbunătăţirea relaţiei dintre autoritățile publice locale şi instituția pe care o conduce, iar unul dintre obiectivele sale va fi sporirea eficienţei în cadrul instituţiilor deconcentrate.

„Nu-mi doresc altceva decât ca lucrurile să funcționeze, să intrăm în normalitate, și fiecare persoană – de la femeia de serviciu și până la director, primar, conducător din serviciile publice deconcentrate, să își facă meseria la un nivel înalt, cu profesionalism, pentru că dacă un conducător dintr-un serviciu public își face treaba, dă un exemplu pentru tot colectivul de lucru”, a mai spus prefectul.

La ceremonie au luat parte, printre alţii, şi primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Árpád, dar şi preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamás Sándor. Acesta din urmă şi-a exprimat convingerea că noul prefect va fi în slujba cetățenilor, iarInstituția Prefectului va înceta să mai fie „frâna de mână a județului Covasna”.  

„Sunt şi eu plin de speranţe, la fel cum sunt şi colegii mei. Suntem siguri că domnul Ráduly István ştie ce înseamnă să fie în slujba cetăţeanului, a fost un primar de succes începând din 2004, ştie ce înseamnă să te lansezi într-o campanie electorală şi să câştigi detaşat, ştie ce înseamnă să fii ales. Aş vrea să îl rog pe domnul prefect să aibă grijă ca şi cei care sunt numiţi, să fie în slujba cetăţeanului, pentru că este o diferenţă enormă între cei care sunt aleşi în slujba cetăţeanului şi cei care sunt numiţi. Vorbesc în primul rând despre dinamizarea activității instituțiilor deconcentrate din județul Covasna, și despre cea a Prefecturii, despre relația dintre Prefectură și autoritățile publice locale. Aceste 3 piloane sunt cele mai importante pentru ca cetățenii județului să meargă înainte, să ne putem rezolva dezideratele și, ca să parafrazez un fost prefect de la noi, să se termine perioada în care Prefectura este frâna de mână în județul Covasna”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Covasna.

Noul prefect a preluat oficial conducerea Prefecturii Covasna după aproape o lună de când Guvernul României a aprobat eliberarea din funcție a lui Iulian Todor. Acesta a fost propus în luna februarie, de către UDMR Covasna, în urma votului majoritar obținut în cadrul Consiliului Permanent al formațiunii.

Ráduly István, în vârstă de 52 de ani, va fi secondat de subprefecții Dulányi Balogh Szilárd şi Cosmin Boricean, numiţi în funcţii la propunerile USR, respectiv PNL.

Primul a depus jurământul de învestire în data de 4 martie, iar cel de-al doilea a fost învestit oficial, pentru un nou mandat, pe data de 11 martie.

Sursă și Foto: WeRadio Sf. Gheorghe

.

Categories
Interviuri

KELEMEN HUNOR: „Autonomia este un cuvânt care îi enervează pe români”

Într-un interviu acordat marți cotidianului g4media, liderul UDMR, Kelemen Hunor, a vorbit despre prioritățile Uniunii la guvernare. În context, a discutat și despre problema autonomiei, despre care a afirmat că îi enervează pe români, dar și despre programul economic al Ungariei în Transilvania.  

În ceea ce privește prioritățile UDMR la guvernare, Kelemen Hunor a vorbit despre o reformă a administrației, o descentralizare. „Autonomia este un cuvânt care îi enervează pe români. Deci trebuie să vedem unde am greșit noi folosind acest termen fiindcă, dacă nu există o discuție, un dialog, între români și maghiari, sigur, nu ai cum să depășești această fază. Eu vorbesc de subsidiaritate și de o reformă a statului. Subsidiaritate ce înseamnă? Deciziile cât mai aproape de comunitățile locale. Acest lucru este valabil pentru toate comunitățile locale”, a precizat liderul UDMR, subliniind că „niciodată n-au propus altceva decât o subsidiaritate, aplicarea subsidiarității, principiului, într-o măsură destul de, hai, cum să spun, accentuată. Dar nu altceva. Deci niciodată nu am spus că e nevoie de altceva.”

Cu privire la implementarea politicii de descentralizare, liderul UDMR a precizat că, în perioada imediat următoare,există alte priorități, dar ulterior vor căuta o cale de a argumenta, precum și parteneri care să susțină formațiunea în vederea punerii în aplicare principiul subsidiarității. „Acest lucru este important pentru mine: cine decide despre problemele care sunt foarte aproape de comunitate. Decide comunitatea sau decide centrul? Centrul care de foarte multe ori, acum știți și dumneavoastră, știu și eu, habar nu are ce e în teritoriu”, a spus Kelemen.

Referitor la programul economic al Ungariei în Transilvania, vicepremierul a declarat că acesta este aproape de final și nu a fost realuat deocamdată. „Nu continuă, deci nu au deschis programe noi, ceea ce era pornit, alea, mă rog, sunt în derulare. La proiectele mici cred că s-a și încheiat încă de anul trecut. Urmează discuțiile. Da, am vorbit ultima dată cu ministrul de externe când a fost la Budapesta, cu Szijjarto, dar urmează să fie întâlniri bilaterale și să fie purtate aceste discuții fiindcă punctul meu de vedere nu s-a schimbat. În acest moment, dacă se investește în România și se investește dintr-un stat vecin, nu se investește nici din Iran, nici din altă parte, din China, din nu-știu-ce, din Uniunea Europeană, înseamnă că aduci bani în țară, nu iei bani din țară.

Aici iarăși vorbim de încredere sau de neîncredere. Ce rău a făcut Ungaria sau ce rău face România dacă investește în statele vecine? Acum, indiferent de ce stat vorbim, nu faci niciun rău dacă investești și produci prin acea investiție. Care-i problema?”, a întrebat retoric Kelemen Hunor. 

Interviul integral pe g4media.ro

Foto: playtech.ro 

Categories
Internationale Stiri

Ungaria: Premierul Viktor Orbán mută centrul de putere în Cartierul Castelului din Budapesta

Premierul Orbán face noi schimbări care atrag critici și suspiciuni din partea opoziției și a unora dintre cetățenii maghiari. Este vorba despre relocarea ministerelor în Cartierul Castelului din Budapesta. În acest scop, se desfășoară deja lucrări majore de construcție. Premierul Orbán urmărește ca districtul să devină noul centru de putere al țării, așa că și-a mutat deja reședința oficială acolo.

Márta V. Naszályi, primar al districtului și politician de opoziție, este împotriva acestui proiect, însă susține că nu poate decât să privească în timp ce guvernul expropriază terenurile deținute de municipalitate. „E un mesaj social periculos. Nu vreau să ne întoarcem la modul în care se făceau lucrurile în 1944 – inclusiv din punct de vedere arhitectural. Aceasta a fost o decizie dictatorială, arbitrară, a guvernului, o decizie care contravine intereselor societății”, declară ea. 

Îngrijorările edilului sunt împărtășite și de o parte a cetățenilor orașului Budapesta, precum Tamás Wagner, care locuiește în zona respectivă de 26 de ani. „Inițial spuneau că va costa 75 de milioane de euro. Acum au cheltuit deja 155 de milioane – și nu au ajuns nici la jumătate cu lucrările”, spune cetățeanul care se teme că nu va mai putea locui acolo după finalizarea lucrărilor.

Clădirea Parlamentului Ungariei se află pe cealaltă parte a fluviului Dunărea. Astăzi, Piața Kossuth arată la fel ca în martie 1944, plină de statui și monumente din epoca lui Miklós Horthy, liderul țării pe aproape întreaga durată a celui de-Al Doilea Război Mondial. Guvernul lui Orbán a reinstalat chiar și Monumentul Martirilor Naționali – care fusese înlăturat după război. 

„Suntem catalogați ca antieuropeni, xenofobi, islamofobi și homofobi doar pentru că ne prețuim tradițiile. Ungaria poate câștiga această luptă doar dacă dușmanii noștri înțeleg că banii lor din străinătate, lipsa lor de evlavie și atitudinea trădătoare nu vor mai guverna niciodată Ungaria!”, spunea László Köver, președintele Parlamentului, la momentul reinaugurării Monumentului Martirilor Naționali. 

Măsura luată de guvernul Orbán este contestată și de istorici, precum Krisztián Ungváry, care consideră că actuala guvernare se distanțează de valorile promovate de UE. „Ei spun că actuala opoziție politică este ca o bandă de teroriști și trădători. Confuză definiție, pentru că astfel de partide se află astăzi la guvernare în întreaga Europă. De ce Ungaria mai este membră a Uniunii Europene, dacă guvernul său pledează pentru valori contrare celor pe care le reprezintă Uniunea?” – se întreabă istoricul, care consideră că Miklós Horthy reprezintă un capitol întunecat din istoria țării. „Sute de mii de oameni au fost deportați din Ungaria și trimiși la moarte. 1944 a fost un an de rău augur!”, arată istoricul.

Sursă: digi24.ro

Foto: slideshare.net

Categories
Nationale Stiri

Cum a încercat UDMR să evite obligația la transparență

Deputații PNL și USR-PLUS din Comisia de Cultură au respins amendamentele UDMR, depuse la proiectul de lege privind informațiile publice. Amenda pentru instituțiile care nu răspund la informațiile publice poate ajunge până la 7.500 de lei. UDMR a rămas singur la susținerea amendamentelor, PNL și USR-PLUS stabilind o strategie comună pentru respingerea lor în Comisia de Cultură.

Proiectul se afla pentru raport suplimentar, iar UDMR a venit cu o serie de amendamente. Dacă erau votate, ele ar fi protejat Uniunea pentru a oferi informații de interes public și ar fi eliminat intenția de a se crea la nivelul instituțiilor de stat a unui registru privind solicitările și informațiile oferite în baza legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

Deputatul Ödön Szabó susține că Uniunea ar trebui să beneficieze de statutul de organizație neguvernamentală de utilitate publică dacă e obligată să ofere informații de interes public. „Drepturile și obligațiile merg mână în mână”, afirmă reprezentantul UDMR.

Directorul executiv al Centrului pentru Inovare Publică (CIP), Ovidiu Voicu, a declarat în urmă cu două zile că „UDMR a dorit să se pună la adăpost de transparență”.

„UDMR a pierdut recent un proces în care i se cerea de o organizație civică maghiară informații de interes public. Uniunea a argumentat în instanță că nu este formal recunoscută ca fiind de utilitate publică”, a afirmat Ovidiu Voicu pentru Europa Liberă.

Ödön Szabó a subliniat că nu a existat o înțelegere în Coaliție pe acest proiect de lege. „Cei care sunt de bună credință au putut răspunde și pe vechea lege, iar cei care sunt rea credință nu vor răspunde”, a afirmat deputatul UDMR.

Comisia de Cultură a decis ca amenzile pe care instituțiile urmează să le plătească dacă nu răspund solicitărilor privind informațiile de interes public să fie cuprinse între 500 și 7.500 de lei. Modul în care se va aplica amenda urmează să fie stabilit de Agenția Națională a Funcționarilor Publici. Amendamentul a fost votat și de UDMR.

Propunerea inițială a USR-PLUS a fost ca amenda să fie cuprinsă între 2.000 și 10.000 de lei, dar s-a ajuns la un compromis pentru ca UDMR să voteze amendamentul.

Raportul final asupra inițiativei a fost votat de parlamentarii PNL și USR-PLUS, în timp ce PSD și UDMR s-a abținut.

Ce noutăți aduce proiectul depus de USR-PLUS și PSD

  • Apare un registru public la nivelul fiecărei instituții, în format electronic, care conține solicitările și răspunsurile oferite în baza legii 544/2001. Solicitarea și răspunsul trebuie publicat pe site-ul instituției în 15 zile de la primire/ trimitere.
  • Sunt definite mai bine instituțiile care intră sub incidența legii.
  • Informațiile pot să fie cerute și în format electronic.
  • Există sancțiuni financiare pentru departamentul de comunicare, între 500 și 7.500 de lei.

Sursa: europalibera.org

Foto: medium.org