Categories
Hírek magyarul

Eltérített, Erdélybe szánt pénzek: korrupciógyanú Kövér László körül

A 24.hu feltárt egy nagyon érdekes történetet, melynek minden résztvevője legalább egyszer ellentmondott saját magának és mindenki másnak is. A történet egy budai villában lévő lakásról szól, arról, hogy ki lakik benne, milyen pénzből, az a pénz kitől származik, és az milyen célra adta.

Mint a portál írja, létezik egy Magyar Tehetségekért Határtalanul Alapítvány nevű szervezet, igaz, annak se honlapja, se emailcíme nincs. A szervezet 320 millió forint támogatást kapott arra, hogy határon túli magyarokat támogasson. Ebből a támogatásból 240 millió arra ment el, hogy az alapítvány vett egy ötszobás, 164 négyzetméteres lakást egy II. kerületi villában. Amikor a 24.hu újságírója becsöngetett a lakásba, Veress László anyósa nyitott ajtót, majd nem sokkal később megérkezett Veress felesége is, aki a kapukódot magabiztosan bepötyögve lépett be az épületbe. Veress László már jó ideje Kövér László kabinetfőnöke. Az alapítvány kuratóriumi elnöke pedig Visontai Kálmán, Veress munkatársa.

Amikor a 24.hu felhívta Veresst, ő először tagadta, hogy bármit is tudna a Visontai vezette alapítványról és a budai lakásról, és hogy ahhoz neki vagy családjának bármi köze lenne. Majd szóba került, hogy az anyósa nyitott ajtót.Ezután a beszélgetés leirata szerint kis habogás után annyit mondott, hogy “ezek beteg emberek, hagyja ki őket az üzelmeiből!” és letette a telefont.

Visontai a portál kérdésére előbb szintén tagadta, hogy Veress feleségének szülei élnének az alapítvány lakásában, majd ezt gyorsan arra módosította, hogy Veress rokonai “3-4 napja” vannak a lakásban, legfeljebb egy hétig. Később írásban már azt közölte, hogy az alapítvány szeptember 1-je óta „egy külhoni magyar házaspár” számára biztosít elhelyezést a lakásban, amíg a pár egyik tagjának súlyos, krónikus betegségét kezelik.

Azt sem volt egyszerű kideríteni, hogy vajon kitől származhatott a 320 milliós támogatás. Az alapítvány beszámolója szerint egy Probillion Limited nevű cégtől, amiről viszont semmilyen egyéb információt nem közöltek. Kiderült, hogy ez a cég egy Frank Liu nevű, tajvani származású üzletemberhez köthető, aki egy ideje Magyarországon él, és remek viszont ápol Kövér Lászlóval. Erről még a régi Index közölt hosszú cikket.

Először ennek a cégnek a vezetője is azt közölte, hogy semmit sem tud a kérdéses alapítványról, majd később azt írta, hogy mégiscsak volt köze a cégnek az alapítványhoz, annyi, hogy megkérték a külföldi partnereiket, hogy támogassák a szervezetet és a határon túli magyarok ügyét. De hogy aztán melyik cég mennyi támogatást adott, már nem követték.

Ez azért is érdekes, mert ezek szerint külföldi forrásból jött össze az alapítványnak a 320 millió, mégsem szerepelt a külföldről támogatott szervezetek listáján. Ezt a listázást a kormánypárt írta elő civil szervezeteknek, leginkább a külföldi pályázatokból és programokból támogatott jogvédő szervezetek vegzálására, az orosz mintát követve. A 2017-ben elfogadott civil törvény értelmében 7,2 millió forint támogatás fölött már listázni kellett a szervezeteket, amíg vissza nem vonták a jogszabályt. Visontai szerint adminisztratív hiba miatt nem szerepeltek a listán.
A támogatásból a villa mellett egy Audi A6-ost is vett az alapítvány 13 millió forintért, amit Visontai használ. Vettek még emellett egy 12,5 millió forintos erdőszéli telket Visegrádon, és négy magánszemélyt is támogattak, akik közül viszont az egyik nem határon túli, viszont Visontai sógornője. A kuratóriumi elnök szerint a feleségének testvére azért kapott pénzt az alapítványtól, mert a férjével együtt elvesztette a munkáját a koronavírus-járvány alatt, de amit kaptak, támogatásként vissza fogják fizetni.

Visontai az egész ingatlanbizniszt a járvánnyal indokolta, vagyis hogy a járvány miatt az alapítvány nem igazán tudta ellátni eredeti célját, a határon túliak anyagi támogatását, ezért befektetésként megvették a villalakást. Csakhogy azt még 2019-ben vásárolták.

Forrás: 444.hu

Categories
Internationale Stiri

Protecția minorităților naționale, o problemă a UE, crede comisarul primului ministru ungar, Viktor Orbán

Comisarul primului ministru ungar, responsabil cu protecţia minorităţilor şi autonomie, Katalin Szili, a declarat recent la Budapesta, că problema minorităţilor naţionale nu este o problemă internă, ci una europeană, informează MTI.


Uniunea Europeană este pregătită să abordeze problemele tuturor tipurilor de minorităţi, cu excepţia celor 50 de milioane de persoane aparţinând minorităţilor naţionale care reprezintă 10% din populaţia Uniunii, a spus Szili în discursul adresat adunării generale a Federaţia Asociaţiilor Naţionale Maghiare din Europa de Vest (NYEOMSZSZ).


Szili a citat ca exemplu o rezoluţie adoptată de Parlamentul European în 2019 privind drepturile fundamentale ale persoanelor de origine africană, care includea recunoaşterea dreptului lor la muncă şi locuinţă, adăugând că Parlamentul European nu a adoptat niciodată o rezoluţie similară privind minorităţile naţionale.


Prin urmare, Ungaria îşi susţine propunerile în legătură cu această chestiune prin intermediul Consiliului Europei (CoE), a spus Szili.


Ungaria a organizat o serie de conferinţe privind protecţia minorităţilor în perioada deţinerii preşedinţiei de şase luni a CoE, care a condus la elaborarea aşa-numitei Declaraţii de la Strasbourg ce afirmă că problema minorităţilor naţionale nu este o problemă internă, ci una europeană şi că identitatea naţională şi cetăţenia sunt concepte diferite, a adăugat ea.


Alte ţări ar trebui să urmeze Ungaria în recunoaşterea rolului minorităţilor naţionale în formarea statelor lor, a spus ea, adăugând că acest lucru nu se întâmplă în prezent în România, Slovacia şi Franţa.


Szili a propus ca declaraţia de încheiere a adunării generale să afirme sprijinul NYEOMSZSZ în favoarea „politicii consecvente a guvernului ungar pentru etnicii maghiari din străinătate”, pentru Declaraţia de la Strasbourg, precum şi pentru iniţiativa cetăţenească europeană Minority SafePack şi iniţiativa privind protejarea regiunilor minoritare naţionale.


Potápi Árpád János, secretarul de stat responsabil cu politicile pentru comunităţile maghiare din străinătate, a propus transformarea NYEOMSZSZ într-o organizaţie paneuropeană şi includerea ţărilor din Europa Centrală şi Balcanică.


În ceea ce priveşte politica guvernului ungar privind minorităţile, Potápi a spus că anul trecut executivul de la Budapesta a susţinut un total de 270 de activităţi organizate de 82 de instituţii care se ocupă cu minorităţile naţionale.


De asemenea, în 2021, guvernul ungar a oferit granturi în valoare totală de 132 de milioane de forinţi (365.900 EUR) pentru 208 solicitanţi din diaspora maghiară pentru a acoperi costuri operaţionale şi proiecte de dezvoltare. În plus, aproximativ 43 de milioane de forinţi au fost plătiţi pentru 138 de solicitanţi în sprijinul organizării unor evenimente, a adăugat el. 

Sursă: Agerpres

Foto: romanianhistoryandculture.com 

Categories
Opinii

Cum și-a creat Guvernul Orbán un imperiu mediatic în Transilvania

Presa minoritară maghiară se confruntă cu probleme financiare foarte grave, în primul rând din cauza faptului că numărul de cititori, telespectatori și ascultători este limitat. Ajutoarele din Ungaria sunt vitale pentru ei, însă prin subvențiile acordate, Guvernul ungar a erodat, practic, independența presei maghiare de peste graniță, iar cei care nu s-au alăturat, fie s-au desființat, fie încearcă să supraviețuiască în condiții mai dificile pe lângă expulzații din Budapesta și rivalii săi majoritari, scrie Nepszava, citat de Rador.

Politica națională a acaparat și această organizație, deoarece „fiecare element ar putea fi util”, însă este nevoie de menținerea relațiilor, astfel că nu dau cu piciorul în această colaborare profesională nici cei care nu privesc cu ochi buni infiltrarea politicii în această organizație. KMÚEK a fost organizată pe o bază profesională, a existat și înaintea Sistemului de Cooperare Națională, NER, și „sperăm că și după NER va rămâne un forum profesional”, a spus unul dintre participanții ziarului „Népszava”.

În 2022, în Ungaria vor avea loc alegeri. Pot vota toți cetățenii maghiari care s-au înregistrat pentru a participa la scrutin. „Înregistrează-te și votează”, această reclamă rulează de ceva timp în mass-media transilvăneană susținută de Guvernul ungar. Ceva pentru ceva, am putea sune, deoarece, pe lângă sprijinul acordat bisericilor și sportului, mass-media de dincolo de granițele Ungariei este o țintă cheie pentru un sprijin deosebit de important. 

Desigur, nu întâmplător, deoarece aceasta este unul din mijloacele cele mai eficiente ale influențării. Acest fapt a fost demonstrat și de o investigație efectuată de un grup internațional de ziariști din Slovacia, România, Serbia, Slovenia și Croația, al cărei rezumat a fost publicat în martie anul acesta. Ziariștii care colaborează la nivel internațional au investigat sistemul de sprijin transfrontalier al Guvernului Orbán, respectiv pe ce anume au cheltuit beneficiarii banii. 

Și de aici a rezultat fără echivoc: NER a sprijinit la început, în mod deosebit, anumite mass-media, după care în jurul anilor 2016 și 2017 și-a schimbat strategia și a înființat, prin investiții imense, propria rețea de media în Slovacia și România. 

Principalul jucător din Transilvania este Asociația pentru Spațiul Media Transilvănean care, potrivit portalului transilvănean Átlátszó (Transparență), a primit un sprijin de 7,45 miliarde de forinți (aproximativ 20 milioane de euro) de la Guvernul ungar în trei ani și jumătate, până la sfârșitul lunii iunie 2021. 

Potrivit unui articol difuzat de portalul atlatszo.ro, „asociația care era necunoscută anterior a devenit cel mai mare trust media al presei maghiare din Transilvania: azi este mai ușor să enumerăm mijloacele de informare în masă care nu aparțin portofoliului asociației”. 

Pentru a ilustra amploarea sprijinului, portalul de anchetă transilvănean precizează: „Sprijinul alocat de Guvernul român pentru întreaga minoritate maghiară din Transilvania – care este în esență bugetul anual al UDMR – este de aproximativ 5-6 milioane de euro pe an. Veniturile anuale ale Asociația pentru Spațiul Media Transilvănean rivalizează cu cele ale celor mai mari concerne naționale mass-media din România. Anul trecut, a fost echivalent cu 3,6 milioane de euro, devenind pe locul 8 în clasamentul național. Doar 10% din veniturile sale provin din reclame, însă anul trecut au fost mai mari decât de obicei datorită reclamelor guvernamentale făcute pentru protecția împotriva epidemiei cu noul coronavirus. 

Deși întreaga mass-media din Ținutul Secuiesc – presa scrisă, televiziunile, radiouri – a fost cumpărată, întrebarea este la ce anume au fost cheltuiți așa de mulți bani. Ziariștii care aparțin concernului nu au salarii deosebite, ba mai mult, salariile lor au fost diminuate temporar cu 25% din cauza epidemiei. Practic, niciuna din investițiile promise, cu conținut foarte vag, nu a fost realizată. 

Asemenea investiții ar fi reprezentat înființarea „web-ul maghiar transilvănean din secolul XXI, Transilvania 3.0”, din acest considerent rețeaua de distribuție a grupului și mai multe ziare locale fiind desființate. Marea dezvoltare digitală anunțată s-a restrâns doar la lansarea unui canal YouTube și a unei aplicații pentru telefonul mobil. 

Nu este o exagerare să spunem că Guvernul Orbán nu a susținut de fapt mass-media maghiară de dincolo de granițele Ungariei, ci a cumpărat cea mai mare parte a acesteia și a transferat-o în proprietatea fundațiilor pe care le-a creat. Organele de presă rămase în afara acestui cerc fie nu primesc deloc sprijin, fie primesc sume minime, așa cum au alocat și guvernele ungare anterioare, când cadrul de sprijin transfrontalier era încă o fracțiune al actualului cadru.

Citește articolul original, integral, pe revistapresei.hotnews.ro

Foto: brightside.me

Categories
Nationale Stiri

Diana Șoșoacă: „Poate cândva vom avea şi noi un guvern naţionalist, după exemplul Ungariei”

Senatoarea Diana Șoșoacă, exclusă din AUR, care și-a consumat timpul  la microfonul Parlamentului, în cadrulședinței de învestire a Guvernului Cioloș, cu ironii la adresa colegilor USR, a profitat de minutele acordate suplimentar pentru a transmite salutări premierului Ungariei. 

Senatoarea Diana Șoșoacă a început să vocifereze atunci când președintele de ședință, Anca Dragu, i-a atras atenția că trebuie să poarte mască. Ea a invocat probleme de respirație, spunând că are o adeverință medicală și ironizând-o pe Anca Dragu. În felul acesta, și-a consumat timpul alocat intervenției. 

„Pentru colegii de la USR spun jos masca! Vă ascunde ipocrizia!”, a strigat Șoșoacă.

La finalul intervenției sale, Diana Șoșoacă i-a transmis un „salut cordial” premierului Ungariei, Viktor Orbán: „Poate cândva vom avea şi noi un guvern naţionalist, după exemplul Ungariei”.

Sursă: Hotnews.ro

Foto: Agerpres

Categories
Nationale Stiri

Kelemen Hunor și-a cerut scuze de la români pentru circul, nesiguranța și instabilitatea oferite de clasa politică

Vicepremierul demis, Kelemen Hunor, le-a cerut scuze românilor pentru scandalul și circul politic, în cadrul ședinței Parlamentului pentru votul de învestitură a Guvernului Cioloș, când a intervenit cu un discurs. 

„Acum un an nu am promis conflicte interminabile, nesiguranță și haos social. Promisiunile noastre au fost stabilitate, predictibilitate și redarea speranței pentru un trai mai bun. Așa am promis cu toții, indiferent din ce formațiune politică facem parte. Și de câteva săptămâni, cam de o lună, de două luni, majoritatea clasei politice oferă cetățenilor doar scandal, circ, nesiguranță, instabilitate. Vedem supărare, isterie și balet politic inutil. În aceste condiții, înainte de orice, trebuie să cerem scuze de la oameni, de la cetățenii care ne-au trimis în Parlament cu alte așteptări. Vă cer scuze, stimați cetățeni, dar, sigur, nu pot să o fac în numele fiecărui parlamentar”, a spus președintele UDMR.

Acesta a afirmat totodată că degeaba a încercat o mică parte din aleșii poporului să se țină departe de scandal că imaginea tuturor este în acest moment „una catastrofală”.

După ce a enumerat problemele care ar trebui rezolvate urgent de clasa politică, Kelemen Hunor a anunțat că parlamentarii UDMR vor participa la vorul de învestire a Guvernului Cioloș, care „a ținut morțiș să demonstreze că este victima celorlalți”. 


Liderul UDMR le-a mai transmis celor din USR că, „începând de mâine, mai trebuie făcut un efort pentru resuscitarea”coaliției de guvernare: „Sunteți așteptați la dialog. Împreună, și nu separat”.

Sursă: Hotnews.ro

Foto: Facebook/ Kelemen Hunor 

Categories
Hírek magyarul

Transindex: Kezdődik az ellenzéki kampány? Márki-Zay Péter jön Romániába!

“A tegnap kaptam egy levelet, amelyet Márki-Zay Péter úr nevében írt az egyik munkatársa. A levél szerint Hódmezővásárhely polgármestere (aki vasárnap estétől a magyarországi ellenzék miniszterelnök-jelöltje is) egy kisebb erdélyi körút keretében szeretné meglátogatni városunkat és szeretne személyesen velem is találkozni. Erre a levélre kellene mielőbb válaszolnom” – fejtegeti Gálfi, hozzátéve: megvan a személyes véleménye azokról, akik “Gyurcsány Ferenccel képesek összefogni”.
Majd magába száll, és azt írja, hogy “tudatában vagyok annak, hogy polgármesterként nem a saját meggyőződésemet kell képviselnem, nem a magánvéleményem szerint kell cselekednem, hanem a székelyudvarhelyiek, vagy azok többségének véleményét, akaratát kell képviselnem.”
És arra kéri az udvarhelyieket, hogy mondjanak véleményt: fogadja-e Márki-Zayt vagy sem?
Frissítés: Miután a Telex szemlézte a hírünket, megkeresték Márki-Zay Péteréket, hogy mit szólnak az udvarhelyi polgármester posztjához, illetve hogy ezzel kapcsolatban milyen visszajelzéseket kaptak.
A válaszból kiderült, hogy az erdélyi körút régóta tervben van, a hódmezővásárhelyi önkormányzat szervezi, és alapvetően testvérvárosi látogatásokat jelent, de nem kizárólagosan.
Gálfi Árpád polgármesternek köszönik a posztját, mivel felhívta a figyelmét Márki-Zay erdélyi körútjára, és így akár több emberhez is eljuthatnak.
Példaként megemlítették, hogy a poszt miatt éppen Kolozsvárról kaptak megkeresést: a Planetarium Café szívesen szervezne Márki-Zay Péternek találkozót helyi fiatalokkal – írja a Telex.
Frissítés 2: A polgármester utólag törölte a Facebookjáról a bejegyzést, miután annak hír bejárt a magyarországi sajtót is.

Forrás: transindex.ro

Categories
Internationale Stiri

Viktor Orbán are un contracandidat redutabil în persoana lui Péter Márki-Zay

Opoziția maghiară l-a ales pe Péter Márki-Zay, în vârstă de 49 de ani, în al doilea tur al alegerilor interne primare, să fie reprezentantul său în înfruntarea cu Viktor Orbán din 2022. El a fost favorizat și de context după ce primarul Gergely Karácsony, clasat pe locul al doilea, s-a retras, iar Klára Dobrev a fost dezavantajată de mariajul cu Ferenc Gyurcsány

El a învins-o pe avocata pro-europeană Klára Dobrev, cea care a ocupat prima pozițe după primul tur, la sfârșitul lunii septembrie, cu 35% din voturi și care visa să devină prima femeie care să conducă un guvern în această țară central-europeană, membră a Uniunii Europene.

Péter Márki-Zay, în vârstă de 49 de ani, a reușit, de asemenea, să câștige 20% din voturi în primul tur fără sprijinul financiar sau logistic al unui partid politic. Fost membru al Fidesz, partidul lui Orbán, Márki-Zay asigură că nu se mai recunoaște în acțiunile întreprinse de lider, cele care l-au făcut să fie acuzat de corupție și autoritarism.

În 2018, a câștigat alegerile municipale din orașul Hódmezővásárhely (sud-est), o cetate a majorității aflate la putere din 2010.

El a ajuns pe poziția a treia după prima rundă, dar a beneficiat de retragerea primarului liberal și ecologist din Budapesta Gergely Karácsony, care se situase pe 2 cu cu 27%.

Acesta din urmă a estimat că opoziția ar avea șanse mai mari de a câștiga alegerile legislative împotriva lui Viktor Orbán dacă Dobrev nu ar conduce Coaliția a șase partide, unite într-un mod fără precedent.

Susținătorii candidatei de centru-stânga, din partidul Coaliției Democrate (DK), îi subliniază experiența în Parlamentul European, unde este vicepreședinte. Dar faptul că este soția fostului prim-ministru Ferenc Gyurcsány a constituit pentru ea un handicap, din cauza nepopularității acestuia, datorate dezvăluirii declarațiilor private în care a recunoscut că a mințit cu privire la starea reală a economiei țării, care a ajuns aproape de faliment în 2008.

O victorie pentru Péter Márki-Zay ar fi „un coșmar pentru Viktor Orbán”, crede analistul Róbert László.

„Spre deosebire de  Klára Dobrev, el nu poate fi ușor batjocorit de prim-ministru ca fiind o marionetă a lui Ferenc Gyurcsány”, a declarat acesta pentru AFP.

După ani de certuri și o serie de înfrângeri, este prima dată când Opoziția a decis să se unească.

Liberali, ecologiști, socialiști sau de extrema dreaptă, partidele reprezentate în parlament au semnat o declarație comună, acuzându-l pe Orbán că a redus în avantajul său legea electorală pentru a preveni alternanța și s-au angajat la un program comun de guvernare. 

Sursa: hotnews.ro

Foto: Facebook/ Márki-Zay Péter

Categories
Stiri

Köszönjük, Magyarország! Klaus Iohannis a discutat cu Viktor Orban despre ajutorul oferit de Ungaria

Klaus Iohannis i-a mulțumit lui Viktor Orban, prin telefon, pentru ajutorul dat de Ungaria României prin preluarea și tratatea unor pacienți COVID în stare gravă.

„Președintele României, Klaus Iohannis, a avut vineri, 15 octombrie 2021, o convorbire telefonică cu Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, la inițiativa părții române. Președintele Klaus Iohannis i-a mulțumit Prim-ministrului Viktor Orbán pentru ajutorul oferit de autoritățile ungare pacienților români, care reprezintă un gest de adevărată solidaritate europeană în aceste momente dificile ale pandemiei de COVID-19”, se arată într-un comunicat al Președinției.

Șeful statului a apreciat în mod deosebit realizarea rapidă a transferului unor bolnavi de COVID-19, aflați în stare critică, pentru tratament în spitale din Ungaria, la Szeged și Debrecen, se mai precizează în comunicat.

România a transferat până acum 20 de pacienți COVID în stare gravă la spitalele din Ungaria, în centrele universitare din Szeged și Debrecen.

Ungaria va ajuta România să trateze 50 de pacienţi infectați cu Covid-19 care au nevoie de terapie intensivă, a declarat miercuri ministrul de Externe ungar, Peter Szijjarto. El a menţionat „provocările extrem de serioase” şi în creştere cu care se confruntă România în ultimele zile ca urmare a înmulţirii cazurilor de COVID-19.

Categories
Locale Stiri

În mandatul lui Ráduly István, Prefectura Județului Covasna are site bilingv

Până anul acesta, site-ul oficial al Instituției Prefectului Județului Covasna nu avea informații și în limba maghiară. Recent, într-o conferință de presă, prefectului județului Ráduly István, citat de CovasnaMedia, a anunțat că de acum înainte informațiile vor fi publicate pe acest site atât în limba română, cât și în maghiară.

„Cu data de astăzi, tot ce s-a putut traduce, tot ce a permis programul de tradus, este în ambele limbi pentru că consider eu că într-un județ, într-o zonă etno-culturală e bine ca cetățenii să fie înștiințați și în limba lor. Noi nu suntem vânători să vedem dacă este steag sau nu este steag, este scris în română, nu este scris, nu este, este scris în maghiară, nu este scris în maghiară. Pentru noi contează ca cetățenii să aibă siguranță, loc de muncă, venit și o căldură a familiei și o dragoste în sânul familiei și să simtă că în județul Covasna, într-adevăr este acasă”, a declarat reprezentantul Guvernului în teritoriu, precizând că traducerile au fost efectuate de la preluarea mandatului său. 

Totodată, Ráduly István a precizat că le va cere tuturor instituțiilor deconcentrate din subordine să publice informații de interes public în ambele limbi, dar și să își actualizeze site-urile. 

Sursă: CovasnaMedia

Categories
Locale Stiri

Aprobarea oficială a steagului Județului Covasna, o consecință a participării UDMR la guvernare

Începând din1 octombrie, Județul Covasna are un steag propriu, aprobat recent printr-o hotărâre guvernamentală. Acesta a fost arborat oficial pe clădirea Consiliului Judeţean, din Municipiul Sfântu Gheorghe, în prezența primarului Antal Árpád și a președintelui Consiliului, Tamás Sándor, care a declarat că au trecut aproape şase ani de când steagul a fost aprobat de consilierii judeţeni, însă abia acum a fost „scos din sertar” şi adoptat de Guvern, subliniind că reuşita se datorează participării UDMR la guvernare.

Tamás Sándor a menţionat că unele elemente heraldice din stema judeţului, cum ar fi braţul armat, se regăsesc şi pe blazoanele unor vechi familii româneşti din Transilvania, precum cel al familiei Bogdan din anul 1619, concluzionând că aceia care au încercat să „tragă frâna de mână” sau să tergiverseze adoptarea steagului nu au niciun argument obiectiv pentru a-l contesta.

Primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Árpád, care l-a ajutat pe Tamás Sándor să arboreze steagul judeţului alături de drapelul României şi cel al Uniunii Europene la intrarea în sediul Consiliului Judeţean, a subliniat că de acum înainte acest simbol al comunităţii este protejat de lege.

„Pe de o parte, este trist că a trebuit să aşteptăm atât de mulţi ani pentru ca legea să fie aplicată şi în judeţul Covasna şi în municipiul Sfântu Gheorghe, respectiv în alte localităţi din judeţ. Pe de altă parte, este un semn de normalitate şi cred că asta ar trebui acum să subliniem, că este un semn de normalitate, că legea se aplică. Dincolo de faptul că suntem cu toţii, oarecum, într-o măsură mai mare sau mai mică, mândri de faptul că suntem europeni şi suntem în Uniunea Europeană, dincolo de faptul că trăim în România, există foarte multe energii la nivel local şi microregional, energii în identităţile locale, iar aceste steaguri reprezintă aceste identităţi locale. Pentru mine, faptul că pe toate instituţiile din municipiul Sfântu Gheorghe am reuşit să arborăm, alături de steagul României şi steagul Uniunii Europene, steagul municipiului Sfântu Gheorghe, iar începând de astăzi vom putea arbora şi steagul judeţului, este o chestiune în care cu toţii putem să ne simţim mai bine. Pentru mine, în acest moment, acest centru al municipiului Sfântu Gheorghe a devenit mai complet, dacă doriţi, prin faptul că aceste steaguri pot fi arborate şi, e foarte important acest lucru, sunt protejate de legea română”, a precizat Antal Árpád.

Sursa si foto: WeRadio Sf. Gheorghe