Premierul Orbán face noi schimbări care atrag critici și suspiciuni din partea opoziției și a unora dintre cetățenii maghiari. Este vorba despre relocarea ministerelor în Cartierul Castelului din Budapesta. În acest scop, se desfășoară deja lucrări majore de construcție. Premierul Orbán urmărește ca districtul să devină noul centru de putere al țării, așa că și-a mutat deja reședința oficială acolo.

Márta V. Naszályi, primar al districtului și politician de opoziție, este împotriva acestui proiect, însă susține că nu poate decât să privească în timp ce guvernul expropriază terenurile deținute de municipalitate. „E un mesaj social periculos. Nu vreau să ne întoarcem la modul în care se făceau lucrurile în 1944 – inclusiv din punct de vedere arhitectural. Aceasta a fost o decizie dictatorială, arbitrară, a guvernului, o decizie care contravine intereselor societății”, declară ea. 

Îngrijorările edilului sunt împărtășite și de o parte a cetățenilor orașului Budapesta, precum Tamás Wagner, care locuiește în zona respectivă de 26 de ani. „Inițial spuneau că va costa 75 de milioane de euro. Acum au cheltuit deja 155 de milioane – și nu au ajuns nici la jumătate cu lucrările”, spune cetățeanul care se teme că nu va mai putea locui acolo după finalizarea lucrărilor.

Clădirea Parlamentului Ungariei se află pe cealaltă parte a fluviului Dunărea. Astăzi, Piața Kossuth arată la fel ca în martie 1944, plină de statui și monumente din epoca lui Miklós Horthy, liderul țării pe aproape întreaga durată a celui de-Al Doilea Război Mondial. Guvernul lui Orbán a reinstalat chiar și Monumentul Martirilor Naționali – care fusese înlăturat după război. 

„Suntem catalogați ca antieuropeni, xenofobi, islamofobi și homofobi doar pentru că ne prețuim tradițiile. Ungaria poate câștiga această luptă doar dacă dușmanii noștri înțeleg că banii lor din străinătate, lipsa lor de evlavie și atitudinea trădătoare nu vor mai guverna niciodată Ungaria!”, spunea László Köver, președintele Parlamentului, la momentul reinaugurării Monumentului Martirilor Naționali. 

Măsura luată de guvernul Orbán este contestată și de istorici, precum Krisztián Ungváry, care consideră că actuala guvernare se distanțează de valorile promovate de UE. „Ei spun că actuala opoziție politică este ca o bandă de teroriști și trădători. Confuză definiție, pentru că astfel de partide se află astăzi la guvernare în întreaga Europă. De ce Ungaria mai este membră a Uniunii Europene, dacă guvernul său pledează pentru valori contrare celor pe care le reprezintă Uniunea?” – se întreabă istoricul, care consideră că Miklós Horthy reprezintă un capitol întunecat din istoria țării. „Sute de mii de oameni au fost deportați din Ungaria și trimiși la moarte. 1944 a fost un an de rău augur!”, arată istoricul.

Sursă: digi24.ro

Foto: slideshare.net