Categories
Locale Stiri

Subprefectul de Covasna, Dulányi-Balogh Szilárd, vrea să devină preşedintele filialei USR PLUS

Subprefectul judeţului Covasna, Dulányi-Balogh Szilárd , a anunţat marţi că va candida pentru funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene USR PLUS.

Într-o postare pe pagina sa de socializare, subprefectul a precizat că obiectivele sale principale sunt accederea organizaţiei judeţene în Consiliul Judeţean Covasna şi obţinerea unui mandat de parlamentar la viitoarele alegeri, menţionând că, în cazul neîndeplinirii unuia dintre aceste deziderate, nu va mai candida pe viitor pentru funcţii de conducere în cadrul organizaţiei.

„Peste 10 zile o să avem alegeri pentru structura de conducere judeţeană USR PLUS Covasna, prilejuită de fuziunea USR şi PLUS, şi am decis să candidez pentru un nou mandat în fruntea organizaţiei judeţene. Consider că mai am energia, hotărârea, curajul necesar să mai duc organizaţia judeţeană încă un ciclu electoral. Pentru acest lucru mi-am impus trei ţeluri importante. Unu, să performeze fiecare membru USR PLUS, în funcţiile alese şi numite. Doi şi trei, care sunt legate ombilical – cum, de altfel am şi zis colegilor – accederea organizaţiei judeţene în Consiliul Judeţean Covasna şi obţinerea unui mandat parlamentar de către organizaţie. În cazul neîndeplinirii unuia din cele două deziderate, nu o să mai candidez pentru funcţii de conducere în organizaţie, la următoarele alegeri interne“, a scris Dulányi-Balogh Szilárd pe Facebook.

Acesta a intrat în politică în urmă cu aproape 4 ani. La sfâşitul lunii martie 2019, fost ales în fruntea filialei USR Covasna, având un mandat de doi ani, iar anul acesta a fost numit subprefect.

„Patru ani de construcţie. Cam la asta s-ar rezuma cei 4 ani petrecuţi de mine în politică. Puţini cunosc povestea USR Covasna; această poveste a început cu 7 idealişti, oarecum naivi, care în decembrie 2016-ianuarie 2017, au pus bazele USR Sfântu Gheorghe, ulterior USR Covasna. În această perioadă organizaţia judeţeană a parcurs un drum lung, uneori anevoios. Sunt mândru că am putut participa la fiecare etapă definitorie al drumului, de la înfiinţare până în prezent. Sigur, nu am fost singur, o mână de oameni m-au acompaniat tot drumul şi împreună am parcurs borne importante: Fără Penali în Funcţii Publice, Alegeri Europarlamentare, Prezidenţiale, Locale, Parlamentare. Rezultatele mi-au dat senzaţii mixte, au fost momente de bucurie, de supărare, dar tot timpul am rămas la fel de sinceri pragmatici, şi am acţionat constructiv“, a sintetizat liderul USR Covasna.

Sursă și foto: Covasnamedia.ro

Categories
Locale Stiri

Prefectura Covasna, rămasă fără prefect

Guvernul României a aprobat în ședința de miercuri eliberarea din funcția de prefect al județului Covasna a lui Iulian Constantin Todor, dar și a celor doi subprefecți, Cosmin Boricean şi Sergiu Mitroi.

În aceeaşi şedinţă de Guvern, executivul a aprobat numirea în funcţia de subprefect al judeţului Covasna a lui Dulányi-Balogh Szilárd, preşedintele USR PLUS Covasna.

„De astăzi este oficial. Am fost numit subprefect al județului Covasna. Mâine depun jurământul. La ce vă puteți aștepta de la mine: transparență, hotărâre în a realiza revoluția bunei guvernări în teritoriu. Nu mă duc la Instituția Prefectului să fiu decor. Vă stau la dispoziție. Nimic nu s-a schimbat. Mulțumesc pentru încredere”, a scris Dulányi-Balogh Szilárd pe Facebook la scurt timp de la numire. Acesta va depune jurământul în cursul zilei de joi.

Pentru funcţia de prefect al judeţului Covasna, care revine UDMR, propunerea Uniunii a fost primarul comunei Ozun, Ráduly István. În ceea ce priveşte al doilea post de subprefect, PNL îl susţine în continuare pe Cosmin Boricean pentru această funcţie.

Sursă și foto: WeRadio Sf. Gheorghe

Categories
Locale Stiri

Promisiunile USR PLUS pentru problema maghiară din România

Într-un județ cum e Covasna, teoretic, multor oameni le este mult mai simplu să voteze pentru că știu mereu cu cine. Altfel spus, majoritarii merg constant pe mâna UDMR. Ne-o demonstrează și rezultatele de la alegerile parlamentare, care au oferit, printre altele, multe surprize extrem de comentate pe rețelele de socializare, cum este de pildă succesul de care s-a bucurat formațiunea politică AUR, care reafirmă nevoia unei părți a societății românești de radicalitate și extremism.

Și totuși, în ultima perioadă, lucrurile par să se mai fi schimbat puțin, mai ales în ce privește electoratul tânăr, care vine din urmă cu mentalități și nevoi diferite. Pentru aceștia, UDMR nu mai rămâne singura opțiune posibilă, acum când un partid foarte tânăr, cum este formațiunea USR PLUS, se afirmă tot mai puternic cu viziuni noi și proiecte aplicate, care lasă în urmă separarea pe etnii și pledează pentru unitate și scopuri comune. 

La nivel județean, cel mai cunoscut membru USR PLUS este Dulányi Balogh Szilárd, etnic maghiar, de profesie consilier juridic, care acum este co-președintele filialei covăsnene și se ocupă exclusiv de politică, dedicându-se proiectelor partidului cu un elan specific numai omului care crede orbește în cauza sa. „De când sunt în politică, mi-am primit „porția” de la toată lumea. De la unii etnici maghiari mi-am primit „porția” de vânzător și trădător de neam, unii români mi-am primit „porția” cu acel cuvânt cu B care nu îmi palce și pe care nu vreau să îl pronunț (n. r. bosgor). Totuși merg înainte. Nu dezarmez pentru că eu am intrat în politică ca să construiesc punți între cele două comunități”, mărturisește el conștient de poziția ingrată în care se găsește. 

Motivul pentru care crede atât de mult în ceea ce face este acela că, după părerea sa, în județul Covasna, niciun partid, fie el român sau maghiar, nu s-a concentrat vreodată coerent pe strategia de construi punți între cele comunități. Toți au încercat să dezbine prin proiecte de lege și inițiative legislative care au ținut mereu oamenii în tensiune și învrăjbire. 

Or, tocmai acest mod de abordare a comunității covăsnene în ansamblu ar urma să se schimbe, dacă USR PLUS ar ajunge în Parlament. „Am făcut presiune pe această chestiune, să nu uităm în programul de guvernare pe toți etnicii din România – că România are mai multe comunități etnice nu numai maghiare”, spune Szilárd, referindu-se la un program al partidului, „USR maghiar”, pe care îl consideră foarte curajos și care, între altele, tratează aspecte foarte sensibile pentru comunitatea maghiară de la noi. 

„Un punct din acest program este ca pragul folosirii limbii maghiare în administrație să nu mai fie de 20%, cum este în momentul de față, și să fie de 10% (vezi cazul Clujului, care este undeva între 14 – 16 %). Punctul doi vizează presupusa problemă a însemnelor comunităților etnice. Să nu ne mai batem în steaguri, imn etc. și să nu mai inventăm tot felul de probleme. Să mergem mai degrabă înainte după modele precum cele oferite de țări ca Slovenia și Croația, ca să nu amintesc și eu de celebrul Tirol de Sud care a fost foarte invocat de UDMR”, precizează co-președintele filialei covăsnene a formațiunii politice UDMR PLUS. 

În opinia sa, aceste aspecte se pot rezolva extrem de simplu dacă există voință politică, prin utilizarea steagului comunităților etnice regionale și în județe precum Harghita sau Covasna, așa cum se folosesc în Dobrogea, Țara Oașului sau Țara Bârsei. În felul acesta, crede Szilárd, s-ar reduce cu mult procesele privind inscripțiile de pe instituții și clădiri din zonă, iar etnicii maghiari s-ar simți în sfârșit acasă și și-ar vedea drepturile respectate. 

„Noi ne orientăm exclusiv după ce se prevede în tratatele Uniunii Europene legat de acest subiect. Avem în vedere „CONVENȚIA CADRU pentru protecția minorităților” și Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare. Acolo se zice foarte clar că statele membre își vor aduce toată contribuția nu numai ca să protejeze limbile regionale, ci să și contribuie la prezervarea lor. Acest principiu și aceste carte au fost votate de Parlamentul României, iar noi vrem să le vedem implementate”, explică Dulányi, care este hotărât să militeze totodată și pentru schimbarea modului de predare a limbii române pentru copiii maghiari, care după părerea sa, trebuie ajutați și susținuți de stat, prin diferite proiecte, să fie mereu aproape de limba română și să și-o însușească de la vârste fragede ca să o poată vorbi la fluent cât mai devreme.

Categories
Interviuri

„Politicile pe care le propunem noi afectează toți cetățenii județului” – interviu cu Radu Matei, candidat pentru poziția de senator de Covasva

Născut și crescut în Sfântu Gheorghe, Radu Matei, în vârstă de 36 de ani, este de profesie peisagist și a intrat în politică de puțin timp, convins că poate contribui la o schimbare în bine a felului în care se face politică în România, dar și a mentalității oamenilor care, în opinia lui, au nevoie de o nouă abordare. 

La alegerile locale, Radu Matei s-a aflat pe lista pentru Consiliul Local Sfântu Gheorghe din partea alianței USR PLUS, listă care nu a depășit pragul necesar de 7%. Convins că o bătălie pierdută nu este un război pierdut, Radu a decis să candideze din partea aceleiași formațiuni politice pentru poziția de senator Covasna în Parlament. 

Am stat de vorbă cu el despre planurile pe care le are pentru covăsneni, în ipoteza că ar fi numit senator, dar mai ales despre ce înseamnă o nouă abordare și care sunt schimbările pe care crede că le poate aduce împreună cu colegii lui. 

Reporter: Ai făcut facultatea la București, cum de te-ai întors din Capitală într-un oraș de provincie, așa cum este Sfântu Gheorghe?

Radu Matei: Încă înainte să plec la facultate eram hotărât să mă întorc aici pentru că mi s-a părut mereu că aici mă simt cel mai bine. Am văzut întotdeauna Sfântu Gheorghe ca pe locul meu de baștină. În București, mi s-a confirmat dragostea față de zona asta, care este complet diferită, mai ales prin faptul că îți dă un sentiment de apartenență. Relațiile interumane sunt bine sudate la Sf. Gheorghe. Bucureștiul mi-a dat mereu senzația unui oraș locuit de oameni aflați în trecere, ceea ce m-a făcut să nu simt că fac parte dintr-o comunitate.

R.: Și cărei comunități simți că îi aparții? Celei române?

R. M.: Niciodată nu m-am identificat ca făcând parte dintr-una din comunități, română sau maghiară. Eu mă văd integrat 100% în comunitatea din Sfântu Gheorghe și nu văd diferențe din punct de vedere etnic. 

R.: Și cum de ai intrat în politică? Ai cochetat dintotdeauna cu politica sau cum de te-ai hotărât să faci acest pas?

R. M.: Când m-am întors din București, mi-am dat seama că nu prea există un spirit civic în Sfântu Gheorghe, în sensul că părerile critice la adresa raportului cetățean-administrație locală nu prea existau. Lumea aici nu prea își permite să aibă opinii critice. 

R.: Nu își permite sau nu își dorește? Putem vorbi despre o pasivitate?

R. M.: Da, poate de o pasivitate în ideea în care mulți nu vor să iasă din zona de confort. Fiind un oraș mic, nu vor să genereze o dezbatere pe idei, cred că din cauza confortului personal. Acesta a fost deci un aspect, lipsa spiritului civic. Dar am și fost dezamăgit de modul arhaic în care se face politică aici. Consider că partidele vechi din județ prea împart electoratul și își formează politicile strict pe criteriul etnic. Adică, în politica covăsneană lucrurile se împart în partid românesc și partid maghiar, lucru pe care noi avem de gând să îl schimbăm.

R.: Și cum aveți de gând să faceți asta? 

R.M: Vrem să facem politici pentru toți oamenii, indiferent de etnie sau de apartenențele culturale, rămânând totodată sensibili la particularitățile zonei. Știm că ipostaza în care ne punem, de a împăca și capra și varza, este foarte grea și există riscul ca, din punct de vedere politic, să nu avem succes, dar credem că această cale este calea etică pe care un partid politic trebuie să o abordeze aici. 

R.: Vorbind de succes, totuși nu ați avut prea mult succes la alegerile locale de la Sf. Gheorghe. Ce a lipsit?

R.M.: Cred că nu am reușit să coagulăm o echipă destul de puternică pentru a acoperi toate pozițiile respective, dar, la alegerile locale, ne-am bucurat totuși de succesul colegilor din alte localități, cum este Întorsura Buzăului sau Valea Mare. La nivel local, e greu să găsești un competitor capabil să intre într-o competiție cu UDMR-ul. 

R.: Dar la parlamentare, ce va fi diferit? Cu ce promisiuni veniți ca să determinați covăsnenii să voteze?

R.M.: La baza ofertei noastre electorale stă un program de guvernare care are 40 de angajamente pe mai multe domenii. În acel program de guvernare, avem stabilite exact măsurile pe care dorim să le implementăm. De ce să ne voteze? Pentru că am demonstrat că putem să ne poziționăm în centrul spectrului politic covăsnean, în sensul în care nu suntem un partid cu o retorică strict bazată pe identitatea etnică a alegătorului. Politicile pe care le propunem noi afectează toți cetățenii județului. De exemplu, corupția din administrație, chiar și incompetența din administrație, nu ține de etnie, ci de modul în care înțeleg acești oameni să își facă treaba. 

R.: Dar acești oameni sunt ancorați de ani de zile în pozițiile pe care le ocupă. Este un adevărat păienjeniș cu care trebuie să luptați. Cum credeți voi că îl veți putea înlătura?

R.M.: Pe lângă faptul că noi suntem oameni integri și capabili, instrumentele pe care le avem la îndemână sunt cele legislative. În cazul în care intrăm în Parlament, vom putea iniția proiecte de legi care să rupă acest păienjeniș. Important e pentru noi să ajungem într-o poziție în care să putem exercita această putere legislativă deoarece sunt sigur că vom reuși să rezolvăm multe dintre problemele care ne bântuie pe toți.  

R.: USR PLUS Covasna se aliniază la proiectul mare al formațiunii sau vă gândiți să reprezentați în mod expres anumite probleme specifice județului? Covasna este problematică din perspectiva asta în care minoritarii la nivel național se simt majoritari și invers. Cum veți trata acest aspect?

R.M.: Avem stabilită o comisie care se ocupă cu problemele etnice din România. Astfel, am reușit să introducem în programul de guvernare și un capitol legat de provocările comunităților etnice. Ai pomenit de relaționarea asta minoritar-majoritar, pe care o consider greșită deoarece naște foarte multe complexe – de superioritate și de inferioritate. Aici, la nivel local, aceste complex se manifestă câteodată în același timp, ceea ce, la nivel psiho-social, cred că nu e benefic. În ceea ce privește garanțiile pe care le putem oferi, noi vom putea acționa numai în măsura în care o lege sau o hotărâre de CL va fi sau nu aplicabilă tuturor cetățenilor. Altfel spus, dacă se emit legi sau hotărâri discriminatorii, atunci noi putem să le combatem. 

R:. Au fost voci care au susținut că sunteți prea modești și cu prea mult bun-simț pentru politică. Nu este acesta un dezavantaj? 

R.M.: Noi tocmai acest aspect dorim să îl impunem în politică. Acesta este și motivul pentru care am intrat în politică, să impunem un alt mod de a face politică: cu bun-simț și idei constructive. Acesta ar fi cel mai mare succes al meu în politică, ca împreună cu colegii mei să schimbăm retorica discursului politic și a modului în care partidele abordează politica. 

R: Dar electoratul este receptiv la bun-simț?

R.M.: Electoratul cred că vrea adrenalină, dar, împreună cu noi, și electoratul poate evolua, iar raportul dintre clasa politică și societatea civică va fi dictat de o evoluție comună.