Tag: secui

Categories
Nationale Stiri

Revoltă a secuilor pe Facebook: „Interesele cui le reprezintă UDMR?”

O postare făcută de Kelemen Hunor pe pagina sa de Facebook a încins spiritele între urmăritorii liderului UDMR, după ce aceștia au aflat că, la recensământul de anul acesta, vor avea o singură opțiune privind apartenența etnică, respectiv aceea de maghiar. Secuii și ceangăii se simt nedreptățiți și cer boicotarea recensământului. 

Deși este vorba doar de un proiect al Hotărârii privind forma și conținutul instrumentarului Recensământului Populației și Locuințelor din România în anul 2021, oamenii care din punct de vedere identitar se consideră secui sau ceangăi se simt lăsați pe dinafară și consideră să UDMR nu le mai reprezintă interesele. 

„Conform nomenclatorului etniilor, națiunea maghiară din Ardeal este nominalizat într-o singură rubrică 1100 ! doar cea de maghiar, pe când românii au 7 subdivizii, romii 14, germanii 6, ucrainienii 5, etc. De-a lungul istoriei natiunea maghiară din Ardeal a fost mentionat a fi format din maghiari, secui și ceangăi. Interesant astăzi UDMR a omis cu bună credință aceste subdiviziuni, al cărui scop ascuns și elocvent este ȘTERGEREA indentității regionale de secui, implicit dorința de autonomie regională, a identității sale clare prin simbolurile sale și a culturii specifice.

Pentru prima dată după 32 de ani a ieșit la suprafață în mod clar și evident că formațiunea politică UDMR niciodată NU a servit în mod clar interesele maghiarilor din Transilvania, mereu a mimat prefăcându-se că marea familie a maghiarilor este politica lor de căpătâi….adevărul, NIMIC concludent nu a realizat pentru ei”, spune într-o postare publică bilingvă László B., unul dintre sutele de etnici maghiari nemulțumiți.

Acuzațiile și scenariile posibile din spatele unei astfel de decizii curg râu. De la persoane care afirmă că în spate este doar mâna serviciilor secrete, care se tem de o posibilă autonomie locală în zona locuită de secui, la oameni care se simt discriminați și folosiți de UDMR doar pentru vot, toți încearcă să înțeleagă de ce etnicii maghiari sunt singurii care nu au diviziuni. 

Există, firește, și „voci” care lansează argumente în apărarea UDMR, între care acela că, indiferent de subdiviziune, maghiarii vorbesc o limbă comună și asta îi unește identitar într-un singur grup. 

Conform afirmațiilor făcute de unii dintre comentatori, au fost înaintate deja petiții cu privire la acest aspect, pe care oamenii îl vor rectificat rapid. 

Interesant este faptul că liderul UDMR sau vreun alt reprezentant al formațiunii politice nu a luat încă o poziție oficială în acest sens. În mod normal, cei care se simt nedreptățiți ar fi trebuit să primească cel puțin o explicație privind decizia de a omite secuii din formular și de a trece ceangăii la alte etnii, alături de chinezi și găgăuzi. Dar, nefiind încă prea târziu, ne putem aștepta la o revenire asupra deciziei sau, în cazul cel mai neplăcut, la o justificare. 

foto: legestart.ro

Categories
Locale Nationale Stiri

Cartea de identitate secuiască – cel mai nou vis al Consiliul Național Secuiesc

Consiliul Național Secuiesc (CNS) vrea să introducă o carte de identitate secuiască, ce ar urma să aibă, pe lângă elemente clasice precum numele și domiciliul, și un angajament față de autonomia teritorială a Ținutului.

Comitetul permanent al consiliului a supus luni dezbaterii publice proiectul hotărâre privind introducerea cărții de identitate secuiești, scrie agenția maghiară de presă Hirado.

Ținutul Secuiesc este o regiune istorică a României, situată în sud-estul Transilvaniei, într-o zonă locuită majoritar de secui, pe teritorii care aparțin administrativ în principal de județele Covasna, Harghita, o parte din Mureș, dar și din Alba, Bacău, Cluj și Neamț.

Statul român nu recunoaște autonomia Ținutului Secuiesc, deși Camera Deputaților a adoptat tacit o hotărâre în acest sens, în aprilie 2020.

Potrivit proiectului prezentat de Hirado, cartea de identitate secuiască poate fi obținută de orice persoană de peste 18 ani care are domiciliul în Ţinutul Secuiesc sau locuiește în afara acestuia, dar se declară secui și este de acord cu autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc așa cum se prevede în Statutul de autonomie elaborat de Consiliul Național Secuiesc.

Cartea de identitate secuiască poate fi solicitată prin completarea unui formular, care trebuie să conțină numele și prenumele solicitantului, data și locul nașterii, domiciliul permanent și sexul.

Formularul va conține în mod obligatoriu, în formă pre tipărită, angajamentul solicitantului față de autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc.

Documentul secuiesc ar conține în mod lizibil doar numele și secvența de cifre de identificare generate de sistem, celelalte date personale ar fi afișate într-un cod QR. Baza de date a cardurilor ar fi gestionată de o organizație sau instituție desemnată de comitetul permanent al CNS.

Potrivit proiectului, cartea de identitate secuiască poate fi retrasă celor care se opun în mod public valorilor specificate în cerere. Cardul trebuie retras în mod obligatoriu tuturor persoanelor care renunță la el și solicită ștergerea datelor personale din baza de date.

În preambulul proiectului de rezoluție, CNS a reamintit: în cursul pregătirii autonomiei teritoriale a Ținutului Secuiesc, a elaborat până acum Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc, a trasat granițele administrative externe și interne ale Ținutului Secuiesc și a creat simbolurile acestuia: steagul, stema și simbolul prescurtat al ținutului.

În plus, CNS a declarat că limba regiunii este maghiara, a desemnat sărbătorile oficiale ale Ținutului Secuiesc (Ziua Libertății Secuiești pe 10 martie și Ziua Autonomiei Ținutului Secuiesc în ultima duminică din octombrie) și a avansat propunerea în urma căreia Marea Adunare a Administrațiilor Locale Secuiești a declarat „Imnul secuiesc” imnul Ținutului Secuiesc.

Introducerea cărții de identitate secuiască a fost inițiată de Comitetul Permanent al CNS pe motiv că „în orice țară sau în oricare regiune autonomă a unei țări, elementul constitutiv cel mai important este populaţia care locuiește acolo, ai cărei membri acceptă constituția țării, respectiv legea fundamentală a regiunii autonome”.

Sursă și foto : știrileprotv.ro

Categories
Opinii

Încrederea maghiarilor din România în Viktor Orbán, puternic concurată de reticența acestora față de vaccin

În timp ce marile orașe din țară se confruntau cu un număr foarte mare de îmbolnăviri de COVID-19 și, implicit, de decese, județele Harghita și Covasna, a căror rată de vaccinare este undeva în jurul a 20%, surprindeau mai multe publicații din presa centrală care au scris pe acest subiect. În plus, deși sunt pro Viktor Orbán, maghiarii din zonă nu îl urmează pe acesta și în privința vaccinului. 

Deși gradul de vaccinare este destul de scăzut în cele două județe locuite preponderent de secui, paradoxal, aici a fost mult timp o rată foarte mică de îmbolnăviri. Spre exemplificare, Jud. Covasna a trecut abia pe 17 octombrie în scenariul roșu. Situația a contrariat mai multe publicații de la București, care au încercat să găsească o explicație pentru o asemenea stare de fapt. 

La nivel local, paradoxul semnalat de autorități este de cu totul altă natură. Este cunoscut că populația maghiară din zonă e profund orientată către Ungaria – citește presa maghiară, are drept de vot în statul vecin etc. Mulți etnici maghiari sunt susținători acerbi ai lui Viktor Orbán ale cărui decizii le contestă destul de rar și de puțin. 

Premierul Ungariei este cunoscut între altele ca un vaccinist înrăit. În Ungaria, oamenii au fost obligați de guvernul pe care acesta îl conduce să se vaccineze, au fost folosite chiar și vaccinuri neaprobate de UE, cum sunt cele din China sau Rusia, au fost instituite măsuri severe prin care numărul persoanelor vaccinate să fie cât mai mare la nivel național. Orbánînsuși a fost un exemplu de conduită în acest sens, zilele trecute anunțând că și-a făcut deja a treia doză de vaccin cu serul de la Moderna.

Într-un mod greu de explicat, secuii din Harghita și Covasna – poate și maghiarii din alte zone – refuză cu obstinație vaccinul, modelul Orbán nemaifuncționând în acest punct. În acest caz, rămâne de desprins o singură concluzie, anume aceea că, oricât de multă încredere le inspiră premierul ungar maghiarilor din România, aceasta nu poate concura cu nivelul de neîncredere pe care aceștia îl au față de autoritățile statului român și față de cadrele medicale de la noi.  Iar aici, încă o dată, românii și maghiarii sunt înfrățiți de aceeași soartă și de perspectiva comună asupra unui stat care a continuat să facă gafe și să șubrezească sistematic și ultimul strop de încredere al cetățenilor săi. 

Foto: euronews.com

Categories
Locale Stiri

Provocări etnice la Tg. Mureș: Monumentul Secuilor Martiri, vandalizat

UDMR a reclamat vineri seară vandalizarea Monumentului Secuilor Martiri din Târgu Mureş şi a transmis că este păcat că se încearcă din nou crearea unui conflict între comunităţile române şi maghiare. UDMR şi vicepremierul Kelemen Hunor au făcut apel la calm. La rândul său, primarul municipiului Târgu Mureş, Soós Zoltán, a transmis că oraşul se poate dezvolta doar dacă nu se lasă loc provocărilor etnice. „Să nu ne lăsăm păcăliți de cei care ne vor răul”, a transmis primarul.

UDMR şi Kelemen Hunor au reclamat, vineri seară, vandalizarea Monumentului Secuilor Martiri din Târgu oltan, Mureş. „Evident că nu tuturor le-a plăcut asta”, a transmis UDMR, adăugând că este păcat că se încearcă din nou crearea unui conflict între comunităţile române şi maghiare.

„UDMR condamnă toate manifestările extreme”, a mai transmis formaţiunea, anunţând că a depus o plângere la Poliţie şi făcând apel la calm.

La rândul său, primarul municipiului Târgu Mureş, Soós Zoltán, a transmis că oraşul se poate dezvolta doar dacă nu se lasă loc provocărilor etnice. „Cu puțin timp în urmă am aflat că autori necunoscuți au vandalizat Monumentul Secuilor Martiri. Târgumureşenii nu mai pot fi divizați, deşi unii nu renunță. Să nu ne lăsăm păcăliți de cei care ne vor răul. Oraşul nostru se poate dezvolta doar dacă nu lăsăm loc provocărilor pe bază etnică”, a scris vineri seară pe Facebook primarul Soós Zoltán.

Sursă și Foto: g4media.ro

Categories
Cultura si lifestyle

Reportaj de excepție al TVR despre secui, în seria Exclusiv în România

Emisiunea Exclusiv în România a canalului public de televiziune, realizată de Cristian Tabără, a prezentat duminică, 1 noiembrie, un reportaj impresionant despre zona Secuimii, locuitorii ei, obiceiurile și calitățile acestora și, de ce nu, unicitatea lor.

După ce la începutul verii influencerul Răzvan Pascu a avut o campanie pentru promovarea turismului în Secuime, iată că un jurnalist cunoscut face același lucru acum, ceea ce ne arată că, totuși, românii, chiar și cei din alte zone ale Transilvaniei, nu cunosc decât foarte puține lucruri despre secui și zona în care locuiesc.

De la meșteșugari de porți secuiești, la artizani, artiști plastici și artiști digitali, documentarul prezintă lucruri cunoscute și mai puțin cunoscute despre secui, precum delicioasele preparate specifice locului, dansurile și muzica deosebite, cultura și poveștile lor, și chiar un cult religios unic în lume, care a apărut și există doar în Transilvania, unitarianismul.

Este foarte impresionant discursul lui Orban Balazs, persoanlitate de marcă a secuilor din secolul al 19 lea, care poate fi ascultat în parcul tematic Mini Transilvania, de lângă Odorheiu Secuiesc, de asemenea prezentat în documentar. Acesta a spus, într-o cuvântare ținută în Parlamentul de la Budapesta, în 1870, următoarele:

Este în interesul națiunii maghiare să aibă frați și prieteni adevărați în națiunea română, atât în țară, cât și din străinătate. Pentru că dacă au existat vreodată două națiuni care erau interdependente datorită unității lor de interes, aceștia au fost cu siguranță maghiarii și românii, care sunt două națiuni unite, atât prin trecutul lor, cât și prin viitorul lor. Avem aceeași misiune, și anume: transmiterea culturii occidentale, apărarea acestui bastion al libertății și avem un dușman comun care vrea să ne distrugă pe noi doi, pentru că ambele națiuni ale noastre stau în calea ambiției și a dominației mondiale, pe care acesta dorește să o obțină. Este extrem de important pentru ambele națiuni cu aceeși soartă să se înțeleagă reciproc, să-și consolideze punctele forte și să soluționeze neînțelegerile.

EXCLUSIV IN ROMÂNIA este o emisiune de turism semnată şi prezentată de Cristian Tabără. In fiecare episod Cristian Tăbră călătoreşte, descoperă şi prezintă obiective turistice, istorie, cultură, credinţă, arhitectură, tradiţii, gastronomie, facilităţi turistice şi mai ales unicate europene şi mondiale din România, dintre care unele sunt încă necunoscute şi neexploatate turistic.Emisiunea prilejuieşte întâlnirea telespectatorului cu destinaţii spectaculoase – unicate mondiale, europene şi regionale din România – cu povestea şi istoria locului, cu facilităţi locale (acces, cazare, distracţii, costuri), cu trasee de încercat, specific local, gastronomie, tradiţii şi cu alte atracţii locale.

Sursa: Facebook, Youtube.

Categories
Magyar típusú találkozás Opinii

Opinia unui secui. Sare pe rana istorică: care este scopul?

Înainte de nebunia alegerilor, Agerpres a dat știrea că se va sărbători, ca în fiecare an, eliberarea orașului Sfântu Gheorghe: „Sfântu Gheorghe a fost primul oraş din Ardealul de Nord eliberat de Armata Română de sub ocupaţie fascisto-horthystă, în 8 septembrie 1944.”

Eliberarea Ardealului în general este considerată unul dintre subiectele foarte sensibile între români și maghiari. De obicei discuțiile pe această temă se degradează rapid în înjurături reciproce, chiar și în cazul unor oameni mai educați.

Haideți să recapitulăm ce s-a întâmplat: Transilvania, până în data de 4 iunie 1920, adică până în data semnării Tratatului de la Trianon era parte a Imperiului Austro-Ungar, iar mai înainte făcea parte din Ungaria. (Ungaria a devenit partea imperiului prin moștenire, după moartea lui Sigismund de Luxembourg, care avea un contract cu casa regală a Habsburgilor conform căruia după moartea lui, Albert al II-lea ar moșteni tronul. Albert, sub numele de Albert al V-lea, căsătorit cu fiica lui Sigismund a devenit astfel regele Ungariei și implicit al Transilvaniei.) Despre ocupare nu putem vorbi până în această dată. Atunci de unde vine ideea ocupației fascisto-horthyste?

Răspunsul s-ar referi la perioada marcată de al doilea arbitraj de la Viena. Arbitrajul însuși chiar folosește cuvântul ocupație: după Primul Război Mondial, este vorba despre plecarea armatei române și intrarea armatei ungare în zonele stabilite. Aici vorbim deci despre o ocupație administrativă și de logistică, nu numai militară.

Este interesant cum discursul privind Tratatul de la Trianon, respectiv al doilea arbitraj de la Viena sunt foarte similare, chiar și până în prezent: maghiarii preferă să folosească expresia de „Dictatul de la Trianon”, iar românii folosesc tot expresia de dictat, referitor la „Arbitrajul din Viena”.

Fapt este că fiecare dintre părți consideră că Transilvania ar reveni de drept lor. Ungurii nu se lasă deranjați de faptul că Ardealul avea de mult o populație preponderent română, precum nici românii nu sunt interesați de faptul că teritoriul marcat de Arbitrajul de la Viena era locuit predominant de unguri. Retorica nu s-a schimbat nici în 100 de ani după Trianon, și avem senzația că nu se va schimba mult până în data de 2040, an care va marca 100 de ani de cel al doilea dictato-arbitraj de la Viena.

Să vorbim și un pic despre fascistul Horthy. În opinia publică, guvernatorul Ungariei, Miklós Horthy este caracterizat drept fascist. Personajul istoric poate fi oarecum comparat cu Mareșalul Ion Antonescu, care în ciuda faptului că este documentat ca unul dintre cele mai sinistre caractere din istoria țării nu este perceput de mulți ca nazist. În cazul lui Horthy opinia istoricilor nu este unanimă: unii îl consideră fascist, alții numai antisemit. (Aici atragem atenția că Horthy se opunea, deși numai ușor, lui Hitler, chiar dacă din 1941 Ungaria participă activ la deportări, însă nu au omorât evrei. Nazistul propriu-zis din eră ar fi Ferenc Szálasi, urmașul lui Horhty.)

Să revenim un pic la evenimentele istorice: pe 8 septembrie, armata Ungară se află deja în retragere spre Târgu Mureș și Reghin, întâlnind și armata rusă. Armata română ajunge pe 8 septembrie în Sfântu Gheorghe, pe 9 septembrie în Târgu Secuiesc: majoritatea forțelor maghiare a părăsit deja zona, însă sunt lupte chiar și în satul apropiat de Sfântu Gheorghe, satul Arcuș (Generalul Grigore Bălan este rănit grav, sunt surse care consideră că moare chiar la Arcuș, și alte surse care spun, că decedează la Sinaia, pe data de 13 septembrie.)

Deci de aici ar veni motivul sărbătorii. Ceea ce din perspectiva unui român poate părea o clipă eroică și înseamnă eliberare, nu arată necesar la fel din perspectiva maghiarilor. În 1941 procentajul etnic din Sfântu Gheorghe arată în felul următor: din totalul de 14.365 de cetățeni, 96,8% se declară maghiari, 0,6% români. În urma recensământului din 1956, din 17.638, 85,7% se declară maghiari și 12,9% români. Evident în perspectiva maghiarilor evenimentele petrecute arată fix invers, decât din cea a românilor.

Eliberarea orașului marchează pentru comunitatea maghiară momentul în care au devenit minoritari. Un astfel de eveniment nu este ușor de digerat, chiar dacă în anii următori conviețuirea dintre români și maghiari este una pașnică. Ca minoritari vă putem spune că din când în când ne aflăm în situația în care trebuie să ne explicăm prezența în această zonă, care este la fel de naturală cum este prezența românilor în Alba Iulia!

Luând în calcul ceea ce s-a întâmplat în ultimele decenii, ceea ce poate fi caracterizat drept războiul de steaguri și simboluri, nevoia de a-și justifica existența unui minoritar într-un stat național devine una omniprezentă. În mod normal o schimbare ca aceea ce s-a petrecut în 1944 este digerată de o comunitate locală, sau regională – evident vorbim de cea maghiară. Că acest lucru nu s-a întâmplat este foarte evident. Având în vedere că etnia mai reprezintă o problemă în 2020 se pune întrebarea: cât de important este sărbătorirea acestui eveniment, care totuși pare să fie sare pe rana istorică a maghiarilor din zonă? Care este mesajul acestei manifestări anuale, la care nu prea participă românii locali, în afara poliției, armatei și jandarmeriei? Sunt numai forțele de ordine care reprezintă statul Român în zonă?

Adevărul este însă unul care o să placă celor care se declară anti-maghiari. Adevărul este, că orice ar fi fost înainte de 1944, acum lupta s-a sfârșit. Au ieșit câștigători românii. Nu numai din lupte, ci din toate disputele ulterioare, despre simboluri, învățământ și altele. Cei care consideră că trebuie sărbătorită înfrângerea maghiarilor au ceva de sărbătorit. Comunitatea maghiară nu a avut și nu are puterea de a schimba această situație.

Câștigătorul este câștigător, însă are și obligații morale: ar trebui să-și arate supremația, printr-o mână întinsă. Ceva de genul: hey maghiarilor, aveam probleme, ba erați voi răi, ba eram noi, de acum încolo, hai să fim prieteni, și să ne înțelegem, pentru că, de exemplu, în tema eliberării orașului Sfântu Gheorghe, voi o să ziceți mereu că este de fapt altceva. Vă înțelegem, însă simțim altceva. Nu-i bai, asta nu ne face dușmani, că trăim de mult în pace.

Gestul poate fi făcut însă numai și numai de parte învingătoare. Sperăm că va sosi și această clipă.

Nagy Kálmán

Categories
Opinii

O lege l-ar putea face pe Mihai Viteazu o figură detestabilă pentru secui

De când m-am mutat la Sfântu Gheorghe, am observat că românii de aici au ales drept spațiu pentru desfășurarea evenimentelor care îi privesc pe ei în mod expres Piața Mihai Viteazu, situată într-o zonă relativ centrală a orașului, foarte aproape de clădirea Prefecturii, dar și de cea a Consiliului Județean Covasna. Acolo au loc defilările și manifestările de 1 Decembrie, acolo se cântă colinde de Crăciun și tot acolo se sărbătorește, de pildă, Ziua Imnului sau se cinstește memoria eroilor români cu diferite prilejuri. Este o practică intrată în uz față de care nimeni nu pare să aibă vreo obiecție. Mihai Viteazu este cumva simbolul nedeclarat oficial al românilor din zonă, care au în Sfântu Gheorghe și un colegiu ce poartă numele cunoscutului domnitor. Există, de asemenea, și o fundație care se ocupă cu organizarea de evenimente culturale pentru români, denumită după ilustrul voievod. 

Pentru secuii de rând, figura lui Mihai Viteazu este mai degrabă neutră. Cei care au făcut școala în timpul comunismului își mai aduc aminte vag de el, cei mai tineri l-au lăsat să se piardă în negura sutelor de ani care îi despart de el, în timp ce alții îl asociază cu filmul regizat în 1971 de Sergiu Nicolaescu, cu care de altfel îl asociază și foarte mulți români. Pentru această categorie de secui, fraza rostită de Amza Pellea înainte de bătălia de la Șelimbăr, „Secuii rămân lângă mine” este memorabilă. Cea mai prețioasă informație este deci aceea că, la vremea respectivă, secuii s-au alăturat cauzei lui Mihai Viteazu, sprijinindu-l în lupta sa împotriva ungurilor, mai ales pentru că le promisese restituirea drepturilor furate de nobilii maghiari. 

De curând, am văzut însă că a trecut de Senat un proiect de lege care, pe cât de important li s-a părut inițiatorilor săi, pe atât de inutil și lipsit de sens mi s-a părut mie. Este vorba despre Legea privind declararea lui Mihai Viteazu domn al Țării Românești, domn al Moldovei și principe al Transilvaniei, drept martir și erou al națiunii române. Voturile senatorilor care s-au exprimat pentru acest proiect de lege au fost în număr de 110, în timp ce numai 23 au votat NU. Comisia pentru Drepturile Omului, Culte şi Problemele Minorităţilor Naţionale, din care fac parte și doi reprezentanți ai UDMR, a avizat proiectul, singurul aviz negativ venind de la Comisia de Cultură și Media, care nu a precizat clar și motivul pentru care nu s-a pronunțat în favoarea proiectului – precizările cuprinse în adresa înaintată de această comisie se referă doar la  ședința din 16 aprilie, în cadrul căreia s-a analizat propunerea legislativă și s-a decis cu unanimitate de voturi că avizul va fi negativ. 

De o luciditate surprinzătoare în analiza proiectului legislativ a dat dovadă Guvernul României, care dincolo de raționamentele financiare care îl fac să nu considere necesară o astfel de lege, remarcă și precaritatea argumentației, afirmând că  expunerea de motive este realizată succint. De aceea, lasă la latitudinea Parlamentului să decidă asupra necesității adoptării acestei inițiative legislative.  

Inițiatorii proiectului – senatorii PSD Carmen Dima, Lucian Romaşcanu şi Viorel Salan şi deputaţii PSD Natalia Intotero, Costel Lupaşcu, Laurenţiu Nistor, Alina Teiş şi Beatrice Tudor şi deputatul PNL Florin Roman – consideră că Mihai Viteazu trebuie declarat martir și erou național pe care românii să îl sărbătorească anual pe data de 27 mai, motivând în linii generale, astfel: „Afirmat prin ampla campanie politică și militară de la sfârșitul secolului al XVI-lea, și-a câștigat prin luptă și sacrificiu locul în istorie, fiind recunoscut drept primul domnitor român care a conștientizat și acționat în ideea Unirii celor trei țări românești, reușind imposibilul în data de 27 mai 1600 – data primei uniri a celor Trei Țări Românești”. 

Las la o parte faptul că multe voci ale istoricilor de la noi afirmă că Unirea atribuită lui Mihai Viteazu este mai degrabă un mit, întrucât voievodul nu a înfăptuit o unire propriu-zisă, cât timp toate cele trei principate și-au păstrat instituțiile de dianinte, legile, cutumele și procedurile fiecăreia în vigoare, Mihai neajungând nici măcar să unifice armatele, și fac un exercițiu de imaginație. Încerc să văd cu ochii minții cum ar decurge o sărbătoare a acestui proaspăt oficializat martir și erou național, în piața care deja îi poartă numele. Experiența mă face să cred că 27 mai s-ar transforma rapid într-un alt prilej pentru români de a ține discursuri despre unire, care cel mai probabil ar degenera înspre patetisme despre refacearea României Mari și alte asemenea chestiuni deranjante pentru comunitatea etnicilor maghiari, deja sătulă de evenimente de acest fel. Ziua de 27 mai ar deveni între altele încă o ocazie de dispută pe drapeluri și, în câțiva ani, l-ar face pe martirul Mihai Viteazu, simpatizat astăzi de secui, o figură detestabilă pe care ar asocia-o cu un instrument de marginalizare al părții adverse. Și atunci, nu pot să nu mă întreb, când România are saci întregi de probleme arzătoare ale prezentului, care ne privesc pe toți și își așteaptă rezolvarea de ani, de ce simt aleșii noștri să își justifice prezența și activitatea în Parlament prin inițierea de proiecte de lege care nu folosesc nimănui la nimic, ba uneori mai au și șansa de a adânci conflicte sau a crea noi disensiuni? Cu siguranță sus numiții au un răspuns, căci tot ei sunt aceia care vor să îi martirizeze și pe Horea, Cloșca și Crișan, printr-un proiect de lege similar. 

Foto: Observatorul de Covasna

Categories
Interviuri Stiri

Interviu spectaculos al profesorului Levente Salat: pentru a obține autonomie, între statul care o oferă și cei care beneficiază de ea, nu ar strica să existe o relație de încredere reciprocă

Secuii nu sunt încă pregătiți de autonomie, susține politologul Levente Salat, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai, într-o discuție cu jurnalistul Galavits Patrik, publicată în ediția de luni a Azonali.

De ce? „Pentru că nu dispun de competențele colective necesare pentru a putea funționarea unei autonomii. Chiar dacă în Secuime există o conștiință identitară regională, vizibil tot mai puternică în ultima vreme, nu există un proiect politic care să-i strângă pe toți laolaltă. În momentul de față sunt mult mai importante loialitățile și interesele față de scaunele secuiești de odinioară decât efortul comun de a crea sau construi o regiune corespunzător integrată, care să dispună de un centru veritabil. Secuimea nu are, în prezent, o capitală.

Mai mult, dacă mâine ne-am pricopsi cu autonomia Secuimii și cineva ar decide să pună capitala regiunii la Miercurea Ciuc, cei din Sfântu Gheorghe, Gheorgheni și Târgu Secuiesc, ca să nu mai spun de cei din Odorhei, ar fi extrem de deranjați de o astfel de alegere. Prin urmare, nu avem încă o integrare politică a Secuimii. Diferiții actori concurează între ei pentru a vedea, de fapt, cine reprezintă cu mai multă credibilitate brandul Secuimii.

Funcționarea unei autonomii presupune, însă, o anumită cultură politică, este nevoie de competențe esențiale în acest sens: colaborarea și realizarea unui consens. Numai că, după părerea mea, societatea și politicienii din Secuime n-au dobândit încă aceste competențe. De aceea, nu cred că dacă prin nu știu ce minune s-ar obține, totuși, autonomia, am putea vedea rezultate notabile pe termen scurt”, consideră politologul clujean.

Întâi de toate, însă, spune Levente Salat, pentru a obține autonomie, între statul care o oferă și cei care beneficiază de ea, nu ar strica să existe o relație de încredere reciprocă, pentru ca ambele părți să simtă că printr-un astfel de acord au ceva de câștigat. Și cum rămâne, continuă politologul, cu maghiarii din celelalte zone ale Transilvaniei, secuii formând doar jumătate din populația maghiară a regiunii?

Iată ideile principale ale interviului, foarte pe scurt:

– Salat nu crede că Secuimea are momentan resursele economice și financiare pentru un statut autonom.
– secuii nu au competențele colective necesare pentru autoguvernare.
– Secuimea nu are momentan o capitală culturală, mentală, politică.
– secuii reprezintă doar 50% din maghiarii din România, astfel autonomia lor nu rezolvă problema maghiarilor din restul Transilvaniei.
– românii și maghiarii nu și-au rezolvat traumele istorice, nici măcar pe cele recente. Regiunea autonomă a lui Stalin reprezintă, încă, o trauma pentru mulți români.
– deși UDMR a facut mult pentru maghiarii din România, este responsabilitatea partidului că nu a făcut ca mentalitatea colectivă a românilor și opinia publică din România să fie mai sensibile la tema autonomiei.
– după 1990 erau 16 propuneri legislative pentru autonomie.
– după ce evreii și sașii au disparut din peisajul demografic si cultural, doar maghiarii mai sunt în număr semnificativ. -fiindcă în secolul 21 nu mai există, din fericire, transferul demografic forțat, tactica statului român și a celui ungar coincid: prin finanțarea masivă a maghiarilor din România, Ungaria practic contribuie – direct, sau indirect – la un transfer demografic mai lent.

Aşteptăm o traducere profesională şi integrală a interviului.

Surse: romania.europalibera.org, Facebook (Maghiaromania).

Categories
Cultura si lifestyle

Paştele (catolic) la secui. Obiceiuri şi tradiţii

Chiar dacă Paştele catolic tocmai ce a trecut, iar cel ortodox urmează să vină, cu tot circul iscat în ultimele zile de către ping-pong-ul dintre Biserica Ortodoxă, Ministerul de Interne şi Preşedinţie, este binevenită o lectură plăcută despre obiceiurile secuieşti în perioada pascală. Majoritari catolici (şi foarte mândri de asta!), secuii au un folclor aparte şi obiceiuri specifice şi în jurul sărbătorilor de Paşti.

Joia mare este ziua trădării şi omorârii lui Isus, în amintirea acestor evenimente în zona Ciucului de Sus (satul Dăneşti) se ţine Cina Domnului, prin gătire şi rugăciune în comun. Cina Domnului are un rol purificator: cei care mănânc din sarmalele de post, capătă suflet curat la sărbători.


Vinerea mare este ziua vegherii trupului sfânt. În satele din zona Miercurea Ciuc (Sântimbru-Ciuc, Sâncrăieni, Sândominic) şi Gheorgheni (Joseni) flăcăi necăsătoriţi, îmbrăcaţi în port şi „înarmaţi” cu arme din lemn veghează trupul neînsufleţit al lui Isus începând de la slujba din vinerea mare, până la înviere. În momentul schimbului de gardă „soldaţii romani” efectuează gesturi după o anumită coregrafie.


În dimineaţa primei zi a Paştelui locuitorii satelor din zona oraşului Tg. Secuiesc (Mereni, Lemnia, Estelnic) parcurg cu căruţe hotarele satului. Acest obicei are şi un rol educativ: tinerii află, care sunt punctele marginale ale terenurilor agricole aparţinând satului. Cercul virtual, desenat prin ruta căruţelor, şi binecuvântările, urările, cântecele rostite-cântate veghează satul şi oferă speranţa unei recolte bogate. Cu această ocazie are loc şi un concurs de călărit: câştigătorul concursului aduce vestea învierii lui Isus. Cu această veste intră trupa în biserică.


A doua zi de Paşti în toate localităţile secuieşti flăcăii şi bărbaţii plec la stropit. Cele mai interesante obiceiuri de stropit sunt în jurul oraşului Covasna (Surcea, Tamaşfalău), unde flăcăii se duc împreună la stropit, trăgând o sanie mare împodobită cu crengi de brad, sub crengi cu un flăcău. Trupul intră în fiecare curte, unde sania şi fetele-femeile din casă sunt stropite cu apă pură. Acest obicei – asemănător cu paparudele româneşti – se termină cu dăruirea de ou încondeiat şi cu dans. Stropirea are un folclor foarte bogat şi în prezent: flăcăii rostesc binecuvântări în versuri.

Sursa: Enikő Szőcs Gazda, cimec.ro, Facebook.