Categories
Nationale Stiri

Preotul István Kovács, victimă a unui șantaj, este noul conducător al Bisericii Unitariene Maghiare

Preotul István Kovács din Sfântu Gheorghe a fost ales recent la conducerea Bisericii Unitariene Maghiare (MUE) și urmează să ocupe funcţia timp de şase ani. Votul sinodului care l-a ales s-a desfăşurat în două locaţii simultan: la Cluj-Napoca, în Biserica Unitariană din centrul orașului, şi la Budapesta, în Biserica Parohiei Unitariene „Bartók Béla”.

Din datele biografice publicate pe pagina de internet Unitarius.org reiese că István Kovács s-a născut în 1959, în localitatea Rupea (jud. Braşov), iar bacalaureatul l-a obţinut în 1978, la Sfântu Gheorghe. După finalizarea studiilorefectuate la Facultatea Unitariană a Institutului Teologic Protestant din Cluj-Napoca, el a slujit la Sâncraiu, Sfântu Gheorghe şi Târgu Mureş. Între 1990 şi 1993, a fost primul preşedinte al Asociaţiei Naţionale de Tineret „Dávid Ferenc”, reînfiinţată după căderea comunismului, iar din 1998 a ocupat funcţia de preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Pastorilor Unitarieni.  

Între timp, a fost şi consilier local şi a făcut parte şi din conducerea organizaţiei judeţene a Consiliului Naţional Secuiesc(CNS) şi din cea a organizaţiei din Sfântu Gheorghe a Partidului Civic Maghiar (PCM).

István Kovács a fost singurul care şi-a depus candidatura pentru funcţia de episcop, funcţie care din 2008 şi până acum afost ocupată de Ferenc Benczédi Bálint.

Biserica Unitariană a fost fondată de reformatorul transilvănean Ferenc Dávid, născut în Cluj-Napoca, în jurul anului1520. Religia unitariană recunoaşte o singură persoană divină, iar inscripţia „Dumnezeu este unul” poate fi citită adesea la intrarea în bisericile unitariene.

1568 a fost anul în care Dieta Transilvaniei a hotărât, pentru prima oară în lume, consacrarea dreptului la libertatea deconştiinţă şi religie. Acest lucru a condus la recunoaşterea de către stat a singurei biserici istorice maghiare fondate înTransilvania. Biserica Unitariană Maghiară a fost divizată de graniţele trasate după Trianon în Biserica Unitariană Maghiară și Biserica Unitariană din Transilvania, dar sinoadele celor două Biserici au decis în 2012 să se reunifice.

În 2019, numele preotului a apărut într-un scandal preluat inclusiv de presa centrală, după ce acesta a fost șantajat în mod repetat de către redactorul-șef al publicației „Szekely Ido”. Totodată, preotul are reputația de adept al autonomiei Ținutului Secuiesc. 

Sursă: hirado.hu

Foto: cancan.ro 

Categories
Opinii

Sunt românii și maghiarii de rând prieteni cu adevărat?

Am o amică născută și crescută la Sfântu Gheorghe din părinți români get beget, veniți în zonă în timpul comunismului. Oamenii au dat-o de mică la grădiniță în limba maghiară – amicei mele nu-i e clar dacă dintr-o deschidere spre multiculturalitate sau din rațiuni practice s-a întâmplat asta, dar n-are nicio importanță. Contează în schimb că ea vorbește maghiară fluent și are deopotrivă prieteni români și maghiari. Ba chiar sunt mulți cei care au crezut-o multă vreme unguroaică pentru că felul în care vorbește limba etnicilor majoritari de aici nu trădează prin nimic că n-ar fi vorbitoare nativă. 

În prezent, amica mea trăiește la Budapesta, însă este mereu cu un ochi spre casă și spre tot ce se mai petrece în micul univers din care s-a desprins. A fost adesea una dintre vocile care au apărat maghiarii de toate răutățile gratuite la care au fost expuși cu diferite prilejuri. Recent, ne-am întâlnit la Sfântu Gheorghe și, din vorbă în vorbă, am ajuns cu discuția noastră într-un punct foarte sensibil despre prietenia dintre români și maghiari. 

Multora dintre noi ne place să afirmăm – și nu neapărat fără temei – că oamenii se înțeleg foarte bine unii cu alții, că nu le pasă de etnie, dar interesele politicienilor și discursurile lor dau totul peste cap. Ei bine, amica mea a trecut printr-o situație care a pus-o pe gânduri și care i-a generat multe întrebări. 

S-a întâmplat ca, atunci când a avut loc scandalul cu cimitirul de la Valea Uzului, să posteze pe pagina ei de Facebook, ceva în favoarea maghiarilor. Postarea respectivă a fost virală, etnicii maghiari prieteni și neprieteni au felicitat-o, a primit zeci de cereri de prietenie într-o singură zi. În același timp, mulți români i-au scris comentarii și mesaje private cu game variate de înjurături, unii mai încinși de patriotism, amenințând-o chiar în fel și chip. 

A venit apoi momentul Ditrău, când cu imigranții brutari pe care comunitatea locală nu îi accepta. Nerezistând tentației, amica mea a exprimat din nou o părere publică, de data aceasta în defavoarea maghiarilor a căror atitudine nu o înțelegea. A fost de ajuns această postare pentru ca valul de iubire de la momentul Valea Uzului să se transforme într-un val de ură. Maghiarii care citeau postarea nu puteau accepta că sunt „sancționați” și nu păreau pregătiți să accepte un punct de vedere care nu îi măgulea. Mulți s-au retras din lista de prieteni virtuali, în timp ce alții mai îndrăzneți au comentat dur față de punctul de vedere exprimat. 

Acela a fost momentul în care amica mea, care, cum am mai spus, în repetate rânduri a luat poziție față de tot ce i s-a părut nedreptate față de maghiari, s-a oprit și s-a uitat la lucruri detașat. A avut o revelație: oamenii îi erau prieteni numai când spunea ceva ce își doreau să audă și le convenea. Imediat ce li se arăta un derapaj, oamenii nu mai primeau cu aceeași deschidere și bucurie observațiile, ba chiar stricau prietenia.

Și atunci, stau și mă întreb la rândul meu, cât de prieteni putem fi de fapt unii cu alții și în ce context? Suntem noi capabili să păstrăm un echilibru în relația de prietenie pe care o avem sau, de fiecare dată când ni se spune că am luat-o pe arătură, e musai să ne punem pe înjurat și să stricăm prietenii? Cât de autentică și de solidă este, de fapt, prietenia dintre românii și maghiarii de rând?

Foto: stiripesurse.ro

Categories
Internationale Stiri

Ungaria: Înființarea filialei Universității Fudan la Budapesta a generat un scandal aproape comic

Guvernul lui Viktor Orbán și opoziția unită din Ungaria sunt în centrul unui război ideologic major, transmite Bloomberg. După ce Orbán a bătut palma cu Beijingul pentru a înființa la Budapesta campusul unei universități chineze, primarul de opoziție al Budapestei vrea să redenumească străzile din jurul campusului.

Numele noi propuse de primar? Strada Free Hong Kong, Strada Dalai Lama și Strada Martirilor Uiguri – toate alese special pentru a irita China.

Forțele unite de opoziție din Ungaria boicotează deschiderea campusului universității Fudan, susținând că un asemenea eveniment e emblematic pentru ruperea țării, sub regimul Orbán, de valorile democratice occidentale.

Subiectul universității chineze a încins atmosfera la Budapesta înaintea alegerilor parlamentare de anul viitor. Guvernul Viktor Orbán vrea să finanțeze deschiderea campusului Fudan printr-un împrumut luat de la o bancă chineză – adică exact rețeta folosită de Beijing în toată lumea pentru a-și avansa agenda politică și economică.

Mișcarea lui Orbán vine după ce guvernul său a forțat plecarea din țară a Universității Central-Europene, fondată de George Soros.

Gergely Karácsony, primarul Budapestei și principalul adversar politic al lui Viktor Orbán, a declarat că „utilizăm spațiul de manevră politică pe care îl avem la dispoziție pentru a susține idealurile libertății și solidarității. Asta nu exclude o colaborare pragmatică cu China, dar să folosim banii contribuabililor pentru a construi Universitatea Fudan e prea mult”.

Universitatea Fudan, care urmează să își construiască la Budapesta filiala, a șters din carta sa universitară în 2019 expresia „libertatea de gândire” și a înlocuit-o cu o referință la liniile ideologice ale Partidului Comunist Chinez, potrivit Bloomberg.

Sursa: g4media.ro

Foto: oenoanda.blogspot.com 

Categories
Locale Stiri

Povestea pe larg a scandalului de discriminare de la Profi Sfântu Gheorghe

Săptămâna trecută, am opinat despre scandalul de la Profi Sfântu Gheorghe, unde s-a pus problema discriminării pe criterii lingvistice a personalului angajat, vorbitor de limbă maghiară, chiar de către șeful magazinului. Ulterior, covasnamedia.ro a publicat un articol amplu și documentat, care prezintă toate fațetele problemei în clipa de față. 

„Un scandal recent, în mijlocul căruia se află angajații unui magazin din Sfântu Gheorghe, în care se aduc acuze de discriminări, că un șef, vorbitor de limbă română, le-ar fi interzis angajaților să vorbească între ei sau cu clienții în limba maghiară, este discutat recent în spațiul public din județul Covasna și face iar tabere, în funcție de mentalități, etnii și cine știe ce alte criterii. Cazul a fost trimis spre analizare, se pare, și la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) de către Serviciul de Asistență Juridică pentru Minorități „Mikó Imre” al UDMR. Alianța Maghiarilor din Transilvania, formată din partidele PCM și PPMT, a făcut apel la boicotarea magazinului. 

Reprezentanţii Profi, căci despre acest magazin este vorba, spun că în urma anchetei interne s-a descoperit că totul a pornit de la un un conflict de disciplină care s-a transformat apoi într-un conflict de altă natură și că din acțiunile de până acum ale firmei se vede că tratamentul nediscriminatoriu a fost regula, nu excepția. 

Tot în context, Consiliul Național Maghiar din Transilvania (CNMT) a spus, pentru Observatorul de Covasna, că dacă speța, de care s-a aflat din presă, este adevărată, atunci nu ar trebui trecută cu vederea, dar că, în același timp, organizația a găsit mereu sprijin și colaborare la reprezentanții acestui lanț de magazine în campania „Bilingvism în comerț”. O analiză mai detaliată scoate la iveală și alte amănunte” – se arată în articolul din covasnamedia.ro. 

Relatarea este disponibilă integral AICI.

Foto: appadvice.com

Categories
Internationale Nationale Stiri

Criza COVID, sursă de conflict între transportatorii români și maghiari în Ungaria

Un scandal de proporţii a izbucnit în Ungaria între transportatorii maghiari şi cei români din cauza epidemiei de coronavirus – relatează publicaţia ungară Világgazdaság, citată de Rador. „O treime din mărfurile ungare de export sunt transportate cu mult sub preţul pieței de transportatorii români” – a declarat publicaţiei ungare Federația Națională a Transportatorilor Privați din Ungaria. Din această cauză, transportatorii ungari au înregistrat deja pierderi de venituri în valoare de 50 de miliarde de forinţi. Federaţia cere intervenţia autorităţilor ungare.

Transportatorii ungari au înregistrat o scădere a veniturilor de 50 de miliarde de HUF în urma pierderii de teren pe piață față de firmele din România, arată Federația Națională a Transportatorilor Privați din Ungaria, la inițiativa căreia au avut loc în aceste zile o serie de consultări pentru protecția pieței, cu implicarea instituțiilor de specialitate. Potrivit Federației ungare există prețuri concurențiale periculoase în transportul de marfă, o treime din transportul pentru export din Ungaria fiind adjudecat sub preț de transportatorii români.

Federația ungară afirmă că, prin prețurile de transport care indică o activitate ilegală, ireală, sub nivelul cheltuielilor, camionagiii români, care deseori își asumă o serie de nereguli, exclud firmele ungare de pe piața din Ungaria, iar competiția privind oferta de prețuri s-a accentuat și mai mult în perioada crizei COVID-19.

Potrivit calculelor Federației ungare prețul pe km al cheltuielilor proprii este de 0,82 – 0,86 de EUR, iar în cazul unui transport cu o remorcă prelată, prețul mediu de transport pentru export este de 0,87 – 0,92 EUR, în condițiile în care,potrivit informațiilor de pe piață, prețul de transport de export de pe piața ungară practicată de companiile românești poate fi și de0,75 sau chiar 0,5 EUR pe km. 

Federația ungară solicită intervenția autorităților și solicită intensificarea controalelor în primul rând pe respectarea timpilor de odihnă, pe interzicerea petrecerii timpului săptămânal de odihnă de 45 de ore în mijlocul de transport, pe utilizarea unui combustibil potrivit standardelor obligatorii, pe eludarea sistemului de plăți de taxe rutiere, respectiv pe plata sancțiunilor contravenționale. Pentru gestionarea subiectului se va înființa un grup de lucru.

Totuși, reprezentanții transportatorilor români nu consideră fundamentate toate criticile formulate de colegii lor maghiari, arătând că situația este mai nuanțată. Potrivit lui Böjte Gábor, proprietar de firmă de transport din Sfântu Gheorghe, cea mai mare problemă rezultă din faptul că transportatorii negociează foarte rar cu beneficiarul direct.

„Fabricile postează marfa pe bursa online, transportul acestora fiind încredințat unor firme de logistică – transport (spedition), care rețin o parte importantă din prețul mai bun oferit de client, iar din această cauză firmele de transport primesc sume mai mici” – a explicat transportatorul român situația. De asemenea, transportatorii români arată că și firmele din Ungaria vânează transportul ieftin.

sursa: g4media.ro

foto: informateur.ro