Tag: România

Categories
Stiri

Braț la braț: Ungaria sub România in clasamentul Transparency International privind corupția în Uniunea Europeană

Potrivit Transparency International, în ciuda angajamentelor luate la nivel oficial, 131 de state din cele 180 analizate nu au făcut progrese semnificative în combaterea corupţiei, în ultimii 10 ani, iar România și Ungaria nu fac excepţie.

Indicele de Percepţie a Corupţiei (IPC) reflectă modul în care experţi independenţi şi din mediul de afaceri percep corupţia existentă în sectorul public din 180 de state şi teritorii. Clasamentul este întocmit prin acordarea de puncte, de la 0 la 100, în care 0 înseamnă „foarte corupt”, iar 100 „deloc corupt”.

„Percepţia cu privire la corupţia din sectorul public din România este neschimbată de zece ani. Cu doar 45 de puncte din 100, România rămâne în rândul celor trei cele mai corupte ţări din Uniunea Europeană, alături de Ungaria (43 de puncte) şi Bulgaria (42 de puncte). Percepţia asupra corupţiei din sistemul public este similară nu doar de la un an la altul, ci şi prin comparaţie cu rezultatele din anul 2012, când ţara noastră avea 44 de puncte din 100”, au transmis reprezentanţii Transparency International.

La nivelul UE sunt însă şi state care au înregistrat diferenţe de peste 10 puncte în ultimul deceniu. Grecia şi Italia au câştigat câte 13 respectiv 14 puncte în perioada 2012 – 2021. Astfel că Grecia avansează de la 36 de puncte în 2012 la 49 de puncte în 2021, iar Italia de la 42 de puncte în 2012 ajunge în 2021 la 56 de puncte.

La polul opus se află Cipru şi Ungaria, care au pierdut 13 respectiv 12 puncte în ultimul deceniu, ajungând la 53 respectiv 43 de puncte în IPC 2021. Media la nivelul statelor UE rămâne la 64 de puncte.

Din analiza TI reiese că pandemia de COVID-19 a dat guvernelor ocazia să îşi extindă puterea executivă, să ascundă informaţii publice şi să restrângă din drepturile cetăţenilor. Pandemia a afectat transparenţa şi responsabilitatea inclusiv la nivelul statelor membre UE, expunând semne de îngrijorare cu privire la paşi înapoi făcuţi chiar şi de ţările din fruntea clasamentului IPC.

Categories
Stiri

Köszönjük, Magyarország! Klaus Iohannis a discutat cu Viktor Orban despre ajutorul oferit de Ungaria

Klaus Iohannis i-a mulțumit lui Viktor Orban, prin telefon, pentru ajutorul dat de Ungaria României prin preluarea și tratatea unor pacienți COVID în stare gravă.

„Președintele României, Klaus Iohannis, a avut vineri, 15 octombrie 2021, o convorbire telefonică cu Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, la inițiativa părții române. Președintele Klaus Iohannis i-a mulțumit Prim-ministrului Viktor Orbán pentru ajutorul oferit de autoritățile ungare pacienților români, care reprezintă un gest de adevărată solidaritate europeană în aceste momente dificile ale pandemiei de COVID-19”, se arată într-un comunicat al Președinției.

Șeful statului a apreciat în mod deosebit realizarea rapidă a transferului unor bolnavi de COVID-19, aflați în stare critică, pentru tratament în spitale din Ungaria, la Szeged și Debrecen, se mai precizează în comunicat.

România a transferat până acum 20 de pacienți COVID în stare gravă la spitalele din Ungaria, în centrele universitare din Szeged și Debrecen.

Ungaria va ajuta România să trateze 50 de pacienţi infectați cu Covid-19 care au nevoie de terapie intensivă, a declarat miercuri ministrul de Externe ungar, Peter Szijjarto. El a menţionat „provocările extrem de serioase” şi în creştere cu care se confruntă România în ultimele zile ca urmare a înmulţirii cazurilor de COVID-19.

Categories
Internationale Stiri

Raport antifraudă OLAF pentru 2019: Ungaria conduce detașat în topul țărilor care trebuie să returneze bani europeni, iar România este campioană la utilizarea defectuoasă a fondurilor UE

În ultimii cinci ani, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a sugerat în cazul Ungariei aplicarea unei sancțiuni de 10 ori mai mari decât media per Uniune, din cauza utilizării frauduloase a fondurilor alocate de UE. Potrivit hvg.hu, în 2019, OLAF a stabilit cinci proceduri pe baza raportului pe care l-au emis recent.

Instituția se ocupă cu cercetarea modului în care se utilizează fondurile UE. Dacă se descoperă nereguli, aceasta sugerează rambursarea către Comisia Europeană, precum și anchetarea autorităților naționale. În cazul Ungariei, OLAF a examinat cinci aspecte și a sugerat sancțiuni pentru două dintre ele.

Interesant este faptul că românii sunt cei care conduc lista în care OLAF a găsit 11 cazuri de utilizare defectuoasă a fondurilor alocate de UE. Totuși, nu toate neregulile constatate se traduc prin utilizare frauduloasă a banilor. Țara noastră apare în raportul OLAF la mai multe capitole privind fraude cu fonduri europene: ferme de acvacultură în zone unde nu există apă, fonduri europene pentru prevenirea incendiilor de pădure sau fonduri pentru managementul apelor uzate.

Manevre internaţionale tot mai complexe au fost folosite pentru deturnarea a 148 de milioane de euro în 2019, constată OLAF în ultimul raport. Anchetatorii au evidenţiat tendinţe noi sau recurente în înţelegerile între concurenţi la procedurile de achiziţie; scheme transfrontaliere; scheme referitoare la proiecte în ţări din afara Uniunii şi cercetare; contrabandă şi falsuri.

În cazul Ungariei însă, ambele cifre sunt mari. OLAF a sugerat rambursarea a 3,93% din banii primiți de Ungaria în perioada 2015-2019 din fondurile europene structurale și de investiții. În caz de nereguli, cei care au obținut fonduri europene trebuie să ramburseze banii primiți, dar statul beneficiar îi poate redistribui.

Cu această rată, Ungaria se ridică deasupra tuturor statelor membre ale UE, fiind urmată de Slovacia, cu doar 0,53 %. Între timp, media UE de abateri în acest sens este de doar 0,36%. Mai mult, această rată a crescut recent, în 2018, fiind de doar 3,84%.

Ungaria are cele mai multe audituri care s-au încheiat cu o sugestie de rambursare (43), în timp ce românii sunt pe locul al doilea la acest capitol cu 40 de sugestii de rambursare. Numărul total de astfel de sugestii în UE este de numai 235.

Sursa: dailynewshungary.com, digi24.ro.

Categories
Internationale Stiri

Înțelegeri între miniștrii români și ungari de interne și externe, pentru buna desfășurare a unor activități la granița dintre cele două state, pe fondul creșterii îmbolnăvirilor de COVID-19

Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, a avut o convorbire telefonică cu omologul său ungar, Sandor Pinter, în contextul restricțiilor de circulație pentru cetățenii străini impuse de autoritățile ungare, începând cu 1 septembrie, iar Ungaria a acceptat menținerea în funcțiune a încă patru puncte de trecere a frontierei, suplimentar față de cele opt comunicate inițial. Și ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a avut, sâmbătă, o convorbire telefonică cu omologul său de la Budapesta, Péter Szijjártó, acesta din urmă confirmând că tranzitarea teritoriului Ungariei va fi permisă în continuare în aceleaşi condiţii. Oficialul ungar a precizat că regulile care vor fi schimbate se referă la intrarea în Ungaria ca destinaţie finală a călătoriei.

„În această dimineață, ministrul afacerilor interne, Ion Marcel Vela, a avut o convorbire telefonică cu omologul ungar, Sandor Pinter, în contextul restricțiilor de circulație pentru cetățenii străini impuse de autoritățile ungare, începând cu 1 septembrie 2020. Cei doi demnitari au analizat împreună măsurile ce pot fi instituite de partea ungară. La propunerea părții române, Ungaria a acceptat menținerea în funcțiune a încă patru puncte de trecere a frontierei, suplimentar față de cele opt comunicate inițial”, precizează Ministerul Afacerilor Interne într-un comunicat de presă.

Astfel, următoarele puncte de trecere a frontierei sunt deschise pentru tranzitul cetăţenilor români:

  • PETEA – CSENGERSIMA, destinat traficului internaţional de persoane şi marfă (tranzit)
  • URZICENI – VÁLLAJ, destinat traficului internaţional de persoane (tranzit)
  • VALEA LUI MIHAI – NYÍRÁBRÁNY, destinat traficului internaţional de persoane şi marfă (tranzit)
  • BORŞ – ÁRTÁND, destinat traficului internaţional de persoane şi marfă (tranzit)
  • VĂRŞAND – GYULA, destinat traficului internaţional de persoane şi marfă (tranzit)
  • TURNU – BATONYA, destinat traficului internaţional de persoane şi marfă (tranzit)
  • NĂDLAC – NAGYLAK, destinat traficului internaţional de persoane şi marfă (tranzit)
  • NĂDLAC 2 (autostradă) – CSANÁDPALOTA, destinat traficului internaţional de persoane şi marfă (tranzit)
  • CENAD – KISZOMBOR – destinat inclusiv tranzitului lucrătorilor transfrontalieri
  • CURTICI – LOKOSHAZA (feroviar)
  • SĂCUIENI – LETAVERTES – destinat tuturor tipurilor de trafic
  • SALONTA – MEHKERE – destinat inclusiv tranzitului lucrătorilor transfrontalieri

Conform sursei citate, traficul internaţional de marfă nu va fi restricţionat, acesta se va desfăşura în aceleaşi condiţii ca şi până acum.

Cei doi miniștrii au agreat și operaționalizarea în cel mai scurt timp a noului PTF Borș II, ce va fi inaugurat în data de 4 septembrie, precizează MAI.

La invitația ministrului Marcel Vela, cei doi demnitari au stabilit ca la sfârșitul lunii septembrie să aibă o întrevedere în România, pentru a discuta aspecte care țin de relațiile bilaterale dintre cele două ministere, se mai arată în comunicat.

Potrivit MAE român, condiţii de călătorie pentru Ungaria actualizate periodic sunt disponibile la următorul link: http://www.mae.ro/node/51934.

Ministerul reaminteşte că, în prezent, sunt aplicabile următoarele condiţii de tranzit pentru pasageri:

– durata tranzitului să nu depăşească 24 de ore;

– persoanele să nu prezinte simptome specifice infecţiei cu COVID-19;

– să prezinte un document din care să rezulte fără echivoc scopul deplasării şi ţara de destinaţie, respectiv să aibă asigurată intrarea pe teritoriul statului vecin Ungariei, aflat pe ruta de tranzit către ţara de destinaţie.

Surse: g4media.ro, digi24.ro

Categories
Stiri

REACȚIE ACIDĂ ActiveWatch, în cazul clasării dosarului „Valea Uzului”: Discursul instigator la ură nu trebuie să mai fie tolerat de procurori

ActiveWatch – organizație care militează pentru apărarea drepturilor omului și pentru o comunicarea liberă în interes public -critică decizia clasării dosarului „Valea Uzului”, printr-o scrisoare deschisă adresată Parchetului General și Ministerului Justiției.

Discursul instigator la ură nu trebuie să mai fie tolerat de procurori, arată ActiveWatch, făcând referire la sloganul utilizat de sătenii care au intrat în dispută pe tema cimitirului din Valea Uzului, respectiv: „Afara cu ungurii din țară”

https://www.facebook.com/ActiveWatch/posts/3599616143401023?__xts__%5B0%5D=68.ARDBuaW29MLmubUb8a7I4NUx8jjVgyICiGrZ2b7BefznPD4wl_1Kvz6s4EYdSnvlVLmuf56_JcFZfzfmlujCYDafHqDq2eawDOLiB2QqfEFpge9Gao2x-jCMShMGISlDVuowwwbMx7uCWOyha9sYLDlkeh-N8SjpGGhZ3bwI_fY-Zjfac3qw6lOU13Zg9by60z1h7bhL91t1Qtqi72FSYzOXpaB-x0UcEgA1VlDWEQvcRi0Uma3jQe4AT6UeJIwuYVg6Qai_BfSNIp0leDpBtWow9lDy5tK3xyQ8l5R8-viRKq_L3QWsZUe5RBGuvgy7z6HjbjUeuoXT7LVWIwKMZQ&__tn__=K-R

Reamintim incidentele din 6 iunie, 2019, când pe fondul disputelor locale pe tema cimitirului internațional din Valea Uzului, mai multe organizații românești s-au deplasat în zonă intrând în conflict cu enticii maghiari, dar și cu jandarmii. Mghairii au format un lanț uman, în înrcercarea de a împididca pătrunderea românilor în cimitir, ei au fost bruscați și loviți cu steaguri, pe fondul unor scandări de genul: „Afară cu ungurii din țară!”, „Marș afară din țară!”, „Marș la Budapesta!”, etc.

Dosarul penal deschis la vremea respectivă a fost clasat. Procurorul de pe lângă Judecătoria Moinești, Daniel Constantin Gălbează, care a instrumentat cazul a  decis că sintagma „afară cu ungurii din țară” este o „o presupusă lozincă antimaghiară care nu se încadrează la infracțiunea de incitare la ură și discriminare, pe motiv că nu vizează o categorie de persoane, ci o etnie”.

ActiveWatch solicită Inspecției Judiciare să se autosesizeze în cazul clasării dosarului Valea Uzului.

Mai jos, scrisoarea integrală transmisă de organizație:

„ActiveWatch își exprimă consternarea cu privire la unele dintre motivele invocate în ordonanța de  clasare a faptelor petrecute pe data de 6 iunie 2019 la Valea Uzului. Considerăm că atât Inspecția Judiciară, cât și Ministerul Justiției trebuie să ia măsuri care să transmită mesajul ferm că discursul instigator la ură nu este tolerat de parchetele din România.

Concret, procurorul Daniel Constantin Gălbează, care a redactat ordonanța de clasare, a hotărât că expresii precum „Afară cu ungurii din țară!” reprezintă „presupuse lozinci antimaghiare” care nu pot fi încadrate articolului 369 din Noul Cod Penal (Incitarea la ură sau discriminare) „aceste lozinci nefiind de natură să provoace incitarea publicului la ură sau discriminare, în condițiile în care incitarea trebuie să vizeze o categorie de persoane (de ex. persoane cu un anumit tip de handicap, homosexuali etc.) și nu o etnie”. 

Ne este greu să spunem care dintre afirmațiile procurorului Gălbează este mai aiuritoare! Nu vedem cum un apel clar la deportare (deoarece asta ar însemna scoaterea unor cetățeni în afara granițelor propriei țări) poate fi doar o „presupusă lozincă” împotriva acestora. Ce altă formulare ar fi trebuit să fie folosită ca procurorul să fie sigur de caracterul „anti” al acesteia, nu doar să-l bănuiască? 

Însă, în opinia noastră, ideea cea mai periculoasă promovată în ordonanța de clasare semnată de procurorul Gălbează este cea conform căreia “etnia” nu ar fi “o categorie de persoane”. Această redefinire înseamnă că, în accepțiunea procurorului, maghiarii sunt non-persoane. Iar cum legea apără doar persoanele, maghiarii pot fi dați afară din țară, așa cum naziștii au încercat să elimine prin Holocaust, alte două grupuri etnice, la fel de “non-persoane”: evreii și romii. Argumentul din ordonanța de clasare a procurorului legitimează orice faptă care ar pune în pericol grupurile etnice din România.

Desigur, există o explicație mult mai simplă decât această interpretare pe care ne îndoim că procurorul Gălbează a reușit să o gândească până la sinistra ei soluție finală. Probabil că procurorul nutrește, pur și simplu, rudimentare sentimente antimaghiare. Nu e singurul procuror xenofob și nu e în întregime vina lui, în condițiile în care Ministerul Public și Ministerul Justiției au făcut prea puține în ultimii ani ca să se asigure că procurorii români înțeleg și acceptă diversitatea și multiculturalismul și sancționează manifestările extremiste. Dovada carenței de pregatire în acest domeniu este numărul incredibil de mic de dosare trimise în judecată pentru discurs instigator la ură (Art 369 NCP și OUG 31/2002): din aproape 700 de cauze de pe birourile procurorilor în anii 2014 – 2018, doar 9 au fost trimise în instanță. ActiveWatch a făcut publice numerele actualizate în fiecare an în rapoartele anuale editate cu privire la discursul instigator la ură din România. 

Nu suntem de părere că autodeclarații daci liberi care i-au trimis pe maghiari în afara granițelor la Valea Uzului ar trebui să facă pușcărie. Ce tip de sancțiune ar fi necesară, Asta ar trebui să decidă judecătorii. Grav este, însă, că aceștia din urmă nu ajung să judece aproape niciun dosar de discurs instigator la ură, majoritatea covârșitoare fiind oprită de procurori prin clasări și NUP-uri. Această practică trebuie oprită iar instituțiile abilitate trebuie să dea un semnal serios ca nu se mai poate continua în acest mod.

De aceea, ActiveWatch solicită Inspecției Judiciare să se autosesizeze și să investigheze modul în care procurorul Daniel Constantin Gălbează a soluționat cazul Valea Uzului și solicită Ministerului Public și Ministerului de Justiție să consolideze eforturile de instruire a procurorilor cu privire la tratarea corectă a cazurile suspecte de discurs și infracțiuni motivate de ură.

ActiveWatch, prin Radu Răileanu”

Sursa: g4media.ro, Facebook.

Categories
Internationale Stiri

Revin banii din Ungaria, în sprijinul comunităţilor maghiare de peste hotare

Secretariatul de Stat pentru politici Naţionale din cadrul guvernului ungar lasează anual apeluri de proiecte pentru sprijinirea comunităţilor maghiare din afara graniţelor Ungariei (din România, Slovacia, Ucraina), acesta fiind, potrivit secretarului ungar de stat János Árpád Potápi, cel mai important sprijin acordat de ţara sa, pentru maghiari. În prima parte a acestui an, însă, finanţările au fost sistate, în contextul pandemiei de Coronavirus, acestea urmând să fie reluate în al doilea semestru al anului, în condiţiile în care impedimentele vor fi eliminate şi graniţele redeschise, a anunțat politicianul ungar pe pagina sa de Facebook.

https://www.facebook.com/potapiarpad/posts/3680359495312096

Drept urmare, secretarul de stat János Árpád Potápi a anunţat rezultatele celor patru apeluri de proiecte, prin care Ungaria va acorda o finanţare totală de 6,2 milioane de euro, pentru sprijinirea educaţiei şi culturii maghiare de peste hotare.n concluzie, politicianul a explicat că apelurile deschise de proiecte, organizate anual de Secretariatul de Stat pentru Politici Naţionale, sunt unele dintre cele mai importante forme de sprijin pentru maghiarii din afara graniţelor Ungariei.

2 244 de solicitări au fost primite la apelul central de proiecte, dintre care 655 au primit finanţare. 1 504 de cereri au fost primite la apelurile regionale, dintre care 691 vor fi subvenţionate.

Vor primi finanţare, printre altele: Asociaţia Maghiară a Persoanelor cu Deficienţe de Vedere din Transilvania, pentru achiziţionarea de echipamente, precum şi Centrul de Etnosporă şi
Pelerinaj din Deva, pentru finalizarea lucrărilor şi inaugurarea Centrului.

De asemenea, vor fi susţinute atelierele pentru tinere talente ale Fundaţiei Colegiului “Bethlen Gábor” din Aiud, iar la Târgu Mureş, programul de pregătire profesională “Inteligent pe
meleagurile natale” (Szülőföldön okosan).

Localitatea natală a lui Kelemen Hunor, comuna Cârţa, urmează să fie gazda unui nou proiect, pe bani ungari, pentru salvarea valorilor tradiţionale, prin prezentarea şi predarea unor meşteşuguri populare pe cale de dispariţie. Aşezată chiar în centrul Ținutului Secuiesc, comuna Cârţa are norocul de a fi gazda unei Academii de Hochei şi a unui patinoar modern, foarte apreciat de echipele din întreaga ţară, finanţat de guvernul Ungariei şi vizitat adesea de personalităţi politice ungaro-maghiare.

Mihai Oros

Surse: hirado.hu, Facebook (Potápi Árpád János)

Categories
Stiri

Bogdan Aurescu, interviu: am aşteptarea ca oficialii de la Budapesta să renunţe la logica provocatoare în relaţia cu România. Trebuie să existe conformitate cu legislaţia română şi cu dreptul UE în materie de concurenţă şi ajutor de stat

Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, declară, într-un interviu acordat AGERPRES, că a solicitat omologului ungar un “proiect de acord” privind programele economice desfăşurate de ţara vecină, în România.

Şeful diplomaţiei române face referire, în interviul pentru AGERPRES, la întrevederea sa, la Bucureşti, cu ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto. În acest context, spune că a transmis “dorinţa fermă şi clară a părţii române pentru o revenire la o relaţie firească, de parteneriat real cu Ungaria, precum şi aşteptarea ca oficialii de la Budapesta să renunţe la logica provocatoare în relaţia cu România”.

“Am reiterat, aşa cum am făcut-o şi în trecut, interesul României pentru consolidarea relaţiei bilaterale, printr-o abordare pragmatică, constructivă, europeană şi deschiderea României pentru identificarea unor proiecte reciproc avantajoase, care să contribuie la prosperitatea ambelor state şi la bunăstarea propriilor cetăţeni”, adaugă Aurescu.

În cazul programului economic desfăşurat pe teritoriul României, ministrul român spune că a subliniat “ferm” necesitatea încheierii unui tratat bilateral privind derularea acestuia.

“Acest tratat ar trebui să conţină ca principii esenţiale: implicarea autorităţilor române, caracterul transparent şi nediscriminatoriu, implementarea în conformitate cu legislaţia română şi cu dreptul UE în materie de concurenţă şi ajutor de stat”, punctează Bogdan Aurescu.

El arată că a solicitat lui Szijjarto transmiterea unui proiect de acord care să respecte aceste elemente şi care să permită lansarea unor negocieri.

“În perspectiva negocierilor pe marginea acordului, partea română trebuie să îşi pregătească un mandat de negociere care, formal, trebuie aprobat în conformitate cu Legea nr. 590/2003 privind tratatele. În mod evident, responsabilitatea MAE de a stabili elementele principale de negociere este partajată cu alte autorităţi care au responsabilităţi în domeniu, aşa cum sunt şi aspectele care ţin de aplicarea pe teritoriul României”, evidenţiază ministrul român de Externe.

Sursa: agerpres.ro.

Categories
Istorie Opinii

Editorial Europa Liberă: România – Ziua Trianonului vs. Ungaria – Ziua Unităţii Naţionale. Cum funcționează teoria bulgărelui de zăpadă în rostogolirea discursului naționalist

La 10 ani după ce Parlamentul de la Budapesta a votat la rândul lui o Lege a Trianonului, numită și Legea ungară a unității naționale, care acordă între altele și cetățenia ungară maghiarilor din afara Ungariei, Legislativul de la București aniversează 100 de ani de la Tratatul de la Trianon cu propria lege. Cea mai importantă prevedere a ei obligă televiziunea și radioul publice să „introducă în programele lor emisiuni de la manifestările dedicate acestei sărbători”.

Pe 4 iunie 1920, la Palatul Trianon de la Versailles, lângă Paris, diplomații au hotărât ceea ce armatele stabiliseră deja pe câmpul de luptã: sfârșitul Ungariei Mari și transformarea acestei țări, care administra jumătate din Imperiul Habsburgic, într-un stat mic. Astfel, în 1920, populația Ungariei se reducea de la nouăsprezece milioane la doar șapte, iar teritoriul tău se micșora cu circa 60% prin cedarea Ardealului și Banatului în favoarea României, Burgenland-ul, Austriei, Rutenia și actualul teritoriu al Slovaciei, Cehoslovaciei, teritoriul pe care se întinde azi Croația și Voivodina, Serbiei.

Trei milioane de etnici maghiari au rămas atunci în afara granițelor noii Ungarii și, după cum scrie Stefano Bottoni, de la Universitatea din Bologna, Tratatul de la Trianon a reprezentat pentru maghiari „mult mai mult decât un tratat de pace extrem de dur și punitiv, susceptibil să devină primejdios pentru echilibrul politic european”, acest document a devenit „sinonim pentru o înfrângere nemeritată”.

România și Ungaria au ratat reconcilierea în anii confortului economic, când Europa ar fi putut ajuta la schițarea și finanțarea unui plan pe termen lung, așa cum au făcut Germania și Franța. Legea sărbătoririi tratatului de la Trianon nu este doar o dublare a aniversării unirii Transilvaniei cu România, ci și o modalitate de a le arăta maghiarilor întregul dispreț.

Stabilind Ziua Națională a României la 1 Decembrie, deja politicienii de la București i-au exclus pe maghiari de la cea mai importantă sărbătoare a țării, fără să se gândească că ar fi fost mai utilă o zi care să lege cele două comunități, română și maghiară, decât una care să le dezbine. Pentru maghiari astfel de sărbători se suprapun, cumva, peste comemorările lor.

Legiferarea Zilei Trianonului, în plină epidemie de coronavirus și într-o perioadă de tensiuni artificiale create de președintele Klaus Iohannis și de premierul Viktor Orban, demonstrează doar cum funcționează teoria bulgărelui de zăpadă în rostogolirea discursului naționalist.

Niciodată liderii politici de la București și nici cei de la Budapesta n-au fost interesați, cu adevărat, de o reconciliere în adevăratul sens al cuvântului. De ce? Fiindcă discursul urii aduce voturi și fiindcă ieșirea din istorie este un proces dureros, pe care niciuna dintre părți nu vrea să-l exerseze. Atunci când Istvan Bibo, cunoscut sociolog al culturii, născut la Budapesta, scria despre „Mizeria micilor state est-europene”, includea mai mult decât micile fricțiuni. Bibo amintea și că din această regiune unde pe un spațiu restrâns se află atât de multe națiuni și state mici, fără prea mare importanță, au izbucnit cele două războaie mondiale (1946, traducerea în limba română în 2000, în volumul Între Occident și Răsărit, editura Kriterion).

Istoria nu e întodeauna justă, după cum constata ironic în acest caz specific și Emil Cioran scriind despre „blestemul de a fi maghiar” al lui Ady Endre. Acest blestem de care vorbea poetul maghiar transilvănean, mort cu un an înainte de Trianon, n-ar fi nimic față de „nenorocirea” de a fi român, credea Cioran, pentru că „nenorocirea e o stare pasivă, în vreme ce în blestem există ideea unei alegeri de-a-ndoaselea, așadar de grandoare, neîntâlnită în nenorocire” (Idei consemnate în jurnalul scriitorului în martie 1971; Emil Cioran, Caiete III, Humanitas, București, 2000)

România nu a reușit niciodată să ia distanță față de Ungaria mutilată și nu doar că nu a putut să aibă compasiune pentru această țară vecină, dar a făcut tot ce a putut pentru a-i zgândări rănile niciodată închise. Păcatele ungurilor față de românii din Transilvania s-au transformat, între timp, în păcatele românilor față de maghiarii de acolo.

Frustrările și ura sunt alimentate, de la o generație de politicieni la alta, în așa fel încât provincia multiculturală de odinioară să nu poată fi niciodată (re)deveni un loc de întâlnire pașnică al românilor, ungurilor, nemților, sârbilor.

Vremurile de glorie ale Ungariei Mari au murit acum 100 de ani, dar Viktor Orban vrea să le readucă înapoi prin extinderea influenței economice și culturale a Budapestei în teritoriul pe care îl administra Ungaria înainte de Primul Război Mondial.

România rămâne pasivă, așa cum a descris-o Cioran, în fața extinderii simbolice a Ungariei și de aceea reacțiile Bucureștiului vor tinde să fie tot mai enervate. Neputința răspunsului coerent e înlocuită cu gesturi simbolice, de dispreț la adresa maghiarilor, cum este această Lege a sărbătoririi Zilei Trianonului, pe 4 iunie în fiecare an.

Sursa: romania.europalibera.org

Categories
Opinii

De Ziua Europei, Noua Dreaptă ne vrea în trecut, iar UE se uită prea departe în viitor

Uniunea Europeană, visul multor români până în 2007 când s-a concretizat, se confruntă cu tot mai multe probleme și amenințări de toate tipurile. De la valurile de imigranți, la atentatele teroriste și BREXIT, totul pare să semene a scenarii construite pentru a favoriza destrămarea acestei entități, care s-a impus ca o putere unitară la nivel global, dar care tinde să devină pentru mulți un ghimpe ce trebuie înlăturat.

În ultimii ani, în multe din statele UE, am asistat la o reafirmare a partidelor naționalist-extremiste, care i-au creat Uniunii imaginea de balaur nemilos, dornic să îngurgiteze cu nesaț specificul național și autoritatea statală, diluând diversitatea într-un amestec omogen în care ni s-ar topi identitățile. De la soluția optimă pentru statele bătrânului continent de a deveni împreună o forță economică și de menținere a păcii, Uniunea Europeană este tot mai mult percepută ca demonul care nu urmărește decât să stoarcă de resurse statele membre, să le submineze autoritatea și să le folosească cetățenii pe post de sclavi. Din tot acest joc, ar avea de câștigat câteva state puternice care compun Uniunea, în timp ce statele mai sărace ar rămâne perpetuu în umila postură a vacilor de muls.

Cum era și firesc, după doar 13 ani de Uniune, România, care încă se mai chinuie să își ridice standardele, se aliniază și ea acestui curent antieuropean prin diferite voci, din fericire puţine, care răspândesc tot mai vehement vestea despre nemilosul „balaur”. Cea mai recentă atitudine oficială în acest sens este cea a Partidului Noua Dreaptă, care a declarat că refuză să sărbătorească Ziua Europei pe 9 Mai, ceea ce ar fi de dorit să facă orice naționalist adevărat. În opinia membrilor săi, singura sărbătoare reală este aceea a proclamării independenței de stat din 1877.  

„Avem convingerea că fără 9 mai 1877 nu ar fi fost posibil 1 decembrie 1918, că fără o Românie mică dar independentă, nu ar fi fost posibilă România Mare de mai târziu”.

Comunicat Noua Dreaptă

Nimic mai adevărat, aș răspunde eu. 9 Mai 1877 este fără îndoială o zi de referință în devenirea noastră ca popor și națiune, însă a ne opri acolo înseamnă a rămâne cantonați într-un trecut mult prea îndepărtat și a ignora cursul pe care națiunea l-a urmat în următoarele secole pentru a deveni ceea ce este azi.

Dintotdeauna istoria ne-a arătat că fenomenul geo-politic se bazează, înainte de orice, pe dinamică. Teritoriile se cuceresc și se pierd, deciziile se schimbă în funcție de interesele de moment și de jocurile de putere, hărțile se remodelează etc. Despre asta este umanitatea și despre asta e istoria.

Dacă România ar fi azi doar un stat din afara uniunii, ce ar fi ea fără UE? Cum s-ar putea susține? Cum s-ar dezvolta economic, ce alianțe ar crea în vederea apărării și cu ce forțe s-ar impune în fața lumii? Este România atât de puternică, încât să nu aibă nevoie de ajutorul unei structuri suprastatale? Dacă, ieșind din Uniune, s-ar trezi prea singură ca să facă față presiunilor și amenințărilor externe și ar fi obligată de context să își creeze noi alianțe, care ar fi alternativa? Rusia? Lăsând la o parte tipul de politică externă cu care defilează vecinii noștri de la est, își face cineva iluzia că România ar fi cu mult mai respectată ca națiune decât este astăzi în interiorul UE? Presupunând că visul Noii Drepte de reîntregire a granițelor României Mari s-ar concretiza, ce forță economică ar deveni această nouă „Românie dodoloață”, care și-ar alipi teritorii chiar mai nedezvoltate decât ea însăși? Sau poate nu ne dorim progresul, poate vrem ca și din punctul de vedere al dezvoltării și emancipării să rămânem tot unde eram la 1877. Important e să ne vadă lumea că suntem națiune. „Această Uniune Europeană nu trebuie confundată cu adevarata Europă: a patriilor și națiunilor multi milenare, care au marcat cultura și istoria întregii umanități și care au capacitatea să o facă în continuare! Partidul Noua Dreaptă condamnă ferm scenariul anti-românesc prin care ţara noastră ar fi redusă la statutul de colonie periferică a unor utopice State Unite ale Europei şi îi asigură pe toţi românii că va continua lupta pentru o Românie Independentă şi Suverană şi pentru o Europă a Statelor naţionale și independente!”, ne liniștesc naționaliștii, fără să precizeze însă cum va arăta exact această Românie și cum se va poziționa ea în lume.

Lăsând la o parte România și uitându-mă și în grădina vecină, observ și în Ungaria un val tot mai înfloritor de naționalism și antieuropenism. Ce mă surprinde este că oamenii aplaudă febril această atitudine a premierului ungar, inclusiv cei ce trăiesc în alte state – fie prin decizii personale, fie pentru că așa i-a obligat istoria. Și, văzând aceste aplauze virulente, mă întreb unde cred ei că se poate îndrepta o Ungarie ieșită din UE și, mai ales, ce se va schimba în viața lor de cetățeni ai altor state într-un astfel de nou context. Și, pentru această întrebare n-am niciun răspuns. Mă gândesc doar că ecoul celebrului „Let’s make America great again!” a ajuns prea departe, ne-a tulburat și ne-a influențat pe toți mai mult decât era cazul, răpindu-ne capacitatea de a ne utiliza rațiunea. Apoi, a venit și COVID-19 și totul s-a înnegurat.

Mirela Cara Dragu

Categories
Internationale Stiri

Raport îngrijorător Freedom House: România este „o democrație semi-consolidată”, iar Ungaria „nu mai poate fi considerată o democrație”

Raportul ia în considerare 29 de țări din Europa Centrală și de Est. Dintre acestea, 10 sunt considerate democrații, 10 regimuri hibride și 9 regimuri autoritare. Un număr în creștere de lideri din Europa Centrală și de Est au abandonat orice intenție de a respecta regulile democrației, arată raportul anual Nations in Transit 2020, elaborat de Freedom House. România este în continure o democrație semi-consolidată, dar înregistrează scăderi.

UNGARIA

Ungaria “nu mai poate fi considerată o democrație”, după zece ani de guvernare Viktor Orban, este concluzia organizaţiei americane, care subliniază că nu a observat niciodată un “declin atât de precipitat” în acest domeniu.

Potrivit organizației, această țară – membră a Uniunii Europene (UE) din 2004 – trebuie să fie considerată drept “un regim hibrid (…) într-o zona gri între democrații și autocratii complete”. Ungaria este singură țară membră UE aflată în această categorie – în care figurează de asemenea Ucraina și Georgia. În 2005, Ungaria făcea parte din “democrațiile consolidate”.

Guvernul lui Viktor Orban a “renunțat la orice pretenție de a respectă instituțiile democratice”, consideră ONG-ul, care promovează libertățile omului și al cărei donator principal este Guvernul Statelor Unite. Fostul disident comunist – care a guvernat pentru prima dată țară la sfârșitul anilor ’90 – Viktor Orban a revenit la putere în primăvară lui 2010, a consolidat acapararea partidului sau Fidesz asupra tuturor instituțiilor țării și a erodat libertățile. Aceste reforme au condus la multiple disensiuni cu partenerii săi europeni. În zece ani, liderul suveranist a “centralizat” deciziile, denunță Freedom House.

Guvernul sau a “dezechilibrat în favoarea să sistemul electoral, a preluat controlul asupra celei mai mari părți a presei și a hărțuit societatea civilă într-un mod posibil critic”, denunță ONG-ul. După a treia să alegere la rând, în 2019, Viktor Orban și-a “consolidat puterea extinzându-și controlul asupra educației și culturii”, continuă Freedom House.

Potrivit ONG-ului, adoptarea recentă a unei stări de urgență pe termen nelimitat – care-i permite să guvernerze prin decret – în cadrul măsurilor de lupta împotriva noului coronavirus, a “scos în evidență caracterul nedemocratic al regimului sau”.

ROMÂNIA

România este catalogată, în document, drept o democrație semi-consolidată, în aceeași categorie cu Bulgaria, Croația și Polonia.

Cu un scor mediu de 4,43, România are o tendință staționară în categoria statelor semi-democratice. Cel mai bun scor al României în raportul Nations in Transit a fost în anul 2017, cu 4,61. În 2010, scorul României era de 4,54.

Raportul Freedom House amintește cum, în România sau alte state precum Polonia și Ungaria, procesul legislativ și participarea opoziției au fost batjocorite prin adoptarea de amendamente fără consultări sau ordonanțe de urgență date în toiul nopții.

Menționat este și abuzul de ordonanțe de urgență folosit de fosta guvernare PSD sau momentul în care, confruntat cu moțiune de cenzură, executivul Dăncilă a făcut presiuni la adresa TAROM să întârzie zboruri interne pentru ca parlamentarii opoziției să nu poată vota.

Surse: romania.europalibera.org, newsweek.ro.