Categories
Internationale Nationale Stiri

Viktor Orbán, vizită oficială în România 

Săptămâna aceasta va sosi în România premierul Ungariei, Viktor Orbán. Scopul vizitei sale este acela de a semna un acord ce prevede că Uniunea Europeană va primi energie electrică regenerabilă din Azerbaidjan prin România și Ungaria. 

Viktor Orbán vine prima oară în România, după declarațiile de la Tușnad, etichetate drept rasiste, care au ținut ocupată atenția publică timp de săptămâni la rând după afirmațiile. De data aceasta, vizita nu îi mai vizează pe etnicii maghiari din Transilvania, motivul prezenței sale în țara noastră fiind acela al semnării unui acord privind reţeaua electrică care va transporta energie electrică din Azerbaidjan în Ungaria, prin Georgia și România. 

La întâlnire urmează să participe președintele României, Klaus Iohannis, premierul georgian, Irakli Garibashvili, preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, şi preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

În prezent, premierul Viktor Orbán este se confruntă cu probleme generate de faptul că, în plan intern, duce politici care subminează statul de drept, iar în plan extern, a demonstrat o prea mare apropiere față de Vladimir Putin. Din aceste motive, capitala Ungariei nu mai este vizitată de niciun lider european, în vreme ce Orbán este foarte rar invitat să participe la evenimente desfășurate în capitalele statelor occidentale.  

Nu demult, Viktor Orbán s-a aflat din nou în centrul atenției după ce a purtat un fular cu harta Ungariei mari, ce includea și Transilvania. Revizionismul istoric este parte a ideologiei FIDESZ, partidul condus de Viktor Orbán.

Pe de altă parte, România a întreținut relații strânse cu puterea de la Budapesta, în ciuda provocărilor constante. Președintele Klaus Iohannis a primit-o la Cotroceni pe președinta Katalin Novak, în timp ce miniștrii de Externe Bogdan Aurescu și Peter Szijjártó organizează constant întâlniri la Budapesta și București.

Surse: digi24.ro și g4media.ro

Foto: digi24.ro 

Categories
Internationale Nationale Stiri

Ce prevede Protocolul româno-ungar de colaborare în problemele minorităţilor naţionale semnat la Gyula în aprilie

Miniştrii de externe ai României şi Ungariei au semnat în data de 28 aprilie 2021, la Jula/Gyula, în Ungaria,Protocolul celei de a VIII-a sesiuni a Comitetului de Specialitate româno-ungar de Colaborare în Problemele Minorităţilor Naţionale, la 25 de ani de la încheierea Tratatului de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate dintre România şi Republica Ungară (Timişoara, 16 septembrie 1996). 

Un deceniu au durat negocierile pe marginea Protocolului, ministrul Bogdan Aurescu punctând faptul că semnarea acestui document marchează reîntoarcerea la cadrul instituţional firesc de dialog bilateral între România şi Ungaria în domeniul protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, creat în baza Tratatului. 

În anul 1997 a fost înfiinţat Comitetul de Specialitate româno-ungar de colaborare în domeniul minorităţilor naţionale, ca parte a Comisiei Mixte de Colaborare şi Parteneriat Strategic dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare. Comitetul este un instrument prevăzut în Tratat, menit să propună proiecte şi programe de cooperare în domeniul minorităţilor naţionale, precum şi să examineze şi să soluţioneze eventualele situaţii problematice ale minorităţii române din Ungaria, precum şi ale minorităţii maghiare din România. Astfel de comisii funcţionează şi în relaţiile bilaterale cu Serbia şi Ucraina, demonstrând angajamentul ferm al României în ceea ce priveşte asumarea responsabilităţii şi implementarea obligaţiilor derivate din legislaţia internaţională privitoare la protejarea drepturilor identitare aparţinând minorităţilor naţionale. 

Semnarea Protocolului după o perioadă atât de îndelungată, în care acesta a fost blocat la Budapesta, reprezintă un pas important al autorităţilor române şi ungare pentru a aşeza relaţiile biaterale pe o linie constructivă, demnă de două state aliate NATO şi membre ale Uniunii Europene, într-un context regional de securitate imprevizibil. Mai mult, acest eveniment reflectă maturitatea ambelor părţi, precum şi premisele că Ungaria conştientizează că a ţine relaţiile bilaterale prizoniere unor interese politice pe criterii etnice nu este constructiv şi în spirit european. 

Potrivit surselor, conţinutul protocolului demonstrează o gamă largă de drepturi de care se bucură minoritatea maghiară din România, drepturi stipulate, de altfel, de către toate convenţiile internaţionale în domeniu, la care România este parte. Angajamentul ferm al României în privinţa continuării acordării importanţei cuvenite drepturilor minorităţilor naţionale din ţara noastră este recunoscut şi pe plan internaţional, fapt relevat în rapoartele din ultimii ani, unde statul român este apreciat drept model de bune practici, ba chiar conduce la setarea unor standarde în materia respectării drepturilor minorităţilor. 

Totuşi, în ciuda acestei stări de fapt, din păcate, comunităţile româneşti din statele limitrofe, inclusiv din Ungaria, nu beneficiază încă de aceeaşi protecţie cu care se laudă minorităţile din ţara noastră. De aceea, încheierea Protocolului, care adună experţii din cele două ţări, vine ca o rază de speranţă pentru persoanele care aparţin minorităţii române din Ungaria. În acest sens, ministrul Bogdan Aurescu a dat o serie de exemple concrete în ceea ce priveşte atribuţiile Comitetului, precizând că acesta „încurajează partea ungară să aloce sprijin financiar adecvat pentru creşterea nivelului calitativ al învăţământului în limba română, indiferent de soluţia adoptată pentru administrarea şcolilor în limba română, la un nivel care să asigure însuşirea şi transmiterea limbii române generaţiilor viitoare. De asemenea, se referă la dezvoltarea reţelei de instituţii de învăţământ bilingve sau unde se predă limba română, la toate nivelurile de studii. Se referă la angajarea persoanelor vorbitoare de limbă română în instituţiile publice din localităţile unde locuieşte minoritatea română. Se referă la sprijinirea restaurării bisericilor şi imobilelor bisericeşti ale Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria”. De altfel, cei doi miniştri au vizitat Catedrala ortodoxă Sfântul Nicolae, fiind primiţi de Episcopul Siluan al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria, ocazie cu care cei doi oaspeţi au scris în cartea de onoare a lăcaşului de cult. 

Conform şefului diplomaţiei române, Protocolul se referă şi la finanţarea funcţionării trupelor de teatru ale şcolilor şi comunităţilor româneşti din Ungaria. De asemenea, se referă la finanţarea presei scrise şi audio-vizuale în limba română din Ungaria şi la îmbunătăţirea condiţiilor de funcţionare a publicaţiilor în limba română cum este, de pildă, publicaţia Foaia Românească, care, în acest an, împlineşte 70 de ani de existenţă neîntreruptă. Este avută în vedere şi posibilitatea asigurării unui teren pentru Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria, pentru construirea unei biserici ortodoxe la Budapesta. 

Ulterior consultărilor politice cu omologul ungar, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut, la Jula/Gyula, o întâlnire cu reprezentanţi ai minorităţii române din Ungaria, în scopul cunoaşterii nemijlocite a modului în care drepturile lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase sunt protejate şi promovate. În acest context, ministrul Bogdan Aurescu i-a încurajat pe reprezentanţii minorităţii române să expună, punctual, aspectele problematice cu care se confruntă în exercitarea drepturilor lor identitare şi să le aducă prompt atât în atenţia autorităţilor de la Budapesta, cât şi în atenţia autorităţilor de la Bucureşti, subliniind deschiderea deplină a autorităţilor române în sprijinul etnicilor români de pretutindeni, în conformitate cu dreptul internaţional şi în baza unui dialog susţinut cu autorităţile statului de reşedinţă. 

La propunerea ministrului Aurescu, a fost convenită marcarea corespunzătoare în luna septembrie a celor 25 de ani de la semnarea Tratatului din 1996, aspect ce va oferi relaţiilor bilaterale un prilej suplimentar de detensionare şi de evidenţiere a elementelor pozitive şi încurajatoare.


Sursă și foto: adevarul.ro

Categories
Internationale Stiri

Conflictul deșeurilor de pe râuri continuă între România, Ucraina și Ungaria

Covoare de deşeuri de plastic au fost aduse de ape peste graniţă în Ungaria în ultimele zile în urma inundaţiilor, conform autorităţilor ungare, în pofida solicitărilor anterioare pentru stoparea poluării adresate vecinilor din amonte, Ucraina şi România, transmite Reuters.


Până luni, unităţile de eliminare a deşeurilor plutitoare au îndepărtat 500 de metri cubi de deşeuri de pe râurile Tisa şi Someş, a declarat Gabriella Siklós, purtătoare de cuvânt a Direcţiei pentru Gestionarea Apelor din Ungaria.


Sticle de plastic ajung în apele Tisei din Ucraina şi pe Râul Someş care curge din România, a spus Gábor Molnár, inginer în cadrul direcţiei, adăugând că deşeurile sunt numărate de colegii săi situaţi în amonte, la intrarea în Ungaria.


„La Tivadar (un sat de pe Tisa), 50-70 de sticle ajung în continuare în fiecare minut, iar cifre similare sunt pe Râul Someş”, a declarat el.


În timp ce o mare parte din resturile care curg în aval sunt materiale organice luate de ape la creşterea nivelului râurilor, Molnár a precizat că există şi deşeuri menajere, inclusiv papuci şi chiar televizoare, alături de sticle de plastic.


Deşeurile plutitoare aduse de ape la graniţa Ungariei la sfârşitul săptămânii trecute au impus desfăşurarea echipelor însărcinate cu eliminarea acestora pentru a şasea oară în ultimul an şi jumătate, a notat Siklós, adăugând că această cantitate de resturi a fost similară cu cea din cazurile anterioare.


În luna iulie a anului trecut, preşedintele Ungariei, János Áder, a solicitat Ucrainei şi României să stopeze poluarea celor două râuri importante care curg pe teritoriul Ungariei după ce inundaţiile au provocat „covoare murdare” din sticle de plastic de la vecinii săi, notează Reuters. Áder a cerut celor doi şefi de stat să le solicite autorităţilor din ţările lor să rezolve problema. 

Sursa: Agerpres

Foto: impactpres.ro 

Categories
Locale Nationale Stiri

Promisiunea unei noi șosele Satu Mare-Ungaria

Prefectul sătmărean, Radu Bud, a mediat marţi, 12 ianuarie 2021, organizarea, în sistem videoconferinţă, a unei  întâlniri între Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere CNAIR SA, SEARCH Corporation, în calitate de proiectant, şi autorităţi locale, instituţii deconcentrate şi furnizori de utilităţi (instituţii avizatoare) pentru găsirea celei mai bune şi rapide soluţii de implementare a proiectului Drum Expres Conexiune Satu Mare (Varianta Ocolire Satu Mare) – Oar (Graniţa Româno-Ungară – Drum Expres M 49 Ungaria), aflat în acest moment în stadiul de elaborare a studiului de fezabilitate (SF) şi a proiectului tehnic de execuţie (PTE). 

Din variantele prezentate, s-a agreat de comun acord realizarea noii legături rutiere între Varianta de Ocolire  a municipiului Satu Mare și noul punct de trecere a frontierei de la Oar/Csenger la nord de pasajul peste DN19 Drumul Careiului. 

Conexiunea centurii de ocolire a municipiului Satu Mare cu noul punct de trecere a frontierei şi de acolo cu M 49 din Ungaria va avea aproximativ 11 km, 4 benzi şi o intersecţie, respectiv o legătură cu DN 19 care va facilita accesul direct a unităţilor economice de pe raza comunei Vetiş la noua reţea de drumuri rapide.

Sursă și foto: informatia-zilei.ro

Categories
Internationale Nationale Stiri

Ungaria-România: scandal diplomatic pe tema noii legi prin care Tratatul de la Trianon este sărbătoare oficială

Árpád János Potápi, secretar de stat responsabil pentru politici naţionale ale Ungariei, a lansat, în cadrul unui comunicat, un atac la adresa României pe tema legii promulgate de președintele Klaus Iohannis, prin care Tratatul de la Trianon va deveni sărbătoare oficială, conform capital.ro.

În opinia oficialului ungar, „este uimitor şi trist că, în toiul unei pandemii, problema unui stat membru al UE este să adopte o lege care să târască prin noroi drepturile celei mai mari comunităţi naţionale care trăieşte pe teritoriul său”, a scris Árpád János Potápi, conform sursei menționate.

„Să obligi membrii unei comunităţi naţionale să sărbătorească cea mai neagră zi din propria istorie, nu numai că nu se încadrează în principiile UE, ci reprezintă şi o mare lipsă de respect faţă de membrii comunităţii”, este de părere secretarul de stat. „Această măsură serveşte doar pentru a provoca tensiuni inutile între naţionalităţile care trăiesc pe teritoriul ţării”, spune el.

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon. Trebuie menționat că în data de 3 noiembrie, Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de lege pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon şi a respins cererea de reexaminare a propunerii legislative formulată de preşedintele Klaus Iohannis.

Legea prevede posibilitatea organizării, la nivel naţional şi local, de manifestări cultural-educative şi ştiinţifice consacrate conştientizării semnificaţiei şi importanţei Tratatului de la Trianon, în data de 4 iunie.

Astfel, autorităţile centrale şi locale, organizaţiile neguvernamentale şi reprezentanţii societăţii civile pot contribui la organizarea acţiunilor prin acordarea de sprijin material şi logistic.

Tratatul de la Trianon a fost semnat în data de 4 iunie 1920, între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial şi Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins, consfinţind includerea Transilvaniei în teritoriul României.

Sursă și Foto: capital.ro

Categories
Internationale Stiri

Criticat că se deplasează cu elicopterul în România, Péter Szijjártó se apără public

Din cele scrise într-o postare pe Facebook de către ministrul de Externe și al Comerțului din Ungaria, Péter Szijjártó, reiese că ar fi primit în spațiul public acuzații cu privire la faptul că a folosit un elicopter al statului pentru a se deplasa vineri în România, motiv pentru care a hotărât să justifice acest gest. „Văd că unii reproșează că folosesc, din când în când, elicopterul Poliției, al statului. Asta o fac deoarece doar așa îmi pot face munca în timpul rezervat”, a scris ministrul ungar. 

În postarea justificatoare, Péter Szijjártó le-a adresat criticilor săi patru întrebări mai degrabă retorice, din care spera probabil ca aceștia să realizeze câte deplasări au fost incluse în programul său în ziua respectivă, deplasări pe care nu le-ar fi putut realiza fără să folosească elicopterul. 

„Așadar, să vedem programul meu de lucru de vineri. Care dintre lucruri nu trebuia să le realizez?


1. N-ar fi trebuit să merg dimineață la negocieri cu reprezentanții Shell la Budapesta și să anunț prima achiziție de gaz pe termen lung cu o societate occidentală?


2. Nu ar fi trebuit să mă întâlnesc la Nagykereki cu ministrul român de Externe și cu ministrul Transporturilor din România, pentru a inaugura autostrada care leagă Ungaria de România?


3. Nu ar fi trebuit să merg la Oradea pentru a mă întâlni cu reprezentanții UDMR, care pornesc în cursa electorală, pentru a discuta cu ei despre viitorul sprijin pentru maghiarii din zonă și în general din Transilvania?


4. Nu ar fi trebuit să mă întâlnesc la Berettyóújfalu cu reprezentanții Mezei Vill Kft  și nu ar fi trebuit să anunț o investiție de peste 500 milioane de forinți acolo, care asigură locurile de muncă a 100 de angajați? ”, a scris Péter Szijjártó, care a adăugat că un minimum de cunoștințe geografie ar fi fost suficient pentru oricine să înțeleagă necesitatea utilizării unui elicopter. 

Potrivit informațiilor transmise de Ziarul financiar, vineri au fost deschise secţiunea dintre Biharia-Borş a autostrăzii A3, noul punct de trecere a frontierei dintre România şi Ungaria, Borş II – Nagykereki, dar şi porţiunea de autostradă M4 cu care sectorul românesc face conexiunea, anunţă Ministerul Transporturilor.

Evenimentul a avut loc în pre­zenţa ministrului Lucian Bode, a ministrului român al afacerilor externe, Bogdan Aurescu, şi a omologului ungar Peter Szijjártó. Alături de oficialii guvernamentali au participat la eveniment repre­zen­tanţii managementului CNAIR şi cei ai autorităţilor locale.

Foto: Facebook Peter Szijjártó

Categories
Opinii

Critica criticii: Măștile de la unguri, subiect de gâlceavă între români și maghiari

Ne convine sau nu, Ungaria și România au demonstrat de-a lungul timpului un mod foarte diferit de a se raporta la așa-numita diaspora. Dacă, pe de o parte, guvernul ungar a găsit de foarte multe ori de cuviință să își ajute cetățenii de peste graniță, România a ales să neglijeze sistematic diaspora, nemaivorbind de episoadele de disonanţă din ultimii ani, când cetățenii plecați la muncă în străinătate nu au putut să își exercite dreptul de vot.

Mai mult decât atât, la nivelul opiniei publice, se remarcă tot mai mult o scindare de tip „noi” și „ei” între cetățenii rămași în țară și cei plecați în alte state ale lumii. Tocmai de aceea consider că nu este deloc exagerat să privim problema modului în care cele două guverne își tratează diaspora și din perspectiva unei diferențe de mentalitate între români și maghiari.

Nefiind obișnuiți cu un guvern care își sprijină oamenii din afară și neînțelegând de ce ar face asta un guvern pentru niște cetățeni care nu mai plătesc taxe în statul lor, mulți români au fost întotdeauna critici și sceptici față de orice ajutor acordat de guvernul ungar comunităților de maghiari de pe teritoriul României. Cel mai adesea, au suspectat intenții mascate ale ungurilor de a pune stăpânire treptat pe Ardeal sau măcar de a obține autonomia zonelor majoritar locuite de etnici maghiari în România. Pentru cei care se vor grăbi să dea cu pietre, precizez că varianta aceasta nu este neapărat una exclusă nici în mintea mea. Jocuri politice s-au făcut dintotdeauna. La fel de bine însă, aceeași variantă poate fi pur conspiraționistă, mai ales că Ungaria nu își ajută doar cetățenii din România, ci și pe cei din alte state vecine.

În contextul actual, în care oamenii de pe tot globul sunt loviți la propriu de o boală comună, în care frumos și bine ar fi să își dea mâinile și să se ajute unii pe alții, Ungaria a trimis către România mai multe ajutoare. Pe de o parte, după cum a declarat preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, la solicitarea partidului pe care îl conduce, guvernul ungar a ridicat interdicţia de export pentru hidroxiclorochină, un medicament care pare să-și fi dovedit eficiența în tratarea bolnavilor infectați cu COVID-19 și care lipsește din România, dar se produce în Ungaria. În plus, ministrul de externe ungar Szijjártó Péter a declarat vineri, 10 aprilie, că 600.000 de măşti şi câteva zeci de mii de costume şi alte echipamente de protecţie, respectiv şi teste, vor ajunge la maghiarii din afara Ungariei, şi anume în Transilvania, Voivodina, Ucraina Subcarpatică, Slovacia, Slovenia şi Croaţia.

Toate bune și frumoase până la reacțiile oamenilor față de știrea despre aceste ajutoare. În loc să fie apreciat, gestul a fost mai degrabă criticat, devenind rapid subiect de dispută și gâlceavă în online. Pe portalul nostru de pildă, a fost publicat un material cu titlul „Măşti din Ungaria pentru maghiarii din şase judeţe din România”, care a stârnit reacții dintre cele mai diverse.

Pe de o parte, ofensată îndeosebi de formula „pentru maghiari”, tabăra românească a comentatorilor s-a dovedit nemulțumită de adresabilitatea mesajului. Cum adică să trimiți măști doar pentru maghiari? Și românii ce să facă, să moară? Îndrăznesc să afirm, asumându-mi toate consecințele și ocările pe care le voi atrage de la cititori, că în spatele unei asemenea prezumpții nu se ascunde nicio logică. Sigur că guvernul ungar a trimis aceste ajutoare pentru că are de sprijinit etnici de-ai săi aici. Altfel, le-ar fi păstrat probabil pentru cetățenii din Ungaria care au și vor avea nevoie de ele la fel de mult ca și celelalte state. Mai mult, ajutoarele au venit în urma solicitării unui partid care reprezintă exclusiv etnicii maghiari în România și îndrăznesc să presupun că nu ar fi venit dacă aceste solicitări nu existau. Dacă UDMR îi reprezintă pe maghiari și se adresează guvernului ungar, nu era firesc să ceară în numele comunității de maghiari și nu în numele tătarilor, romilor, armenilor sau românilor din țara noastră? Presupunând însă prin absurd că ajutoarele au venit exclusiv pentru ungurii din România, își închipuie cineva în mod real și sincer că, o persoană care ar merge la spital cu simptome grave de COVID-19, nu ar primi medicamentația și protecția necesare doar pentru că nu are etnia corespunzătoare? Adică un japonez care se infectează în Transilvania nu va fi tratat fiindcă ajutorul e cu dedicație pentru unguri? Dar medicii? Cum ar proceda cu ei conducerea spitalelor? Le-ar acorda măști și echipamente pe sub mână numai celor de etnie maghiară și celorlalți nu, riscând să răspândească virusul în tot spitalul și în întreaga localitate? Oare nu deviem prea mult spre scenarii distopice și uităm de raționalitate? Nu înțeleg, care este problema. Ajutoarele sunt direcționate spre județele locuite de maghiari. Statisticile arată clar că maghiarii stau cu fața spre Ungaria, de acolo așteaptă ajutor, empatie, înțelegere. Este de mirare? – spune un comentator maghiar, sintetizând parcă situația. Poate poziția sa este cinică, dar exprimă o realitate a vremurilor în care trăim, vremuri în care vedem o Românie care abia își sprijină proprii cetățeni – dacă o face – dar să mai acorde vreo atenție specială etnicilor de pe teritoriul său sau diasporei.

Desigur, nici în tabăra maghiară nu stau lucrurile mai bine când vine vorba de comentarii. „Un stat poate săîși doteze cetățenii sau să ofere ajutoare altui stat. Viktor Orbán a spus la televiziunea maghiară că a distribuit 600 mii măști maghiarilor din diaspora adică din România ,Serbia,Austria etc. Dar cetățenilor maghiari. Aveți cetățenie maghiarăși ați fost omis? Este o omisiune rușinoasă. Nu aveți cetățenie maghiară? Stați pe dreapta și vă uitați! Cel mai probabil și acest comenator își imaginează că măștile și tratamentele se vor acorda în caz de nevoie arbitrar și discriminatoriu, dar de data aceasta avem de-a face cu poziția celui favorizat pentru care nu contează decât el și ai lui. Ceilalți n-au decât să crape. Dacă nu e o glumă, argumentul este cel puțin deplasat și trist. Cu o mentalitate puerilă de tipul „sâc! că nouă tati și mami ne iau jucării, iar vouă nu!”, acești oameni demonstrează o incapacitate cruntă de a renunța la mentalitățile păguboase care îi macină și nu fac decât să perpetueze ura și dezbinarea, de care te-ai fi așteptat să se fi săturat după atâtea secole. Se vede însă de la o poștă că nici în fața amenințării cu moartea nu știm să ieșim din tipare și să adoptăm principii mai sănătoase. Mentalitatea e atât de puternică, încât îți vine să crezi că poate ajunge și peste hotarele morții.

Dincolo de puerilitatea, cinismul și iraționalitatea sa, acest comentariu este şi o critică făcută autorităților române, care au reuşit să își demonstreze lipsa de organizare în faţa cetățenilor săi, indiferent de etnie sau de locul în care trăiesc, iar asta este cel mai trist.

Mirela Cara Dragu

Categories
Nationale Stiri

Măşti din Ungaria pentru maghiarii din şase judeţe din România

Ministrul de externe ungar Peter Sijjarto a declarat vineri, 10 aprilie, că 600.000 de măşti şi câteva zeci de mii de costume şi alte echipamente de protecţie, respectiv şi teste, vor ajunge la maghiarii din afara Ungariei, şi anume în Transilvania, Voivodina, Ucraina Subcarpatică, Slovacia, Slovenia şi Croaţia.

Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, a declarat, de asemenea, vineri, corespondentului MEDIAFAX că ajutorul ungar vine la solicitarea UDMR: „am cerut măști, mănuși, echipamente de protecție și dezinfectante pentru șase județe din Transilvania – Satu Mare, Bihor, Sălaj, Cluj, Mureș, Harghita și Covasna, la cei care acum luptă în linia întâi împotriva epidemiei, în spitale și la medicii de familie, de unde am primit solicitări”. Conform lui Kelemen Hunor în România vor ajunge 300.000 de măşti.

Liderul UDMR a făcut apel la membrii comunității maghiare din România să respecte reglementările și măsurile de prevenire impuse de autorități mai ales, acum, în preajma sărbatorilor pascale (sărbătorit în 12 aprilie de credincioşii catolici şi protestanţi).

https://www.facebook.com/kelemenhunor.rmdsz/videos/227751494961862/

Ajutorul ungar se alătură unei donaţii consistente venite din Emiratele Arabe Unite, şi anume echipamente medicale din partea Guvernului E.A.U. către Guvernul României: 3 milioane de măști și 2,7 milioane de mănuși de examinare, 84.000 de mănuși de protecție, 37.000 de combinezoane, 20.500 de ochelari de protecție, ce vor sosi pe 9 şi 10 aprilie, la bordul unor zboruri speciale.