Categories
Stiri

Frumusețea tradițiilor secuiești: sfințirea bucatelor de Paști

Câteva mii de persoane au participat duminică, în centrul municipiilor Sfântu Gheorghe și Miercurea-Ciuc, la tradiţionalul ceremonial de sfinţire a bucatelor, cu ocazia Paştelui Catolic.

În ciuda vremii reci, participanţii la ceremonial s-au adunat pe platoul din faţa Palatului Administrativ din Miercurea-Ciuc și Piața Libertății din Sfântu Gheorghe, aducând coşuri cu ouă roşii, şuncă, drob, friptură sau prăjituri, iar mulţi au venit cu flori în mâini, acestea urmând să înfrumuseţeze masa de Paşti.

Primarul Antal Árpád a postat în Vinerea Mare pe pagina sa de Facebook anunțul organizării ceremoniei și a originii ciucane a acesteia: „Sfințirea mâncării de Paști din Miercurea-Ciuc este exemplară peste tot în Ardeal. Bucatele de sărbătoare sunt așezate în coșuri și acoperite cu ștergare, iar apoi credincioșii se adună laolaltă pentru ca acestea să fie sfințite de către preoți. După ceremonie, fiecare va servi acasă mâncarea binecuvântată. În Duminica Paștelui, 17 aprilie, la șapte și jumătate dimineața, îi așteptăm pe toți locuitorii din Sfântu Gheorghe, indiferent de apartenența confesională, în Piața Principală, la ceremonia de sfințire a mâncării de Paști cu intenţia de a crea o tradiţie.“

La Miercurea Ciuc, preotul Darvas Kozma Jozsef a vorbit despre această mare sărbătoare a creştinătăţii şi despre importanţa dragostei faţă de Dumnezeu şi de semeni. „Hristos a Înviat! Adevărat a Înviat. Învierea Domnului, asta este mântuirea noastră, a tuturor oamenilor şi asta sărbătorim. Ne rugăm pentru pace. Domnul Isus, prima dată pentru noi a avut îndemnul: ‘Pacea Domnului să fie cu voi!’. Iar în afară de pace ne rugăm pentru dragoste şi îngrijirea şi ajutarea semenilor”, a spus Darvas Kozma Jozsef.

Câteva fotografii din Sfântu Gheorghe și din Miercurea Ciuc:

Surse: Facebook, agerpres.ro, hargitanepe.ro.

Categories
Cultura si lifestyle Stiri

Trei cunoscuţi preoţi ortodocşi îndeamnă la responsabilitate socială şi grijă de ceilalţi prin îndemnul să #stămcasă de Paşti: „sfinţim timpul în rugăciune la casele noastre!”

Sunt cunoscuţi şi plac multora, credincioşi sau nu, ortodocşi sau nu, din apariţiile publice pline de savoare, din interviurile care fac audienţă mare sau din postările de pe reţelele de socializare în care tratează în cheie teologică probleme ale zilelor noastre, în mod diferit de cum face majoritatea preoţilor, fiind astfel apreciaţi de foarte mulţi oameni, în special tineri. Aceşti influenceri ai credincioşilor ortodocşi vin acum cu recomandarea de a respecta regulile de distanţare socială, pentru a limita răspândirea COVID-19, chiar dacă pentru mulţi acest lucru este foarte greu de urmat în perioada pascală.

După tensiunile iscate zilele acestea de înţelegerile dintre conducerea BOR şi cea a MAI, aceste cuvinte vin să ne facă să înţelegem că dacă #stămacasă, nu înseamnă că nu ne putem bucura şi de latura spirituală a Paştelui.

Părintele Ciprian Grădinaru: „Facem să fie pace cu noi, ne bucurăm, sfinţim timpul în rugăciune la casele noastre, căutăm să transmitem pace celor din jurul nostru. Căutăm să-i sunăm pe cei dragi, păstrăm o comunicare frumoasă cu ei, că se bucură fiecare când primeşte un telefon, când primeşte un SMS, o urare de bine de Sfintele Sărbători, ca să vadă că nu este uitat sau părăsit. Pentru că noi, ca persoane raţionale, ne caracterizează comunicarea.

Mai mult decât atât, trebuie să luăm termeni de referinţă cât de mult înseamnă libertatea, libertatea de mişcare şi libertatea de gândire şi să le preţuim ca mari daruri de la Dumnezeu. Aş vrea să păstrăm calmul, liniştea şi trăirea duhovnicească la modul că lucrurile sunt în normalitatea lor şi nu este nimic ieşit din comun”.

Părintele Ciprian Grădinaru

Părintele Vasile Ioana: „Biserica Ortodoxă Română îi îndeamnă pe toți credincioșii să stea acasă, să se roage mai mult și să urmărească sfintele slujbe la televizor sau on-line. Există trei categorii de credincioșii: cei care vin la biserică doar de Paște, pentru a lua Lumina, cei care vin mai rar în casa Domnului și cei pentru care viața Bisericii este viața lor.

Ca preot, i-am îndemnat pe oameni să urmeze trei mari sfaturi duhovnicești: să se spovedească și să se împărtășească des, să se roage neîncetatetat și să fie nelipsiți din casa lui Dumnezeu. Și astfel sufletele lor vor fi mântuite. Ei bine, astăzi, în vreme de pandemie, îi îndemn pe credincioși (mai cu seamă pe cei vulnerabili) să stea acasă. Cu toate acestea, viața Bisericii continuă, rugile fierbinți ar trebui să se înalțe acum mai mult ca oricând. Biserica este spital pentru suflete, este locul vindecării, locul în care harul coboară peste întregul popor român binecredincios.”

Părintele Vasile Ioana

Părintele Constantin Necula: „Poate fi şi o lecţie de distanţă care creşte responsabilitatea socială şi pastorală. Eu ştiu că aceia care aveau în prim-plan iubirea de slujbă şi aşezarea sufletească pentru primirea lui Hristos ca Paşte sunt foarte afectaţi de aceste măsuri restrictive. Nimeni nu spune că asta ar fi semn de normalitate. Dar nici perioada prin care trecem nu este una de normalitate. Avem de învăţat, nu doar în plan uman, foarte mult din această provocare. Una din lecţii este aceea a ascultării civice, ascultare care a fost identificată de Însuşi Domnul Hristos în acele cuvinte celebre- „daţi ce este al Cezarului, Cezarului şi cele ale lui Dumnezeu, lui Dumnezeu”- care aplicate corect ne-ar fi scutit de multe dictaturi ori devieri ideologice.

Îi rog să rămână în case. Nu din frica morţii, ci pentru că-şi iubesc viaţa. Îndrăznesc să cred că îşi iubesc Biserica. Pentru a nu fi prilej de scandal şi sminteală celor care nu cred în civismul Ortodoxiei. Pentru că-şi iubesc părinţii, familia şi Patriarhul, pe arhierei şi preoţii parohi, pentru că-şi iubesc rădăcina străbună a bunului simţ. Nu din ameninţări se schimbă mentalităţi sociale, ci din educaţie. De aceea, primiţi, vă rog, cuvânt bun. De sănătate şi pace. Iar celor pentru care Paştile e doar o altă zi din calendar vă doresc o zi bună. Cu frumuseţi pe suflet şi pace în gând”.

Părintele Constantin Necula

Surse: digi24.ro, doxologia.ro, basilica.ro.

Categories
Cultura si lifestyle

Paştele (catolic) la secui. Obiceiuri şi tradiţii

Chiar dacă Paştele catolic tocmai ce a trecut, iar cel ortodox urmează să vină, cu tot circul iscat în ultimele zile de către ping-pong-ul dintre Biserica Ortodoxă, Ministerul de Interne şi Preşedinţie, este binevenită o lectură plăcută despre obiceiurile secuieşti în perioada pascală. Majoritari catolici (şi foarte mândri de asta!), secuii au un folclor aparte şi obiceiuri specifice şi în jurul sărbătorilor de Paşti.

Joia mare este ziua trădării şi omorârii lui Isus, în amintirea acestor evenimente în zona Ciucului de Sus (satul Dăneşti) se ţine Cina Domnului, prin gătire şi rugăciune în comun. Cina Domnului are un rol purificator: cei care mănânc din sarmalele de post, capătă suflet curat la sărbători.


Vinerea mare este ziua vegherii trupului sfânt. În satele din zona Miercurea Ciuc (Sântimbru-Ciuc, Sâncrăieni, Sândominic) şi Gheorgheni (Joseni) flăcăi necăsătoriţi, îmbrăcaţi în port şi „înarmaţi” cu arme din lemn veghează trupul neînsufleţit al lui Isus începând de la slujba din vinerea mare, până la înviere. În momentul schimbului de gardă „soldaţii romani” efectuează gesturi după o anumită coregrafie.


În dimineaţa primei zi a Paştelui locuitorii satelor din zona oraşului Tg. Secuiesc (Mereni, Lemnia, Estelnic) parcurg cu căruţe hotarele satului. Acest obicei are şi un rol educativ: tinerii află, care sunt punctele marginale ale terenurilor agricole aparţinând satului. Cercul virtual, desenat prin ruta căruţelor, şi binecuvântările, urările, cântecele rostite-cântate veghează satul şi oferă speranţa unei recolte bogate. Cu această ocazie are loc şi un concurs de călărit: câştigătorul concursului aduce vestea învierii lui Isus. Cu această veste intră trupa în biserică.


A doua zi de Paşti în toate localităţile secuieşti flăcăii şi bărbaţii plec la stropit. Cele mai interesante obiceiuri de stropit sunt în jurul oraşului Covasna (Surcea, Tamaşfalău), unde flăcăii se duc împreună la stropit, trăgând o sanie mare împodobită cu crengi de brad, sub crengi cu un flăcău. Trupul intră în fiecare curte, unde sania şi fetele-femeile din casă sunt stropite cu apă pură. Acest obicei – asemănător cu paparudele româneşti – se termină cu dăruirea de ou încondeiat şi cu dans. Stropirea are un folclor foarte bogat şi în prezent: flăcăii rostesc binecuvântări în versuri.

Sursa: Enikő Szőcs Gazda, cimec.ro, Facebook.