Tag: Fidesz

Categories
Magyar típusú találkozás

Dobrev Klára, minden magyar miniszterelnöke

Az egyik legbefolyásosabb politikai szakportál, a Politico szerint a Fidesz nyeri majd a 2022-es választásokat, egy paraszthajszállal. De vajon így lesz-e? Eljön a pillanat, amikor tényleg a határon túliak döntik el, hogy melyik politikai alakulat lesz a legerősebb Magyarországon? És ha Dobrev Klára lesz a miniszterelnök, akkor mi lesz a kettős állampolgárokkal? Mit gondol minderről egy átlagos erdélyi magyar?

Az világos, hogy a 2022-es választás nehezebben vehető akadály lesz a Fidesz számára Magyarországon, mint az utóbbi három választás bármelyike. Itt minden lépés számít, a Covid helyzet pedig egy pillanat alatt átírhatja az eredményt, leginkább a Fidesz számára negatívan.

A korábbi elsöprő Fidesz győzelmek, ha nem is teljes egészében, de nagyban függtek az ellenzéki pártok összefogásképtelenségétől. Magyarra fordítva, az ellenzék nem volt hajlandó egy falatnyi koncról sem lemondani azért, hogy az Orbán Viktor által vezetett alakulatot ne engedjék győzni.

Magyarországon az ellenzék éppen ezekben a napokban tart előválasztást, amelynek kategorikus győztese nincs, jó eséllyel nem is lehet, egyelőre azonban úgy tűnik, hogy Dobrev Klára lehet az a név, amely mögött a magyarországi baloldal felsorakozik. Ez a Fidesznek nagyban megkönnyítené a dolgát, ugyanis Dobrev a legsebezhetőbb mindegyik jelölt közül.

Szubjektív állítás, de az ellenzék kicsit későn látott munkának, nem építettek fel egy ellenfelet, illetve egy olyan 4-5 főből álló csapatot, akik egységes oldalra tudják állítani a Fidesz ellentábort. A Jobbik elbukta az utolsó választást, a bázisukból elvesztett szavazók tábora javarészt a Fideszre szavaz – egyszerűen közelebb áll hozzájuk ideológiailag a kormánypárt.

A baloldali pártok viszont javarészt a főváros támogatását élvezik, de az ő szavazataik megoszlanak a már említett Dobrev Klára, Budapest főpolgármestere, Karácsony Gergely, a relatív ismeretlen Márki-Zay Péter, a Mindenki Magyarországa Mozgalom arca, a Jobbikos Jakab Péter és Fekete-Győr András, a Momentum elnöke között. Ebből a társaságból a szélsőjobból megszőkített Jobbik kilóg, de ez az ellentmondás egyelőre nem zavarja túlzottan az ellenzéket, egyelőre megingathatatlannak látszik az elképzelés, hogy a Fideszt bármi áron meg kell állítani.

Egyelőre.

Nincs ugyanis semmi garancia arra, hogy az előválasztás után az egyik vesztes játékos sem rúgja fel a korábban lefektetett szabályokat, mert magának jobb pozíciót remél. (Vagy előzetesen külön alkut köt a Fidesszel.)

Jelen pillanatban úgy tudjuk, hogy Dobrev Klára 33,9%, Karácsony Gergely 28,6%, Márki-Zay Péter 20,7%, Jakab Péter 13,3%, Fekete-Győr András pedig 3,5% szavazatot szerzett meg az előválasztásokon.

Az eredmény egyébként sokat segít a Fidesznek, amely eddig a médiaapparátusával Jakab Istvánra és Fekete-Győrre koncentrált – a határon túliakat célzó Pesti Srácok már javában átnyergelt az első három helyezettre, de az index.hu portál és a többi médiaorgánum is diszkréten irányt váltott.

Mire lehet számítani? Jó eséllyel komolyabb meccsre, mint az utolsó ciklusban: ha a Fidesz nyer, nem lesz fölényes, előfordulhat, hogy megtérül a határon túli magyarságba fektetett energiája. Erdélyben, különösen Székelyföldön feltétlen Fidesz szavazó azok többsége, aki élni is fog a magyarországi választásokon való részvételi jogával. Erre rájön az is, hogy amennyiben Dobrev nyeri az előválasztást Erdélyben, a magyarországi baloldalt támogatók sem fogják hangosan támogatni.

Dobrev Klára az erdélyi magyarság számára ugyanis kategorikusan elfogadhatatlan. A DK határozottan az MSZP korábbi, egészen könnyedén határon túli magyarságellenes diskurzusát folytatja, a külhoniak szavazási jogának megszüntetésétől egészen a támogatások megvonásáig. Dobrev Klára a korábbi miniszterelnök, Gyurcsány Ferenc felesége – Gyurcsánynak meg azt Erdélyben soha nem bocsátják meg, hogy a kettős állampolgárság intézménye ellen lépett fel miniszterelnöksége idején, 2004-ben, amikor a népszavazás december 5-én érvénytelen lett.

Magyarországi belviszonyok szempontjából is ideális ellenjelölt Dobrev, éppen a férje okán – a karaktergyilkosságra első osztályú alany, amit a Fidesz nem is fog kihagyni.

Az erdélyi magyarságnak ráadásul anyagi érdeke is fűződik a Fidesz győzelméhez: számos támogatás, projekt, beruházás zajlik, amelyet magyarországi pénzből finanszíroznak – ez egy Fidesz buktával odalenne.

Az ellenzék összefogása lényegében a Fidesz szempontjából a legnagyobb ellenség, amit egyelőre külön-külön, személyre szóló támadásokkal kezelnek, de jó eséllyel más fronton is megpróbálnak majd éket verni ebbe az amúgy is túl sok szereplős koalícióba. Hogy melyik lesz a gyenge láncszem, azt nem lehet még tudni, de az elkövetkező hónapokban garantáltan fény derül arra is: az előválasztások második-harmadik helyezettje jó célpontnak látszik.

Nagy Kálmán

Categories
Opinii

UNGARIA: Guvernul FIDESZ vrea să obțină bunăvoința milenialilor cu drept de vot

Guvernul de la Budapesta a stabilit la sfârșitul săptămânii trecute toate detaliile privind rambursarea impozitului pe venit în cazul familiilor cu copii. Anunțul a fost făcut de  ministrul finanțelor, Mihály Varga, vineri dimineață, într-o înregistrare video publicată pe pagina sa de socializare.

Potrivit ministrului, rambursarea îi priveşte pe toți părinții cu copii aflați la vârsta la care au dreptul la alocație familială. Dacă ambii părinți din familie au un loc de muncă declarat, impozitul pe venit li se va restitui amândurora. Conform datelor transmise de oficial, inclusiv antreprenorii vor beneficia de această rambursare a impozitului, dacă au copii. 

Astfel, cercul persoanelor eligibile este completat cu persoanele fizice autorizate, micii producători agricoli, cei care închiriază imobile, precum și contribuabilii care plătesc taxa specifică pentru întreprinzătorii mici (KATA) sau contribuția simplificată la obligațiile publice (EKHO). Prin urmare, antreprenorii KATA care cresc copii pot recupera un sfert din impozitul specific pentru anul 2021, în timp ce contribuabilii care plătesc EKHO pot primi înapoi două treimi din impozitul de 15% plătit. 

Ministrul a subliniat că rambursarea impozitului către familii se va face numai în condițiile unei creșteri  economice de 5,5% în acest an. Conform calculelor valabile în acest moment, obiectivul pare că poate fi atins. „Dacă vom continua măsurile care ajută redresarea, avansul economiei ungare va fi de 7% sau chiar mai mult”, a spus ministrul. 

Aceasta înseamnă că 1 900 000 de părinți vor primi înapoi în total 600 de miliarde de forinți (1,7 miliarde de euro), ceea ce reprezintă cel mai mare beneficiu fiscal acordat vreodată familiilor, a adăugat Mihály Varga. 

in spatele unei măsuri care se declară pro-natalitate, este evidenta intentia coalitiei de guvernare de la Budapesta de a capta bunăvoința grupului populațional de vârstă activă, adica exact cei care fac si cresc copii. Eforturile de “cumparare” a voturilor poate sa vină ca urmare a semnalelor privind aderența sporită a coaliției de opoziție în rândul tinerilor.

Categoria tinerilor devine și mai importantă în condițiile în care sondajele de opinie arată un parcurs cap la cap al celor doi poli politici importanți din Ungaria. Site-ul Politico poll of polls estimeaza intentiile de vot la 48% in favoarea FIDESZ și 47% pentru coaliția de opoziție.

Administrație Națională a Impozitelor și Vămilor va efectua rambursarea încă în luna februarie a anului viitor. „Ungaria funcționează, economia maghiară funcționează. Ungaria a realizat una dintre cele mai rapide relansări economice din Uniunea Europeană, ceea ce este un succes comun al familiilor, al întrehttps://www.facebook.com/orbanviktorprinderilor și al politicii economice corecte. Acest succes ne va permite să continuăm consolidarea familiilor prin rambursarea impozitului”, a declarat ministrul finanțelor.

Sursa: hirado.hu

Foto: mtalverina.sg 

Categories
Internationale Nationale Stiri

Care este utopia în care politicianul FIDESZ, Németh Zsolt, crede că Universitatea Sapienția ar putea fi o universitate de stat

Prezent la o dezbatere în cadrul festivalului Zielele Maghiare din Cluj Napoca, președintele Comisiei de politică Externă din Parlamentul Ungariei, Németh Zsolt, a relatat despre istoria Universitatății Maghiare Sapientia din Transilvania, care este independentă de statul român și a cărei funcționare este susținută de guvernul Ungariei. Politicianul a apreciat că dacă va fi să fie „autonomie”, Universitatea Sapientia ar deveni o universitate de stat

În cadrul Zilelor Maghiare s-a organizat, miercuri seară, o dezbatere la care au participat Tonk Márton, rectorul Universității Sapientia, Németh Zsolt politician FIDESZ și  președintele Comisiei de politică externă din Parlamentul Ungariei, și Misovicz Tibor, secretarul Fundației Maecenas Universitatis Corvini pentru a dezbate prezentul și viitorul învățământului superior maghiar din Transilvania.

La întrebarea dacă există vreo posibilitate ca Sapienta să devină totuși o universitate finanțată de stat ? Da, „într-o utopie”, Németh Zsolt a spus următoarele:

„Potrivit speranțelor noastre, în nu prea îndepărtatul viitor, autonomia maghiară din Transilvania, ca instituție de stat, și în cadrul căreia Universitatea Sapienția își continuă activitatea ca instituție de stat, într-o situație dată, este o chestiune de decizie politică. Nu doresc să generez impresia că am înnebunit, dar vorbim de o chestiune de principiu.

Iar statul într-un anumit caz poate însemna și acel stat, care încearcă cu instituții autonome potrivite să protejeze oamenii care aparțin comunității naționale maghiare, și într-o situație dată acolo nu mai trebuie să funcționeze reflexul de autoprotejare, din cauza căreia funcționează acum în această formă Universitatea Sapienția² – a disecat posibilitatea finanțării de stat a universității Németh Zsolt președintele Comisiei de politică externă din Parlamentul Ungariei.

Din experiența celor 20 de ani, Sapientia se îndreaptă într-o direcție bună a declarat Németh Zsolt, inițiativa a demonstrat că este viabilă și a generat o schimbare importantă în istoria învățământului superior din Transilvania, care a dezvoltat și a lărgit posibilitățile acestui învățământ. În același timp, Sapientia a fost „nava fanion” a politicii naționale maghiare pentru că a dovedit că sunt instrumente în mâinile politicii naționale maghiare, nefiind neputincioși în fața problemelor celor de aici.

Németh a arătat că înființarea Sapientia poate fi interpretată și ca o formă de dreptate istorică, care a fost o cerință fundamentală a Ungariei și a maghiarilor din Transilvania după schimbare de regim, deoarece  „s-a imprimat în conștiința noastră istorică”, pierderea învățământului superior maghiar după 1919, pe parcursul secolulu XX, când Universitatea Bolyai și mai târziu Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș și-au pierdut autonomia și a „pornit un gen de măcinare care durează până în zilele noastre”.

Németh Zsolt a subliniat că în cazul minorităților naționale, unde rolul învățământului superior este dominant, este de neconceput ca o comunitatea de 2% să nu aibă un sistem de învățământ superior propriu. „La acest lucru se poate spune că aici se află Universitatea Babes-Bolyai sau facultatea de farmacie, dar aceste instituții nu dispun de acea caracteristică, de a fi instituții naționale maghiare independente. Acest fapt este o anomalie a politicii naționale a României a cărei dizolvare, încetare este o așteptare naturală a comunității maghiare din România, iar statul maghiar are obligația de a sprijinii acest demers” – a evidențiat scopurile statului maghiar oficialul de la Budapesta.

Sursă și Foto: g4media.ro

Categories
Opinii

Cât de mare este, de fapt, păcatul lui George Simion de a face din Viktor Orbán un model?

Recent, George Simion, liderul AUR, a intrat din nou în atenția presei și a persoanelor care nu se numără printre simpatizanții acestei formațiuni politice, după un interviu acordat publicației maghiare „Azonnali”, în care a declarat că se consideră un Viktor Orbán al României și că Fidesz este un model pentru partidul pe care îl conduce. 

„Pentru noi are o valoare de model însuşi Fidesz, deoarece susţine păstrarea rădăcinilor creştine ale Europei” – a spus Simion, apoi a trecut deschis la lăudarea lui Viktor Orbán, deoarece îi place foarte mult modul în care luptă pentru poporul său şi este total de acord cu acea declaraţie comună pe care au publicat-o recent Orbán şi aliaţii săi europeni. „Am citit declaraţia comună de valori aparţinând lui Orbán, Salvini, Meloni şi multor alţi politicieni – dacă ne vom aduna mai mulţi pentru susţinerea acestor valori comune, am putea avea un grup puternic. Dacă ne vom rupe în trei părţi, nu ar fi ceva bun (…) Fiecare partid suveranist, patriot şi creştin trebuie să facă aceeaşi politică la nivel unional” – a afirmat George Simion, după cum relatează g4media.ro.  

În toată această poveste, George Simion este criticat de mulți din cel puțin două motive. Pe de o parte, i se reproșează faptul că se aliniază la valorile unui partid vădit anti-european cum este Fidesz. Pe de cealaltă parte, i se spune că nu poate lua un ungur drept model, cât timp prin declarațiile și atitudinile sale și-a demonstrat în repetate rânduri ostilitatea față de maghiarii care trăiesc în România, și chiar și-a declarat la fel de ostil opoziția fermă față de UDMR. 

Dacă ar fi să mă erijez în avocatul „diavolului”, aș spune că nu văd absolut niciun dezacord în declarațiile lui George Simion. La drept vorbind, Fidesz și AUR militează în doctrinele lor pentru protejarea unor valori aproape identice – familie tradițională, creștinism, patrie etc. Cei doi lideri, Viktor Orbán și George Simion, sunt suspectați și acuzați de multe voci de anti-europenism, de homofobie și alte asemenea „crime”. Asemănări există așadar și nu văd nicicum de ce să treacă drept inepte afirmațiile lui George Simion. 

Problema, din punctul meu de vedere, apare abia la nivel de influență și putere, atât în ce privește cele două partide, cât și în ce-i privește pe liderii lor. Chiar dacă Simion a respins ideea de a fi un Orbán „wanna be”, argumentând că apără aceleași valori și deci nu ar fi diferențe între ei, consider că mai are mult până să atingă nivelul de susținere și notorietate de care se bucură Viktor Orbán astăzi. Ne convine nouă sau nu ce poziție adoptă premierul maghiar, este prea puțin relevant. Ceea ce nu putem tăgădui este că în prezent el este o forță și se poziționează ca atare în absolut orice context. 

Cât privește atitudinea lui George Simion față de maghiarii din România, aceasta vine la pachet cu valorile și idealurile pe care partidul său le apără și le promovează după modelul ales. Este un fel de cealaltă fațetă a monedei, prin care se poate vedea limpede care sunt consecințele unui mod de gândire conservator, ale unui naționalism împins la extrem și așa mai departe. Dacă sper la reîntregirea neamului românesc și adaptez la o scară mai mică consacratul „Let’s make America great again!” al lui Trump, e aproape natural să nu mai țin cont de minoritățile naționale și drepturile lor, nu? Din punctul meu de vedere, paradoxul le aparține mai degrabă maghiarilor de la noi care, pe de o parte sunt încântați în număr foarte mare de politica lui Orbán și greu acceptă critici la adresa acestuia, de multe ori apărându-l cu ostilitate de războinici credincioși, iar pe de altă parte, sunt vădit deranjați de atitudinea ostilă a partidului AUR, care practică un model pe care ei îl apreciază pentru cei din neamul lor, dar nu îl văd deloc firesc în țara în care sunt minoritari și deci aplicat față de ei. Cel mai bine a evidențiat acest paradox autorul care, referindu-se la George Simion, a afirmat că „indiferent cât ar suna de ciudat, îi iubește pe români”. 

Ca om care apreciază maghiarii și în mod deosebit secuii, mă întreb totuși, în continuarea acestui comentariu, este oare un păcat capital ca cineva să își iubească poporul și conaționalii, într-un mod similar, dacă nu chiar identic, cu al celor din tabăra adversă a căror imagine în oglindă încep să devină?

Foto: azonnali.hu

Categories
Opinii

UDMR susţine în primul rând politicile guvernului de la Budapesta sau ale guvernului din care face parte?

Dacian Cioloş a făcut zilele trecute o salutară prostie (dacă prostie o fi fost şi nu altceva), care a jucat rolul unui fulger într-o noapte de catran: îţi arată, fie şi preţ de o fracţiune de secundă, împrejurimile. Ajută la orientare. Pe 27 iunie, sub semnătura liderului Dacian Cioloş, grupul europarlamentar Renew Europe a trimis preşedintei Comisiei Europene o scrisoare prin care cerea suspendarea Planului de Recuperare şi Rezilienţă al Ungariei până când Guvernul de la Budapesta îşi va modifica legislaţia în aşa fel încât să permită mai uşor urmărirea modului în care sunt cheltuiţi banii europeni, iar eventualele fraude să poată fi descoperite şi pedepsite. 

Pe 7 iulie, Dacian Cioloş anunţa pe Twitter că Executivul de la Bruxelles a suspendat Planul de Redresare şi Rezilienţă al Ungariei, informaţie care a fost dezminţită imediat de către vicepreşedintele Comisiei Europene, Vera Jourova. Cea mai stranie reacţie la acest incident a avut Kelemen Hunor – stranie prin surescitarea pe care o arăta şi prin violenţa latentă pe care o ascundea. Vedeta zilei a fost fraza „Nicio factură nu rămâne neplătită în politică” şi toată lumea a crezut că liderul UDMR a sancţionat doar informaţia falsă lansată de Dacian Cioloş. 

Să citim însă întreaga declaraţie a lui Kelemen Hunor: „Niciodată nu am discutat în coaliţie, nu este poziţia coaliţiei, nu este poziţia guvernului, este poziţia lui Dacian Cioloş şi el nu reprezintă coaliţia, nu reprezintă România, el reprezintă acolo un grup parlamentar al cărui şef este în acest moment. Nu sunt de acord cu acest demers al lui Dacian Cioloş şi cred că a făcut una dintre greşelile cele mai mari ce pot fi făcute în politică şi ştiţi cum e, nicio factură nu rămâne neplătită în politică. A făcut o greşeală uriaşă, nu trebuie să intervină niciun europarlamentar într-o astfel de relaţie şi Comisia a făcut precizările necesare, s-a grăbit domnul Cioloş, a vrut să fie erou, n-a reuşit”. Ce treabă are coaliţia de la Bucureşti sau guvernul român în afacerea asta? Greu de înţeles. 

Din întreaga declaraţie, pare destul de evident că Kelemen Hunor nu i-a reproşat lui Cioloş doar lansarea în public a unei informaţii false, ci întregul său demers legat de PNRR-ul Ungariei, adică şi scrisoarea adresată Ursulei Van Der Leyen. Ceea ce schimbă semnificativ datele problemei, căci scrisoarea nu este lipsită de legitimitate politică. Guvernul Viktor  Orbán are mai multe meciuri fierbinţi cu Comisia Europeană – statul de drept, imigraţia, legislaţia anti-gay – şi unul la fel de fierbinte cu George Soros. E greu de spus care dintre ele sunt conflicte reale şi serioase şi care sunt doar stârnite şi umflate de Viktor  Orbán până la paroxism, cu unicul scop de a atrage aliaţi. Sau mai exact: de a nu rămâne singur. De exemplu, cruciada anti-Soros, pe care Viktor  Orbán tocmai o reîncălzeşte după un an de pauză cauzată de pandemie, în mod cert nu urmăreşte decât să strângă poporul în jurul liderului, împotriva unui personaj cu trei păcate capitale: e bogat, e maghiar şi e evreu. De o subită reîncălzire pare a se bucura, după ultimele veşti de la Budapesta, şi ciorba imigraţiei. În problema legislaţiei anti-gay, vedem deja aplicată aceeaşi tactică, numai că de data asta Viktor  Orbán nu-şi aliază doar poporul, ci şi alte state: tocmai se naşte un asemenea front împotriva Bruxelles-ului, format din grupul de la Vişegrad plus Slovenia. 

Cu statul de drept chiar că e o dispută serioasă. E foarte greu de acceptat că performerul absolut al contractelor pe bani europeni e ginerele premierului, că Viktor  Orbán a construit, cu bani europeni, o cale ferată de şase kilometri între satul copilăriei sale şi comuna învecinată sau că a ridicat tot pe bani publici, în acelaşi sat cu 1.800 de locuitori, un stadion de fotbal pentru 3.800 de spectatori. Idei similare au fost şi pe la noi. Victor Ponta a finanţat de la buget un stadion în fieful său electoral, Târgu-Jiu, iar Liviu Dragnea i-a făcut odraslei echipă de fotbal şi stadion la Turnu Măgurele. Numai că pe la noi asemenea iniţiative n-au avut un deznodământ tocmai fericit: Liviu Dragnea depanează dube la Rahova, iar Victor Ponta s-a angajat ca eunuc la seraiul padişahului Erdogan. În Ungaria însă, veşnicul procuror-general numit de Fidesz (mandate întinse pe 24 de ani, până în 2028) nu găseşte niciodată, nicăieri ceva în neregulă. Ungaria a refuzat să participe la instituţia Procurorului European şi dă cu poşeta în cap oricui îndrăzneşte să se intereseze cum cheltuieşte banii europenilor. 

Aşa stând lucrurile şi cunoscându-i tacticile, e de aşteptat ca şi în problema statului de drept Viktor  Orbán să urmărească acelaşi obiectiv: să nu rămână singur. Polonia e deja acolo şi nu mult a lipsit să fie acolo, cu ambele picioare, şi România – amintiţi-vă de activitatea Comisiei Iordache şi de reacţia întregii Europe faţă de ea, dar şi de marea şi subita prietenie dintre Liviu Dragnea şi Viktor  Orbán, cât primul încă mai era pe aici un fel de stăpân absolut. Între timp România şi-a găsit o altă cale, dar problemele cu statul de drept – fie moştenite din vechime, fie născute în era Dragnea – sunt departe de a fi fost depanate. Iar una dintre cele mai supurânde rămâne Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie. 

După ce desfiinţarea ei a fost cerută atât de limpede şi neechivoc de toate organismele relevante din Europa, este un mare mister de ce singurul partid al actualei de coaliţii de guvernare de la Bucureşti care îi susţine existenţa – fie ca atare, fie deghizată în altceva – este UDMR. Deşi au dovedit deseori că au un IQ semnificativ mai mare decât mulţi dintre politicienii români, liderii Uniunii au rămas, în ceea ce priveşte Secţia Specială, încremeniţi în discursul rudimentar care a dus şi la înfiinţarea acesteia: procurorii DNA care schingiuiesc suflete şi frâng destine. Dacă chiar aşa ar fi stat lucrurile, Secţia Specială avea timp, în trei ani de zile, să prezinte o colecţie semnificativă de asemenea ticăloşi. Or, recolta SS constă doar în Portocală de la Ploieşti, trimis în judecată şi fără nicio sentinţă până acum, şi în câteva alte „Portocale” de pe la Bihor – foşti procurori DNA Oradea care au ajuns să ceară ei înşişi, în instanţă, ca Secţia Specială să-şi termine odată treaba cu ei. 

Acest bilanţ arată, prin el însuşi, cât de derizorii au fost argumentele înfiinţării SS şi pe care liderii UDMR continuă să le recite. Şi sper că este clar pentru toată lumea: câtă vreme Secţia Specială va continua să existe – fie ca atare, fie deghizată în altceva – România va avea un litigiu, un diferend, un meci cu Comisia Europeană în problema statului de drept. Adică Viktor  Orbán nu va fi singur. Prostia spusă de Cioloş şi reacţia total disproporţionată a lui Kelemen Hunor ne-au ajutat să iluminăm, fie şi pentru o fracţiune de secundă, o întrebare: UDMR susţine în primul rând politicile guvernului de la Budapesta sau ale guvernului din care face parte?

Sursa: adevarul.ro/ autor: Liviu Avram

Foto: costas-negru.ro

Categories
Internationale Stiri

Ungaria: Viktor Orbán, suspectat de criticii săi că își impune dominația prin intermediul universităților

Ungaria urmează să adopte o lege prin care se înfiinţează fundaţii care să preia conducerea universităţilor şi a instituţiilor culturale, un pas care, în opinia criticilor executivului de dreapta de la Budapesta, vizează extinderea amprentei sale ideologice, transmite Reuters.


În prezent, majoritatea universităţilor ungare sunt deţinute de stat, dar se bucură de un nivel ridicat de autonomie academică.


Proiectul de lege, elaborat de adjunctul prim-ministrului Viktor Orbán, susţine că universităţile trebuie privatizate deoarece condiţiile moderne necesită o „regândire a rolului statului”, iar fundaţiile vor gestiona instituţiile mai eficient.


Guvernul Orbán va numi consilii de administraţie care să conducă fundaţiile, care vor controla active imobiliare substanţiale şi vor beneficia de fonduri UE în valoare de miliarde de euro, având, de asemenea, o influenţă considerabilă asupra activităţii cotidiene a universităţilor.

Guvernul va dota mai multe fundaţii folosind participaţiile la companiile publice considerate solide, precum MOL şi producătorul de medicamente Richter. De asemenea, va aloca peste un trilion de forinţi (3.3 miliarde de dolari), care pot fi recuperaţi din fonduri UE, pentru renovarea universităţilor.


Premierul Viktor Orbán şi-a întărit controlul asupra unei mari părţi a vieţii publice, precum mass-media, educaţia şi cercetarea ştiinţifică, într-un context mai larg, în care urmăreşte să remodeleze cultura naţională.


Orbán a prezentat schimbările într-un discurs din 2018, când a imaginat încorporarea sistemului său politic într-o nouă „eră culturală”.


Guvernul său, care promovează ceea ce el numeşte valori creştine şi conservatoare, s-a opus puternic imigraţiei şi a limitat adopţiile de către homosexuali şi recunoaşterea legală a persoanelor transgender.


Criticii acestor politici consideră că această nouă lege este următorul său pas în extinderea influenţei sale ideologice şi a acaparării puterii.


„Aceasta face parte din războiul ideologic pe care Orbán l-a declarat acum doi ani”, a declarat Attila Chikan, profesor la Universitatea Corvinus din Budapesta şi fost ministru în primul guvern Orbán. „Nu fac niciun secret: vor să îşi asume puterea intelectuală, după cea politică şi economică”.

Attila Chikan a menţionat că această decizie vine după ce guvernul a intensificat controlul asupra cercetării academice şi a forţat o şcoală liberală de top, Universitatea Central Europeană, să se mute la Viena în 2019.


Proiectul de lege ce urmează să fie votat în parlament marţi afirmă că „aşteptarea fundamentală este ca fundaţiile să apere în mod activ supravieţuirea şi bunăstarea naţiunii şi interesele de a-i îmbogăţi comorile intelectuale”.


Fundaţiile care conduc unele instituţii culturale vor avea sarcini patriotice, ca de exemplu „întărirea identităţii naţionale”.


Opoziţia a declarat că, prin intermediul susţinătorilor partidului de guvernământ al lui Orbán, Fidesz, şi chiar prin miniştri în consiliile de administraţie, Orbán ar putea păstra un nivel de control asupra universităţilor şi după alegerile din 2022 şi le-ar putea submina autonomia.


Gergely Arató, deputat al partidului de opoziţie Coaliţia Democratică, a declarat că proiectul de lege va elimina „proprietatea, tradiţiile, comunitatea, cunoaşterea” poporului ungar şi le va oferi aliaţilor guvernamentali care controlează universităţile.


Guvernul susţine că universităţile vor beneficia de pe urma noului model. István Stumpf, comisarul guvernamental responsabil cu aceste schimbări, a refuzat să acorde un interviu Reuters.

În octombrie, studenţii de la Universitatea de Artă Teatrală şi Cinematografică au protestat faţă de impunerea unui consiliu numit de guvern, despre care protestatarii au afirmat că subminează autonomia şcolii. 

Sursă: Agerpres

Foto: antirepresionrm.blogspot.com

Categories
Magyar típusú találkozás

Az RMDSZ és a Fidesz viszonya: az Orbán fejében dől el a cél

Magyarországon 2022-ben választást tartanak. A Fidesz győzelem borítékolható, ennek az aránya azonban nem. A Fidesz abszolút többségre gyúr, ebben pedig nagyon is számít az erdélyi magyarságra. Valljuk be, nem csókért építik az erdélyi projektjeiket.

Az Átlátszó erdélyi divíziója elég részletes írást közölt arról, hogy miként vette meg az RMDSZ-t kilóra a Fidesz (https://atlatszo.ro/tamogatasok/milliardokkal-olajozott-erdekhazassag-igy-hoditotta-meg-az-rmdsz-t-a-fidesz/). Sípos Zoltán kijelentései javarészt helytállók, azonban két aspektust nem árt hangsúlyozni.

Orbán Viktor karakterrajzából rendszerint az autokrata tulajdonságot szokás hangsúlyozni – ami valós, valószínűleg maga sem tagadná, ha őszintén nyilatkozna. Egy másik dolog azonban, hogy Orbán a Horthy vagy Kádár karaktereket ülteti gyakorlatba, nyilván további elméletekkel kiegészítve, például a Yuval Noah Harari Homo Deus-ában megfogalmazottak alapján. Orbán mítoszt épít, az ő autokráciája pont az imént felsorolt vezetők mintáját használva, amelyekben a személyi kultusz mindig hangsúlyos.

Okosan sakkozik, ugyanis állandóan cserélődő kulcsembereket exponál: Szijjártó, Lázár, Gulyás könnyedén cserélhető, de fontos sakkfigurák a NER-ben. A NER, azaz Nemzeti Együttműködés Rendszere ugyanis nem csupán PR bullshit. Orbán valószínűleg sejti, hogy Damoklész banánhéján tudnak a legjobban elcsúszni, azaz elenyésző apróságokon, amelyek felgyűlnek az emberek fejében, ezért a politikailag exponált embereket folyamatosan forgatja, cseréli. A gesztus nyilván nem az ellenzéknek szól, hanem a tulajdon szavazóbázisának, amely a kezdeti fiatal, városi és értelmiségi táborról lecserélődött a vidéki, alacsonyan képzett, nemzeti érzelmekre nyitott táborra – nyilván nem kizárólag, de a túlnyomó többségre igaz az állítás. Orbán fejével gondolkodva 4-8 évig elviselhető egy-egy politikus helikopterezése, jachtozása, a kereszténydemokrata orgiák azonban nem mutatnak jól a párt portfóliójában. Na de ez mégis a magyarországi belpolitika. Mi a helyzet Erdéllyel?

Az erdélyi magyarság a NER része. Van egy elég erős erdélyi társaság, olyan látható vagy láthatatlan emberekkel, akik ott mozognak a Orbán gravitációjában, innen pattant ki a hazai magyar nyelvű sajtót monopolizálni kívánó Erdélyi Médiatér Egyesület, ami Fidesz pénzen és érdekek mentén bővítette a párt sajtós befolyását, ugyanakkor megmentette a korábban elsikkasztott pénzek hiányában vergődő médiatermékeket. Az Átlátszó újságírója azt rója fel Orbánnak, hogy az erdélyi politikáról csak bizonyos embereken át tájékozódik, így követett el hibát hibára Tőkés, Toró, majd Olosz támogatásával, mielőtt be kellett látnia, hogy az RMDSZ a nyerő ló, még akkor is, ha nem örvend neki. Ezt a hibát tehát javította, az erdélyi Fidesz befektetések (Erdélyi Médiatér, Pro Economica) környékén zajló gondok valószínűsíthetően nem érték el a pártvezér ingerküszöbét, hiszen vannak gyümölcsöző viszonyok is éppen az RMDSZ-es együttműködéssel, amely most minden jel szerint eléri célját, működik.

Az erdélyi magyarok döntő és túlnyomó többsége Fidesz szavazó. Pont. Ez nagyon optimista esetben 1-2 képviselőt jelent Magyarországnak, amit az ottani ellenzék durva belügyi beavatkozásként tálal, azonban nem fajsúlyos.

Mit akar Orbán Erdéllyel? Ha Putyin elnök székében ülne, akkor visszacsatolná, mint a Krími félszigetet Oroszország. Ezt azonban ő is tudja, hogy nem valószerű, legalábbis az aktuális geopolitikai berendezkedés mellett – nevezzük csak ábrándnak. A következő dolog, ami Orbánnak elemi érdeke, a Fidesz szavazó. Ezt Erdélyből megkapja, akár exportra is. Ha fenntartásokkal is, de az emigráns magyarok java része támogatja a politikáját szavazatával.

A harmadik dolog furcsább. Minden jel arra utal, hogy Orbán egyfajta atavisztikus nemzettudatban él: ebbe belefér az erdélyi magyarság önzetlen támogatása is, valamint az is, hogy ez által borsot törjön a román fél orra alá. Ha Orbán Hararit olvassa, akkor a társadalom kontrollját és a humánközpontú demokrácia halálát is leszűri műveiből – ennek a média újfajta cenzúrázása az eszköze. Gyakorlatban ez azt jelenti, hogy minden elég nagy felületet fel kell falni, az ellenfelet nem szabad labdához engedni. Ha egyedül vagyok a pályán, akkor nyerek. Ha nem tudok egyedül lenni a pályán, akkor egy olyan fél mellé állok, akivel nyerek. Hogy mi okom van a nyerésre? A nyerés érzése, bizonyos értelemben önmagam szórakoztatása, anyagi érdekem és nem utolsó sorban a fejemben belőtt ideálok elérése. Ha a nyerés nem is lényeg, a meccs maga izgalmas és minden meccs felkészülés a következőre. Igen, a focihasonlat nem véletlen: Orbán lelkes fociszurkoló. A meccs stratégiájáról pedig ő dönt…

Nagy Kálmán

Categories
Politic

Fostul senator UDMR, György Frunda, nemulțumit de actuala conducere a UDMR

Într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook, fostul senator UDMR, György  Frunda, a prezentat pe larg câteva aspecte negative cu privire la politica purtată de UDMR în ultimii 10 ani, de când conducerea formațiunii a fost preluată de Kelemen Hunor. Între acestea, se numără și prea marea apropiere de FIDESZ, partidul premierului ungar, Viktor Orbán. 

„În 2011, la congresul de reînnoire al UDMR, am ales un nou președinte care să conducă formațiunea, urmând principiul continuității. Markó Béla, care a predat ștafeta, l-a susținut atunci pe Kelemen Hunor, în speranța că acesta, ca nou președinte ales, va continua drumul bătătorit de el și echipa lui, precum și politica în care a crezut și în baza căreia a funcționat Uniunea până atunci”, a spus fostul senator în postarea sa. 

Acesta a afirmat totodată că UDMR și-a pierdut caracterul federal, conducerea partidului fiind cea care ia acum toate deciziile, în timp ce Consiliul Reprezentanților are doar un rol simbolic. Mai mult decât atât, comunicarea cu reprezentanții români și societatea civilă, promovată de Markó Béla, nu se mai regăsește azi în UDMR, după părerea lui Frunda, care crede că „actuala conducere a abandonat principiul aplicat timp de 20 de ani, din 1990 până în 2011, potrivit căruia drepturile comunității maghiare din România pot fi negociate doar cu partenerii, părțile române și societatea civilă”. 

Nici relațiile sănătoase cu cele mai importante partide maghiare, din timpul lui Markó Béla, nu s-au păstrat. Deși imaginea reprezentanților UDMR din Transilvania este încă una pozitivă, în ochii alegătorilor, se remarcă adoptarea viziunii FISESZ, în detrimentul propriilor obiective, această situație urmând sa aibă ecouri în viitor. „În timpul președinției lui Markó Béla, Uniunea a menținut relații sănătoase cu cele mai importante partide maghiare. Am evitat întotdeauna situația în care orice partid din Ungaria să ajungă să aibă o sucursală în Transilvania. Am crezut și credem în continuare că ungurii din Transilvania sunt suficient de înțelepți cât să-și decidă propriul destin, nu au nevoie de sfaturi bune nici de la Budapesta, nici de la București. […] Astăzi, reputația Uniunii este încă bună, experiența și profesionalismul politicienilor maghiari din Transilvania sunt recunoscute, dar UDMR a dispărut cumva din viața publică din România. Acest lucru se datorează în principal faptului că conducerea Uniunii lasă decizia alegătorilor cu privire la aspecte importante (de exemplu, în legătură cu referendumul asupra familiei), pierzându-și astfel propriul rol de formare și orientare a opiniei publice. Vedem din ce în ce mai mult că politizarea UDMR din București se estompează și se comportă treptat ca o entitate politică pro-guvernamentală în Ungaria. Poate că au dreptate cei care spun că UDMR-ul de astăzi este mai mult o reprezentare FIDESZ-ului în Transilvania decât o reprezentare de interes independent în București”, susține fostul senator UDMR.

Acesta mai arată în postarea sa și că situația actuală în care se află Uniunea prezintă avantaje incontestabile: de strategiile economice, culturale și de conservare a identității externe ale guvernului maghiar beneficiază atât regiunea, cât și comunitatea. Dezavantajul este însă că UDMR plătește un preț ridicat pentru toate acestea, între care cel mai mare este acela că nu mai are propria viziune și nu-și mai determină politica pentru viitor.

Fostul senator opinează, de asemenea, că numărul voturilor exprimate pentru UDMR este în continuă scădere în toate alegerile. El mai adaugă și că faptul că Uniunea se află la guvernare reprezintă o provocare, dar și o oportunitate de a obține rezultate în domenii importante ca dezvoltarea, mediul, tineretul și sportul, dar și de a-și schimba imaginea de eternii dușmani maghiari, într-una de parteneri activi. „Există, de asemenea, șansa ca UDMR să poată readuce la aceeași masă președinții României și Ungariei, cu o politizare inteligentă și înțeleaptă, rezolvând astfel o tensiune transnațională de 24 de ani. Ar putea deschide un nou capitol în registrul respectului reciproc și al coexistenței. Fără cuvinte mari,președintelui și conducerii actuale ale Uniunii li s-a oferit ocazia istorică de a schimba dușmanul etern al maghiarilor cu o prezență mai activă la București și de a face un mare pas spre coexistență pașnică și respect reciproc”, își încheie György Frunda postarea. 

Sursă și foto: Facebook/ György  Frunda

Categories
Internationale Stiri

Ieșirea partidului lui Viktor Orbán din PPE, văzută ca o necesitate pentru sănătatea democrației

Grupul Partidului Popular European din Parlamentul European a modificat, miercuri, regulamentul intern astfel încât un partid membru să poată fi suspendat în ansamblul său. Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al grupului, dar și de eurodeputatul Siegfried Mureșan. La scurt timp, partidul FIDESZ al premierului ungar Viktor Orbán și-a anunțat retragerea din grupul PPE.

„Tocmai am adoptat o modificare importantă a regulilor de procedură ale Grupului PPE din Parlamentul European. Conform noilor reguli, putem suspenda delegația unui partid din Grupul PPE dacă partidul respectiv este deja suspendat din Partidul Popular European. Această suspendare va fi adoptată cu majoritatea voturilor exprimate”, a scris Siegfried Mureșan pe pagina sa de Facebook.

Conform acestuia, modificarea regulilor de procedură a fost aprobată cu 148 de voturi „pentru”, 28 de voturi „împotrivă” și 4 abțineri.

„Înainte de modificarea regulilor, această suspendare nu era posibilă. În momentul de față, avem un partid suspendat din Partidul Popular European. Este vorba de FIDESZ din Ungaria”, mai precizează Siegfried Mureșan.

Anunțul privind modificările în regulamentul intern al PPE a fost făcut inițial pe Twitter de către purtătorul de cuvânt al acestui grup, Pedro Lopez de Pablo, transmite dpa, potrivit Agerpres.

Săptămâna trecută, liderul grupului europarlamentar al PPE, germanul Manfred Weber, şi ceilalţi membri ai conducerii grupului au făcut un pas către noile reguli privind suspendarea, care ar permite penalizarea unui partid membru în ansamblul său şi nu doar a unui singur eurodeputat.

Şeful executivului ungar i-a trimis lui Manfred Weber o scrisoare în care anunţă că FIDESZ nu va aştepta o decizie a grupului PPE referitoare la suspendarea sa, ci se va retrage până atunci.

Începând din martie 2019, FIDESZ a fost suspendat din Partidul Popular European, formaţiunea paneuropeană conservatoare, dar încă are 11 eurodeputaţi în grupul europarlamentar PPE, în pofida demersurilor unor membri ai conducerii acestuia de a-i exclude.

Europarlamentarul Dacian Cioloș susține că anunțul privind ieșirea delegației FIDESZ a lui Viktor Orbán din Grupul Popularilor Europeni era o acțiune necesară pentru sănătatea democrației din Europa.

„Ieșirea delegației FIDESZ a lui Viktor Orbán din Grupul Popularilor Europeni era o acțiune necesară pentru sănătatea democrației din Europa. Populismul toxic practicat de Orbán în Ungaria nu mai avea cum să fie susținut în Parlamentul European – încrederea în Uniune ar fi avut de suferit. Limitarea libertății presei, jongleriile cu fondurile europene, nesocotirea statului de drept și nerespectarea valorilor și regulilor europene sunt linii roșii pentru orice guvern din statele membre, iar Viktor Orbán le încalcă de prea multă vreme”, a precizat Cioloș pe pagina sa de Facebook.

Sursă: digi24.ro

Foto: ziaruldeiasi.ro

Categories
Internationale

Ungaria: Motivul pentru care FIDESZ ar putea ieși din PPE

Premierul ungar Viktor Orbán  a avertizat că partidul său, FIDESZ, va părăsi grupul Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European şi nu va aştepta să fie suspendat în conformitate cu viitoarele reguli care ar urma să fie aprobate miercuri, informează Agerpres.


Săptămâna trecută, liderul grupului europarlamentar al PPE, germanul Manfred Weber, şi ceilalţi membri ai conducerii grupului au făcut un pas către noile reguli privind suspendarea, care ar permite penalizarea unui partid membru în ansamblul său şi nu doar a unui singur eurodeputat.

Şeful executivului ungar i-a trimis lui Manfred Weber o scrisoare în care anunţă că FIDESZ nu va aştepta o decizie a grupului PPE referitoare la suspendarea sa, ci se va retrage până atunci. „Doresc să vă informez, domnule preşedinte, că în cazul în care prevederile acceptate la reuniunea preşedinţiei şi a şefilor delegaţiilor naţionale pe 26 februarie sunt supuse la vot şi adoptate, FIDESZ va părăsi grupul” (PPE), a scris Orbán.


Începând din martie 2019, FIDESZ a fost suspendat din Partidul Popular European, formaţiunea paneuropeană conservatoare, dar încă are 11 eurodeputaţi în grupul europarlamentar PPE, în pofida demersurilor unor membri ai conducerii acestuia de a-i exclude.

Katalin Novák, vicepreşedintă a FIDESZ şi ministru al familiei în guvernul Orbán, a acuzat unii membri ai grupului PPE de angajare într-o dispută internă „inacceptabilă” într-un moment când „Europa luptă pentru a salva vieţi” în plină pandemie de COVID-19. Novák, care a postat pe Twitter o copie a scrisorii lui Viktor Orbán  adresate lui Manfred Weber, i-a acuzat pe liderii grupului PPE că vor să schimbe regulile pentru „a exclude” FIDESZ întrucât nu dispun de „nicio majoritate” conform actualului statut.


Eurodeputatul austriac Othmar Karas, membru al PPE şi vicepreşedinte al Parlamentului European, a reacţionat subliniind că grupul PPE nu va ceda în faţa presiunilor lui Viktor Orbán. „Nu îi vom permite lui Orbán  să ne şantajeze. Grupul PPE va acţiona conform planului”, a spus Karas. 

Foto: Facebook Viktor Orbán

Sursa: Agerpres