Tag: Dan Tanasa

Categories
Stiri

Csaba Asztalos clarifică motivul pentru care Dan Tanasă câștigă zeci de procese împotriva autorităţilor locale pe tema limbii maghiare

Justice. Judge hammer on the table

În ultimii ani, asociaţia condusă de Dan Tanasă a intentat zeci de procese împotriva unor primării din Transilvania, şi mai ales din Secuime, pe care îi acuză de discriminare din cauza utilizării limbii maghiare şi a unor simboluri. În numeroase cazuri, instanţa a dat dreptate ADEC şi i-a obligat pe edilii maghiari să achite amenzi.

Maszol a discutat cu preşedintele CNCD, Csaba Asztalos, după ce asociaţia lui Dan Tanasă, Asociaţia Civică pentru Demnitate în Europa (ADEC), a câştigat un proces împotriva Primăriei Miercurea-Ciuc şi CNCD. Potrivit instanţelor din România, orice conţinut oficial al unor instituţii publice trebuie publicat şi în limba română într-o cantitate şi calitate identică, indiferent de proporţia pe care o au persoanele de etnie română în cadrul populaţiei unei aşezări, arată Csaba Asztalos. “Acest lucru nu era obligatoriu nici măcar înainte de 1989, şi nici nu s-au tradus integral publicaţiile”, scrie portalul, citându-l pe preşedintele CNCD.

Potrivit lui Csaba Asztalos, “jurisprudenţa s-a format astfel din cauza interpretării incorecte a legilor”. În opinia sa, faptul că informaţiile sunt prezentate într-un număr de pagini diferit în cealaltă limbă, poate fi considerat, cel mult, o discriminare lingvistică, dar în niciun caz o discriminare etnică.

Preşedintele CNCD a subliniat că aceste situaţii ar trebui reglementate mai precis, întrucât interpretarea instanţelor face ca eforturile administraţiilor locale de a avea o publicaţie şi într-o limbă minoritară să devină “imposibilă”. Practicii actuale a instanţelor i-ar pune capăt dacă Parlamentul României ar modifica legea şi ar reglementa mult mai precis drepturile de utilizare a limbilor minorităţilor, a spus Asztalos.

Sursa: hirado.hu

Categories
Nationale Stiri

Kelemen Hunor și Zoltán Zakariás, reclamați la CNCD

Deputatul AUR Mureș, Dan Tanasă, a făcut o sesizare la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) împotriva vicepremierului Kelemen Hunor și a deputatului Zoltán Zakariás. Sesizarea are legătură cu atitudinea celor doi politicieni față de declarațiile premierului ungar, Viktor Orbán, făcute la Universitatea de Vară de la Tușnad.

Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Dan Tanasă și-a informat urmăritorii în legătură cu sesizarea făcută, pe care o justifică între altele prin aceea că afirmațiile lui Orbán sunt total opuse valorilor europene. 

„Am sesizat astăzi Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) cu privire la declarațiile viceprim-ministrului Kelemen Hunor, și ale lui Zoltán Zakariás, deputat UDMR, în susținerea publică și ostentativă a declarațiilor rasiste făcute de Viktor Orbán la Universitatea de Vară de la Tușnad.

Condamn cu vehemență lipsa de reacție a Reprezentantului Special al Guvernului pentru Combaterea Xenofobiei și Antisemitismului față de declarațiile promovate în spațiul public de Kelemen Hunor, viceprim-ministru în Guvernul României, și Zoltan Zakariás, deputat în Parlamentul României, care susțin în mod deschis discursul rasist promovat la Universitatea de Vară de la Tușnad. Tăcerea acestuia în cazul celor doi demnitari români echivalează cu o complicitate și probează odată în plus ipocrizia acestui personaj toxic susținut de Partidul Național Liberal. 

Partidul Social Democrat și Partidul Național Liberal tratează cu superficialitate respectarea valorilor europene și a drepturilor omului, refuzând să se delimiteze de personaje care prin declarațiile publice pe care le fac încurajează manifestări xenofobe, de intoleranță și extremism de genul celor care au șocat opinia publică în cazul Ditrău.

În orice societate democratică, promotorii rasismului, ai intoleranței, xenofobiei și separatismului trebuie marginalizați pentru a proteja securitatea socială în acord cu valorile europene și drepturile omului”, a scris pe pagina sa de Facebook deputatul AUR. 

Foto: cncd.ro

Categories
Magyar típusú találkozás

Hogyan lett Dan Tanasă a Csíki Sör nagykövete?

A Lénárd András üzletember által fémjelzett Csíki Sör (Igazi Csíki Sör, Tiltott Csíki Sör) pár év tevékenység alatt szépen kinőtte magát úgy Erdélyben, mint Magyarországon, sőt a Kárpátok határain túl is.

A cég marketingjének ebben komoly szerepe volt: ezt javarészt a Székelyföldön jelenlévő magyar-román ellentétek, közhelyek meglovagolásával tették, igaz, etikailag kifogásolható módon. Kanyarodjunk vissza a kezdetekhez.

Válasszunk nevet

Székelyföldön a sörnek nincs akkora hagyománya, mint Bajorországban, Csehországban, Belgiumban. Ez különösebben nem okoz bajt, történetet lehet kitalálni arról, hogy mikor is kezdődött a hazai sörfőzés – hiszen az ellenkezőjét nehéz bebizonyítani, meg tényleg főztek ügyesebb portákon sört, csak éppen nem ez volt a kedvenc ital. A sör elterjedése az iparosodással érkezett Székelyföldre is, itt is inkább az erőltetett iparosodási szakasz hozta el a szocializmus ideje alatt az olcsón és szélesebb körök számára elérhető sörfogyasztást. A Csíki Sör évszázados sörkészítési hagyományt említ, ami ilyen értelemben azért füllentés. No, de ennyi baj legyen, nézzük a névválasztást. Ha van egy jól működő brand, érdemes azt választani egy ismeretlen név helyett. Székelyföldön volt egy fő alatt élő brand: a Csíki Sör. Helyi jellegzetesség, hogy szeretjük a dolgokat lefordítani románból, így Ciuc sört magyar kuncsaft nem kért magyar pincértől, csak Csíki sört. Ez aztán kiterjedt a magyarlakta vidékekre szerte az országban. A Csíki sörnek jó volt az ázsiója, hiszen vagy a Ciuc vagy a Harghita termék jó minőségű volt. (Szubjektív, de ez addig tartotta magát, ameddig a Heineken rá nem tette a csíkszeredai sörgyárra a kezét és a termelést nem helyezte át Bukarestbe. 2010 környékére tehető, hogy a legtöbb hazai sörgyártó már intenzíven alkalmazta a gyorsérlelést, ami hatékonyan csökkenti a sör elkészítésének idejét és költségeit – közép besorolású termékről lévén szó, a minőségi romlás nem volt igazán érzékelhető az ízben.) Lénárd András a Lixid Project SRL. cégével innen lovagolta meg a nevet: mivel hivatalosan nem létezett Csíki Sör, ezért bejegyezte a márkát. Jogilag nehezen kifogásolható (bár a Heineken megpróbálta, viszont Magyarország kormányával gyűlt meg a baja, ahol majdnem betiltották a Heineken forgalmazását – úgyhogy inkább ejtették a kérdést). A folyamatból ingyenes hírverést kapott a Csíki Sör.

Hogyan használjunk fel nemzeti indulatokat promóciós célra?

Mit szeret a székely? Magyarkodni, párdon, székelykedni. Meg sört inni. Kombináljuk a kettőt. Lénárdék kommunikációsai minden, a céget érő támadást nemzetiségi kérdésként fordítanak le. A román bíróság betiltotta a székely sört – ilyen és hasonló szlogeneket közöltek. Annak a természetességéről, hogy mondjuk Romániában az afgán bíróság nem tud döntéseket hozni, lazán megfeledkeztek. A fogyasztók pedig itták a cég minden szavát és itták mellé a sört is, székely öntudatból megtámasztva. A székelykedés rendesen hozta a cég kasszájára a pénzt, nőtt is a cég. Mi a baj ezzel? Üzleti logika alapján semmi, etikailag meg… de hát kit zavar az etika 5 sör után.

Ingyen reklám a diverzifikált termékpalettának

A Csíki Sör mellől szépen nőttek ki a különböző termékek: chips, kolbász, sörözők és fesztivál. Lénárdék zseniális érzékkel tudják belőni, hogy miből van hiány, tavaly például jóformán csak ők tartottak koncerteket. Van ebben valami székely keménylegényes hozzáállás, ami könnyen bruttósítható. Persze jó a termékkapcsolás is, hiszen a sörhöz söröző, a sörhöz fesztivál, a sör mellé chips… Működik. Annál is inkább, hogy a termékeket okosan árazzák be, valamelyest a prémium vonal alatt – ami de facto középminőséget jelent, de hát ebből lehet sokat eladni. A cég kísérletezési merészsége tulajdonképp dicséretet érdemel: borsikabogyós, szarvasgombás, barnasörös csipsz, a megmaradt sörből készített erős ital, meg tényleg minden… szar megtalálható a felhozatalban. Az utóbbi konkrétan is: a honlapjukról rendelhető konzerv medvetrutyi. (100% székely medvéktől, mert nyilván, a medve is magyar nemzetben gondolkodik.)

Sajtóközlemény

Az alábbi „sajtóközleményt” szó szerint a cég Facebook oldaláról másoltuk ki:

A mai nap a román hatóság leállíttatta a Csíki Csipsz termékek gyártását és forgalmazását, mivel 33 termék csomagolásán a gyártás helyszíneként Székelyföld van megnevezve, nem pedig Románia. Az azonnali leállítást Dan Tanasă román szélsőjobboldali aktivista feljelentése után rendelték el.

A román hatóság felszólította továbbá a Csíki Sör Manufaktúrát is, hogy a Székelyföld megnevezést cserélje le Romániára.

A döntés ellen mindkét székelyföldi cég fellebbez és a gyártással, valamint a forgalmazással nem állnak le.

A Csíki Csipsz és Csíki Sör Manufaktúra munkaközössége Dan Tanasă úrnak kívánja, hogy “igyon rá a medve vizet” .

Ha belelátnék én a könyvelésbe

A székely embernél nagyon működik a „nem szabad, tehát annál inkább csináljuk” hozzáállás. Ha betiltják a Székelyföld szó miatt a csipszet, akkor annál inkább fogják venni – legalább is ilyen irányú a logika. A szövegből visszaköszön minden, amit korábban láttunk már: a magyarkodás (román hatóság), a finom, de célzott csúsztatások (pl. nem határozzák meg, hogy a fogyasztóvédelem az elkövető). A kedvencem az alábbi mondat: A román hatóság felszólította továbbá a Csíki Sör Manufaktúrát is, hogy a Székelyföld megnevezést cserélje le Romániára. Mint tudjuk Székelyföld nem Románia. Na. Ha ez nem elég hazafias, akkor mi lenne az. Ez csak jót kell tegyen az eladásoknak. Egyébként a szóban forgó Dan Tanasă, szélsőséges „jogvédőnek” is hajtja a malmára a vizet, ha a magyarok szidják. Ezt hívják win – win helyzetnek. Ha ő szidja a céget, akkor az csak jó lehet, hiszen mindig olyan dolgokba köt bele, ami a székelyföldi magyaroknak fontos. Nos így lett Tănasă a Csíki Sör nagykövete.

Végezetül

Kell-e feszegetni a határokat? Marketing logika szerint mindenképp. Legyen új, merész. Ezt a Csíki Sör hozza. Ha nem lennének a csúsztatások, akkor igazán vagány is lehetne az egész. Jogszabály szerint viszont téved a cég. Egy régiót (legyen az elismert, vagy sem) nem lehet országként feltüntetni a csomagoláson. Egy bajor sört is kézbe vettünk ez alkalomból, ahol a Bayern szót írja az üvegen, de rögtön utána a Deutschland szót is. Ez EU-s szabályzás. A Csíki termékeket azért vígan gyártják, és nagy a gyanúm, hogy a jogi hercehurca az eladásoknak jót fog tenni.

Személyeskedéssel búcsúzom

Az olvasónak nem kell egyetérteni velem, de a cég söreit nem tartom jónak. Ez ritkán fordult még elő kézműves termékekkel. Hajlamos vagyok ugyanis a sört nemzeti érzések nélkül, a sör élvezetéért fogyasztani, mert zamatosnak, karakteresnek érzem az ízét. A Csíki Sör, legyen az igazi, tiltott, vagy Ciuc… nem tesz eleget ennek az elvárásomnak. Igaziból azt a pillanatot várom, amikor kiderül: ez a sör már réges-régen nem kézműves. Nem mintha a minőséget ez megjavítaná, csak nem szeretem, ha olyasmit állítanak egy termékről, ami nem igaz. A többi… az sajnos csak hab.

Nagy Kálmán

Categories
Locale Stiri

Disputa steagurilor în Covasna, readusă oficial sub lumina reflectoarelor

Când părea soluționată, disputa steagurilor în Covasna este reaprinsă de o decizie a Curții de Apel Brașov, care a anulat miercuri, în primă instanță, hotărârea de guvern prin care a fost adoptat steagul oficial al Municipiului Sfântu Gheorghe, admițând, parțial, o acțiune a Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş. Acesta consideră că drapelul este reprezentativ doar pentru comunitatea maghiară. Hotărârea nu este definitivă. Primarul Municipiului Sf. Gheorghe, Antal Árpád, se declară șocat de această decizie și crede că aceste acțiuni sunt făcute doar cu scopul de a agrava relația româno-maghiară, în timp ce Dan Tănasă consideră că  instanța de judecată a făcut dreptate.

„Este incredibil și absurd că instanța a anulat hotărârea de guvern privind steagul Municipiului Sfântu Gheorghe.

Am primit şocat vestea că Curtea de Apel Brașov a admis cererea absurdă de anulare a steagului oraşului nostru. Pur și simplu nu înțeleg cum, într-un stat de drept, este posibil ca două asociații vădit șovine și care urăsc maghiarimea (al căror unic scop este de a perturba relațiile interetnice pașnice și de a agrava relația româno-maghiară) să reușească să obțină anularea în primă instanță a unei decizii luate de Guvernul României, în baza unei legi în vigoare, cu respectarea tuturor cerințelor și normelor!

Sper în continuare să putem rezolva odată pentru totdeauna aceste dispute simbolice, astfel încât comunitățile din Transilvania să poată folosi steagurile comunitare fără niciun fel de deranj, pentru că așa este normal. 

Am încredere și cred că există lucruri mai importante în secolul XXI decât atacarea constantă a unei comunități pentru identitatea și simbolurile sale. În orice caz, a fost naiv din partea mea să presupun că atât provocatorii care își câștigă existența din astfel de acţiuni, cât și cei ascunşi în spatele lor, au uitat de steagurile comunităților locale. Evident că nu, pentru că, dacă aceste probleme create în mod artificial vor fi rezolvate, vor rămâne fără slujbă. De fapt, sunt dezamăgit că acest lucru se poate întâmpla în România, care se prezintă în străinătate ca un stat model pentru rezolvarea problemelor minorităților. Și să nu ne facem iluzii, Sfântu Gheorghe este doar primul caz, vor urma multe altele. Nu asta așteptăm de la România, ci înțelegere și respect față de comunitatea maghiară!”, a scris edilul din Sf. Gheorghe, Antal Árpád, pe pagina sa de Facebook. 

„În anul 2015, Forumul Civic al Românilor din județele Covasna, Harghita și Mureș se pronunța ferm împotriva acestui steag și contesta proiectul de hotărâre privind steagul municipiului Sfântu Gheorghe pe considerentul că este reprezentativ doar pentru comunitatea maghiară, nu şi pentru românii care constituie aproape 25% din totalul populaţiei orașului.

Conducerea Forumului Civic a adresat atunci un memoriu Consiliului local municipal în care arată că toate cele trei modele de steaguri propuse au un „caracter pur etnic maghiar” și cerea includerea unor simboluri heraldice reprezentative pentru comunitatea românească, precum un vestigiu dacic ori o monedă romană dintre numeroasele descoperite de-a lungul timpului pe teritoriul municipiului Sfântu Gheorghe.

Apelul comunității românești a fost complet ignorat de majoritatea UDMR din CL Sfântu Gheorghe.

Acum, instanța de judecată a dat dreptate Forumului Civic al Românilor din județele Covasna, Harghita și Mureș și a anulat HG prin care a fost adoptat simbolul local de la Sfântu Gheorghe, fiind unul în mod evident mono-etnic maghiar”, scrie Dan Tănasă pe blogul său, referitor la speța respectivă. 

La rândul său, președintele Consiliului Județean Covasna, Tamás Sándor, care a preluat postarea primarului din Sf. Gheorghe, informează că Forumului Civic al Românilor din județele Covasna, Harghita și Mureș a atacat în instanță și steagul Județului Covasna. „România nu este stat de drept, nu a fost niciodată. Aceeași „gașcă” a atacat în instanță și Hotărârea de Guvern privind aprobarea steagului județului Covasna, care prezintă stema județului, oficializată în 2007”, scrie acesta pe pagina sa de Facebook. 

Foto: Facebook/Antal Árpád

Categories
Opinii

Cât de absurdă mai este perspectiva unei viitoare alianțe AUR-UDMR în jocul politic de la noi?

Liderul formațiunii politice AUR, George Simion, a postat luni pe pagina sa de Facebook un articol care înștiința oamenii despre intenția de formare a unui grup unic al dreptei ultraconservatoare în Parlamentul European. Comentariile oamenilor și răspunsurile primite de aceștia conduc către concluzia unei incoerențe față de perspectiva și planurile AUR în raport cu maghiarii din țară și de dincolo de graniță. 

Conform publicației fanatik.ro, Viktor Orbán împreună cu omologul său polonez Mateusz Morawiecki și cu liderul „Liga”, Matteo Salvini, ar fi decis să înceapă negocierile pentru ca Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni și Grupul Identitate și Democrație să fuzioneze în Parlamentul European astfel, încât partidele naționaliste și eurosceptice să aibă o voce unitară în acest for.

Aceeași sursă transmite informația că „FIDESZ-ul lui Viktor Orbán nu face parte deocamdată din niciunul dintre aceste grupuri parlamentare europene, însă dacă se va ralia acestui proiect, noul grup va avea o pondere mai mare decât social-democrații europeni, fiind depășit doar de către grupul PPE, al partidelor de centru-dreapta”.

Liderul AUR, al cărui partid este deja membru în Alianța Conservatorilor și Reformiștilor, recunoscut pentru pornirile sale patriotice și perspectiva ultraconservatoare pe care o promovează, a postat link-ul cu mesajul: „Ne unim forțele cu forțele patriotice din Europa”. 

Sesizând paradoxul din spatele acestei asocieri, un urmăritor al paginii lui Simion l-a întrebat:  „Ce veți face atunci când V. Orbán va face iar declarații despre Ungaria Mare? Pe lângă ideologia comună pe care o aveți mai există și această dispută. Puteți sta oare la aceeași masă cu cineva care dorește răul țării tale?”

Replica lui Simion „o să îi zicem că trebuie să unim România cu Ungaria, și capitala o punem la București” a venit nu doar ca o ironie la adresa comentatorului, ci și ca o glumă care pune sub semnul întrebării seriozitatea cu care partidul AUR își reprezintă interesele pentru care pledează. 

Cunoscut pentru aspirația de a uni Basarabia cu România, dar și pentru atitudinea ostilă față de UDMR, pe care nu și-a ascuns-o niciodată, George Simion bulversează prin această nouă raportare la premierul ungar cu care vrea să facă front comun. Este cu atât mai greu de înțeles demersul cu cât, pe pagina lui Dan Tănasă, un alt cunoscut patriot, membru AUR, cineva a întrebat într-un comentariu la o postare „ pe când UDMR în afara legii?” și a primit de la acesta răspunsul „toate la timpul lor”. 

De cealaltă parte, vedem în ultimii ani un UDMR care, dornic să își atingă interesele și să aibă acces la guvernare, face alianță când cu PSD, când cu PNL, când cu amândouă. Acest „ping-pong” pe care îl vezi la uniunea etnicilor maghiari, pe de o parte, și ascensiunea tot mai rapidă a celor de la AUR, obținută prin pledoaria lor pentru formarea unui „pol conservator” cu oricine s-ar încumeta într-o asemenea asociere, inclusiv cu „dușmanii” care râvnesc de peste granițe să ia Ardealul, te fac să începi să te întrebi dacă nu cumva, la un moment dat, ne-am putea aștepta la o guvernare de alianță politică de tip AUR – UDMR. De ce nu? Absurdul nu mai e demult o problemă pe scena politică de la noi. 

foto: ziare.com

Categories
Magyar típusú találkozás

Hogyan kellene viszonyulni a Trianon emléknaphoz?

Összetartozás napja vagy a Trianoni békeszerződés napja: minden évben lehetne róla írni. Lehetne, de nem kellene: ám az idén újra kell.

A Contact-Kontakt szerkesztősége számára egyértelműen tiszta, hogy vannak kérdések, amelyekhez a románok és magyarok gyökeresen másképp viszonyulnak. Trianon ilyen kérdés: érzékeny pont, amellyel tulajdonképp egyik oldal sem tud érdemben mit kezdeni, hiszen azt elismerni, hogy úgy az előtte, mint az utána állapot igazságtalanságokat tartalmaz, nagyjából nemzetárulás. Mindegy, hogy melyik nemzetről legyen szó.

101 év telt el Trianontól számítva. A helyzet 101 éve változatlan: a Vesszen Trianon skandálást elő lehet venni, de nem dőlt be eddig sem az Île-de-France-ban található Nagy-Trianon kastély teteje. Ce’est la vie.

A magyar emberek zöme savanyúan, a románok (gondolja e a sorok szerzője) meg vidámabban gondol erre a napra. Mondjuk az utóbbiakból nem a brassói fogorvos a legillusztrisabb példa (Mihai Tîrnoveanu, a Calea Neamului szélsőséges vezetője), mert neki túl közel van Sepsiszentgyörgy, ő meg a hasonló kimagasló hazafiak, mint például Dan Tănasa AUR képviselő ilyenkor hangosan skandálva szeretik a magyarok arcába dörgölni a történteket. Furcsa módon amúgy a mérsékelt románok túlnyomó része sem érzi ebben a felvonulásban a provokációt, legalább is így tűnik kívülről. Pedig a mondás igaz: akasztott ember házában nem illik kötelet emlegetni.

Ennek ellenére már majdnem megúsztuk az idei cirkuszt. A szélsőséges, nem sepsiszentgyörgyi ünneplők jöttek, végigvonultak a városon, üvöltöttek, majd jobb híján hazamentek. Majdnem jól sült el minden, csak aztán…

Sepsiszentgyörgyön a románságnak nincsenek igazi emlékhelyei. Románia szíve ide vagy oda, a városban a románság jelenléte a szocializmus évei alatt történő betelepítésekkel vált komolyan mérhetővé. Van egy un. román iskola, ami a hajdani városhatár szélén található, amelyet mára alaposan átalakítottak, most már egy alföldi falusi házra hasonlít – ezt azonban nem látogatják. Marad tehát a szocializmusban felállított Ismeretlen Román Katona szobra és Mihai Viteazul főtéri szobra.

Akik fiatalok, az utóbbiról nem tudják, hogy a hajdani Securitatea robbanószerkezetet helyezett el a szobor mellett, amely egy fiúcska életét is követelte: az esetről az akkor még csak bloggerkedő Dan Tănasa a kommunista államvédelmi szervek hivatalos propagandáját böfögte vissza, mely szerint is mindez magyarországi diverzió.

Miért fontos mindezt leírni? Nyilván azért, mert a Calea Neamului és társai (kéretlen) látogatását követően a Mihai Viteazul szoborcsoport hátoldalát piros-fehér-zölddel fújták le valakik, majd felírták a fekete márványra az 1920-as dátumot is.

Ameddig nem látunk felvételeket minderről, van egy elég vad összeesküvés elmélet, amelyet nem lehet nem leírni. Igaz, hogy a rendőrség hivatalosan videófelvételeket emleget, de ezt egyelőre nem bocsátották közszemlére. Nehéz elhinni minden esetre, hogy a bekamerázott téren bárki garázdálkodhat, különösen a szoborcsoporton úgy, hogy ne vegyék észre.

Kovászna megyében a Prefektusi Hivatal gyakran etnikai színezetű konfliktusok dárdahegye. A román nemzetiségű prefektusok bűntettek már zászlóhasználatért, himnusz éneklésért, utoljára éppen Iulian Todor prefektus a város központjában évek óta romos állapotú hotel bántását torpedózta meg – az épület helyére egyébként magyarországi pénzből épülne egy grandiózus kulturális központ. A helyi magyarság és a kormánybiztosi hivatal közt nem kevés feszültség van.

Ez csupán azért fontos, mert a szoborcsoport bemázolását értesüléseink szerint az alprefektusi tisztségét betöltő Cosmin Boricean fedezte fel – ami csak azért furcsa, mert szombat reggel igencsak hajnalosan kellett kelnie, ráadásul a szobor hátát a hivatal számára elkülönített parkolóból nem láthatta, az intézménybe vezető út pedig ellenkező irányba vezet. Így vagy úgy, de az alprefektus felfedezte a dolgot. Hogy a ma már többször emlegetett maros megyei AUR egyébként Kovászna megyei lakhelyű képviselője miként értesült a dologról azt nem lehet tudni, de Dan Tănasa a helyszínről bejelentkezve a helyi RMDSZ vezetőket tette felelőssé az incidensért. (Antal Árpád polgármester, aki a szemtanúk szerint a szobor letisztítását szintén a helyszínről követte, korábban hangsúlyosan arra kérte a város lakóit, hogy ne üljenek fel a provokációnak.)

Furcsa az is, hogy a szoborra milyen felirat került. Épeszű magyar ember nem fest zászlót a Trianon szó alá, dátumot pedig végképp nem ír. Van erre más bevett frázis: „Igazságot Magyarországnak”, netalán „Vesszen Trianon”.

Az ügyben túl sok a véletlen egybeesés. Annál is inkább, hogy Mihai Vitéz vajda az erdélyi magyarságnak nem antipatikus, az egyesítés, amelyet a románok személyéhez kötnek pedig a magyarok tudatában nincsen jelen – illetve nem érdekes számukra. Az egésznek nagyon olyan íze van, mintha valaki, aki a magyarokat kevéssé ismeri, ki akarta volna találni, hogy mit is művelne egy elvetemült magyar ember. Ahogy az egyik kollégánk mondta az Úz völgyi cirkusz kapcsán, ha nem lenne veszélyes, vicces lenne.

Tisztázzuk ugyanis, hogy Romániában egy magyar szimbólum lefúvása a román nemzeti színekkel nem téma, ugyanakkor egy román nemzeti szimbólum magyar zászló színeivel történő lefestése akasztást kíván a hozzászólók túlnyomó többsége szerint.

Az esemény összességében tehát azoknak kedvez, akik a magyarok ellen uszítanak. A cirkusz előtt Tîrnoveanu szavai, hogy az Úz völgyében kell gyülekezni üresen és fölöslegesen szóltak. A körülményeket nem ismerő, nem megértő románok most azonban mást látnak: a magyarok főben járó bűnt követtek el.

Ezen a ponton pedig akár mindegy is lehetne, hogy valóban magyar nemzetiségű kiskorúak rongálták meg Mihai Vitéz szobrát, vagy valóban összeesküvés történt. Van egy újabb ok a cirkuszra. Ha egy dolgot biztosan kijelenthetünk az, hogy ennek az országnak építésre van szüksége, nem rombolásra: az olcsó nacionalista indulatok nem hiányoznak. Hogy miként kellene viszonyulni ezek után a trianoni eseményekhez? Higgadtan, de erre az idő 2021-ben sem jött el.

Nagy Kálmán

Categories
Fara categorie

Cât trebuie să îi plătească Asociaţia deputatului AUR, Dan Tănasă, primarului din Corund, Mihály Katona, în urma unui proces pierdut

Potrivit sentinţei pronunţate, luni, de Judecătoria Odorheiu Secuiesc, Asociaţia Civică pentru Demnitate în Europa (ADEC) va trebui să plătească 10.000 de lei cheltuieli de judecată în urma pierderii procesului împotriva primarului Mihály Katona din Corund, transmite agenția maghiară de presă MTI.

Sentinţa pronunţată în primă instanţă a fost publicată marţi pe portalul instanţelor din România, iar asociaţia acţionată în judecată poate face recurs în termen de 30 de zile de la anunţul oficial.

În primă fază, Asociaţia a dat în judecată primarul pentru a înlătura inscripţia „Primărie”, scrisă în limba maghiară (Községháza), de pe frontispiciul instituției, iar apoi, după ce a câştigat procesul, a mai dat în judecată primarul considerând că acesta nu a pus în practică hotărârea definitivă şi a solicitat instanţei o amendă mare de penalizare pentru primar. Cu toate acestea, ADEC a pierdut ultimul proces. Procesul intentat de primar, a cărui sentinţă a fost publicată marţi, se referă la rambursarea cheltuielilor de judecată.

ADEC a intentat trei procese împotriva primarului din Corund. Mai întâi, a solicitat înlăturarea inscripţiei bilingve „Primărie – Községháza” pictată pe frontispiciul primăriei, argumentând că „primărie”, din limba română, în traducere, nu corespunde în „községháza” limba maghiară, ci cu „polgármesteri hivatal”, în traducere exactă. Potrivit Asociaţiei, termenul de „községháza” aduce aminte de administraţia maghiară, deci este de nedorit. Apărarea a făcut referire, pe de o parte, la dicţionar, în care „polgármesteri hivatal”, şi „községháza” sunt sinonime, pe de altă parte, la faptul că la intrarea în clădirea publică există afişată şi inscripţia stas a instituţiei corespunzătoare legislaţiei româneşti.

În urma acţiunii demarate de ADEC, în septembrie 2016, Curtea de Apel Târgu Mureş a dispus ştergerea inscripţiei pictate de pe faţada clădirii. Primarul a executat imediat hotărârea, dar, în momentul în care a primit motivaţia hotărârii, în care scria că echivalentul românesc al cuvântului „községháza” este „casa comunală”, (traducerea în oglindă a cuvântului maghiar), a pictat inscripţia „Casa comunală – Községháza” pe faţada clădirii. Această inscripţie s-a aflat aproximativ jumătate de an pe faţada instituţiei.

Acest lucru a fost urmat de un al doilea proces intentat de ADEC, pornit pentru că s-ar fi omis executarea sentinţei definitive anterioare. La finalul acestei acţiuni, Curtea de Apel Târgu Mureş a stabilit că primarul din Corund trebuie să plătească o amendă egală cu 20% din salariul minim brut pe economie, adică 416 lei pentru fiecare zi, începând cu data pronunţării sentinţei neexecutate, şi o taxă de penalizare de 100 de lei pe zi, reclamantului din 2016, până la executarea obligaţiei de îndepărtare a noii inscripţii. Sentinţa de la acel moment prevedea doar formula de calcul a amenzii, astfel că ADEC a înaintat o altă acţiune pentru a stabili cuantumul exact al amenzii. Asociaţia a pierdut acest proces. În martie 2020, Curtea de Apel Târgu Mureş a stabilit că primarul nu mai trebuie să plătească nimic.

Acţiunea în instanţă a ADEC şi suma care ar fi urmat să fie plătită (aproximativ 456 000 de lei) au avut ecou naţional şi internaţional. Hunor Kelemen, preşedintele UDMR, a considerat că pedeapsa reprezintă „răutate nemărginită”, „nedreaptă şi disproporţionată” şi a spus că este menită să pună la punct liderii comunităţii maghiare. Uniunea Federală a Naţionalităţilor Europene (FUEN) a declarat că administraţia locală din Corund şi primarul Mihály Katona nu au comis nicio încălcare a legii, întrucât utilizarea inscripţiilor maghiare nu este interzisă de nicio lege din România, de niciun acord european sau internaţional.

Preşedintele ADEC este bloggerul Dan Tanasă, care în decembrie a obţinut un mandat de deputat în Parlamentul României în culorile Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR).

Sursă: g4media.ro

Foto: b1.ro  

Categories
Politic

Cine sunt parlamentarii pe care Kelemen Hunor îi etichetează drept „scandalagii”

Kelemen Hunor este revoltat de comportamentul unor politicieni în Parlament și spune că nu poate discuta „despre scandalagii, despre circ”, aceștia trebuind „ignorați sută la sută”. „Este inacceptabil ce s-a întâmplat, n-ar trebui să se întâmple aşa ceva nici măcar în cârciumă, nu în Parlament”, a adăugat liderul UDMR, potrivit Agerpres.

Întrebat cui reproşează mai mult politizarea pandemiei, social-democraţilor sau celor de la AUR, Kelemen Hunor a răspuns că despre PSD şi despre acţiunile acestuia poate discuta, dar nu poate discuta „despre scandalagii, despre circ”.

„Electoratul tot timpul are dreptate, dar nu pot comenta despre nişte oameni care nu respectă nicio regulă, nici o lege, nicio regulă de convieţuire. Aţi văzut ce se întâmplă. Ar trebui să-i ignorăm sută la sută. (…) Toate forţele responsabile, de la PSD şi până la PNL, USR, UDMR, ar trebui să fim conştienţi că există un segment din societate care se simte părăsit, nu se simte reprezentat şi noi ar trebui să ne întoarcem către electorat, nu ar trebui să ne ocupăm de AUR. (…) Nu pot comenta lucruri care sunt foarte depărtate de mine, şi ca stil şi ca şi conţinut. Este inacceptabil ce s-a întâmplat, n-ar trebui să se întâmple aşa ceva nici măcar în cârciumă, nu în Parlament”, a susţinut liderul UDMR.

Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a aprobat, în şedinţa din 7 aprilie, sancţionarea deputatului AUR Dan Tănasă cu avertisment scris, după ce deputaţii USR PLUS Ionuţ Moşteanu şi Silviu Dehelean au depus o sesizare împotriva acestuia pentru „comportament grobian şi limbaj vulgar”.

Mai mulţi parlamentari AUR l-au admonestat pe holurile Palatului Parlamentului pe ministrul Justiţiei, Stelian Ion, în timp ce susţinea o conferinţă de presă alături de liderul USR, Dan Barna. Tanasă i-a reproşat ministrului, pe un ton foarte ridicat, o serie de aspecte legate de desfiinţarea Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie. El le-a adresat, totodată, o serie de jigniri mai multor deputaţi USR.

Sursa si Foto: digi24.ro

Categories
Opinii Politic

AUR-ul lui Dan Tănasă, FIDESZ-ul care le lipsea românilor

Marea surpriză a alegerilor parlamentare din acest decembrie a reprezentat-o succesul unei formațiuni politice obscure, care a surclasat fără drept de apel partide ale unor politicieni cu state vechi precum Victor Ponta, Traian Băsescu sau Călin Popescu Tăriceanu. 

Din punctul meu de vedere, mirarea nu ar avea de ce să fie așa de mare. O dată, pentru că membrii partidului au acționat foarte intens pe rețelele de socializare și au ajuns exact la cei pe care îi vizau, și a doua oară, pentru că, pe lângă celebra carte a valorilor tradiționale, a familiei, a creștinismului și naționalismului și patriotismului în forma predată nouă în comunism, AUR a profitat din plin de criza sanitară și de nemulțumirea oamenilor față de încorsetările pe care măsurile guvernamentale le-au impus în toată această perioadă, înfățișându-se ca niște adevărați eroi ai neamului, salvatori de la sufocarea cu măști și de la pericolul vaccinării obligatorii. 

Cum, necum, scopul AUR a fost atins, iar de acum înainte Dan Tănasă, al cărui nume este mai ales pentru membrii comunității maghiare mai demn de hulit decât al lui Ucigă-l Toaca, se va afla cel puțin pentru următorii patru ani în Parlament. 

Și, pentru că tot îmi place să fac paralele între oameni și situații, nu pot să nu remarc cum, din marele război pe care celebrul jurnalist l-a purtat în scris și în instanțe împotriva etnicilor maghiari de la noi, a ajuns să întemeieze un FIDESZ al românilor, cu totul și cu totul din AUR. Nici n-a fost greu căci, cum am arătat în repetate rânduri, noi, românii, semănăm cu frații noștri unguri, iar la șovinism, homofobie, valori creștine și conservatorism în forme acute, excelăm și unii, și alții – păstrând, desigur, loc și pentru excepțiile de rigoare din ambele tabere. 

Nu știu cât de mult va contribui Dan Tănasă la soluționarea crizei sanitare pe placul celor care au votat pentru partidul din care face parte, dar sunt aproape convinsă că lupta cu UDMR se va da fățiș, mai ceva ca pe vremea lui Vadim Tudor. Alături de Claudiu Târziu, cunoscut de când cu CpF și schimbarea Constituției, și de George Simion, cunoscut dreptfondator al platformei Acțiunea 2012, care militează pentru unirea cu Republica Moldova, Tănasă va forma un trio perfect care ne va furniza din plin „pâine și circ”. 

Spun asta pentru că nici nu s-au încheiat bine alegerile și, în presă, au apărut deja declarații „de aur” ale AUR, cum este cea publicată ieri de digi24, prin care copreședintele George Simion afirmă că „UDMR nu își are locul în Parlamentul României. Respectăm comunitatea maghiarilor din România și avem candidați etnici maghiari în AUR care intră în Legislativ. AUR se opune, însă, constituirii și funcționării formațiunilor politice pe criterii etnice iar în acest sens va demara o campanie națională pentru modificarea Constituției în sensul interzicerii formațiunilor politice pe criterii etnice”.

Până la următorul episod, nouă, muritorilor de rând, nu ne rămâne decât să ne continuăm traiul nostru cel de zi cu zi într-o Uniune Europeană a mileniului III, scotocind febril listele noii formațiuni pentru a-i detecta pe maghiarii cu cetățenie română dornici să se unească cu Basarabia. 

foto: Dan Tănasă/Facebook

Categories
Nationale Opinii Stiri

Jurnalistul „erou național” a pierdut cursa pentru CNCD, în timp ce Grama „Î-mi” a câștigat detașat

„Bătălia” pentru pozițiile de membri în Colegiul Director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) s-a încheiat marţi, 30 iunie. Între cei șapte membri votați de Parlament nu se află și Dan Tănasă, care își depusese candidatura pentru a treia oară. În schimb, cu un număr de 293 voturi „pentru”, Horia Grama, membru PSD din 1992 (PDSR) a reușit să obțină poziția râvnită.

Adorat de cei pentru care este un erou al neamului, hulit de cei care îl percep ca pe un antimaghiar înverșunat, Dan Tănasă se laudă că a obținut cele mai multe voturi din zona candidaților fără susținere politică (42 de voturi „pentru”). În plus, singura justificare a eșecului cu care tocmai s-a confruntat vine, în opinia sa, din sfera politicului. „CNCD este instituția privată a UDMR, singura și eterna formațiune politică care poate conduce CNCD. În România trăiesc 18 minorități naționale, dar CNCD trebuie musai condus exclusiv de UDMR (chestiune care reprezintă în sine o discriminare pe criterii etnice a celorlalte minorități naționale din România! Dar asta e doar un detaliu care nu deranjează pe nimeni)”, afirmă Dan Tănasă cu privire la subiect. 

Mai norocos, Horia Grama, a cărui candidatură la CNCD a devenit virală pe net după ce presa a adus în atenția publicului greșeala de ortografie apărută în cererea semnată și înaintată către instituția din care face deja parte, este mulțumit de rezultat. „Prin prezenta î-mi depun candidatura”, scria noul membru al CNCD cu puțin timp în urmă, stârnind valuri de amuzament pe rețelele de socializare. De altfel, uitându-ne la parcursul său în carieră, am putea desprinde fără rezerve concluzia că norocul a fost mereu de partea sa și l-a plasat în diferite poziții cheie. De la prefect al județului Covasna, la deputat în Parlamentul României, unde a ocupat recent și postul consilier al președintelui Camerei Deputaților, până la președinte al Agenției Nucleare pentru Deșeuri Radioactive (ANDR), Grama a găsit mereu o cale de a ocupa poziții cheie. 

Dar, cum uneori norocul îi mai și trădează pe oameni, în ciuda numelui său parcă predestinat, Grama pare să aibă mare ghinion când vine vorba de gramatică. Poate tocmai din acest motiv nici nu i se pare celebra sa greșeală o crimă. Întrebat de o jurnalistă a ziarului local Observatorul de Covasna cum comentează povestea lui „î-mi”, noul membru al CNCD spune: „În primul rând, îmi cer scuze pentru greșeala aia. Când am scris cererea și declarațiile alea, eram într-un loc mai impropriu, presat de timp. Da, am greșit și recunosc greșeala, dar e chiar așa o crimă?” 

La urma urmelor, gradele de comparație ale adjectivelor nici nu ar trebui să constituie un impediment în calea atingerii obiectivelor pe care Grama și le-a propus pentru mandatul de la CNCD. La fel cum nici dezacordurile și alte greșeli gramaticale care se strecoară în discursul său nu ar avea de ce să conteze. „Eu sunt unul dintre membrii acestui Colegiu Director, care ia în discuție toate sesizările privind discriminarea, pe toate palierele, care, printre altele, în afară de cazurile de discriminare, mai face și prevenție, mai urmărește și rezolvarea cazurilor și întrajutorarea celor care au fost discriminați și așa mai departe”, spune noul membru al Colegiului Director al CNCD, care pledează pentru o poziție echidistantă între români și maghiari. 

Ușurința cu care trece peste gafele sale de ortografie și gramatică se poate explica și prin experiența pe care o are în acest sens. În 2015, în contextul în care legea împotriva fumatului în spațiile publice era intens dezbătută de societatea civilă și presă, Horia Grama, pe atunci deputat PSD, a intrat în atenția întregii țări după ce a solicitat amenajarea de locuri pentru fumat inclusiv în ambulanțe. 

Pentru cârcotașii care doresc să afle câteva dintre realizările pe care Horia Grama le considera notabile în 2012, pe când se afla în poziția de deputat, aducem în prim plan o declarație mai veche. „Prin colaborarea cu președintele Consiliului Județean Constanța am reușit să ducem la mare 3.000 de copii în decurs de trei ani, iar acest program va continua. De asemenea menționez faptul că am ajutat bisericile ortodoxe din județ cu sume însemnate și am de gând să le ajut în continuare”. 

Toate acestea ne dau speranțe că, în următorii cinci ani, la CNCD treaba va merge ca unsă și datorită eforturilor pe care negreșit Horia Grama le va depune. Restul echipei în care va lucra este formată din Claudia-Sorina Popa, Adrian Diaconu, Asztalos Csaba, Jura Cristian şi Cătălina Olteanu, precum şi din Maria Moţa care se află în Colegiului Director pentru un rest de mandat care expiră în 2023. Dar fără jurnalistul „erou național”.

Foto: worklawyers.com