Categories
Opinii

Pași mărunți spre normalitate, de 1 Decembrie, în Județul Covasna 

Se întâmplă uneori – rar, dar să întâmplă – să am puțin timp liber. Este un timp în care îmi permit să dau frâu liber imaginației și să mă las purtată de fel și fel de imagini pe care numai eu și creierul meu le putem vedea. Așa se face că, într-o zi, mă întrebam cum ar arăta lumea aceasta dacă ar dispărea din ea conflictul, de orice fel. Pentru unii ar fi poate o ilustrare a Raiului, pentru alții însă n-ar fi decât un imens imperiu al plictiselii. 

Deși urâm conflictul și căutăm metode de a nu ne lăsa angrenați în el, avem noi, ființele umane, un fel de aplecare spre conflict. Se vede asta atât în aspectele relaționale ale vieții noastre de zi cu zi, cât și în ceea ce privește relațiile dintre state sau dintre etnii. 

Vorbind de etnii, să ne gândim puțin la ce ar fi regiunea Covasna, Harghita, Mureș fără conflict? Ce ar scrie presa, ce activitate ar mai avea serviciile, ce-ar mai face xenofobii, ce promisiuni electorale s-ar mai face? Am trăi toți într-o lume fadă, prea calmă și prea plină de lumină comparativ cu întunericul cu care ne-am deprins. 

Într-o astfel de lume, să scrii despre faptul că la Sf. Gheorghe, Primăria a finanțat un concert de Ziua Națională a României n-ar fi o știre. În schimb, într-un context în care 1 Decembrie a însemnat ani de-a rândul un prilej de a înfige cuțitul în anumite răni istorice și a fost asociat cu defilări militare și prezentări de diverse mașinării de război menite să intimideze, un astfel de gest capătă semnificație.

Și da, anul acesta la Sfântu Gheorghe, dar și în alte localități din Județul Covasna s-a creat o agendă de evenimente culturale denumite generic „Împreună pentru România”. Desigur, manifestări culturale și artistice au mai fost desfășurate cu prilejul Zilei Naționale și în anii precedenți, tot sub patronajul Prefecturii ca și acum, însă de data asta mesajul a fost unul de unitate, de apropiere, ceea ce este demn de apreciat. Mai mult chiar, Consiliul Local al Municipiului Sf. Gheorghe a acordat un buget de 50 de mii de lei pentru organizarea concertului Zdob și Zdub, care marchează închiderea acestei serii de evenimente, în vreme ce Consiliul Județean Covasna a finanțat cu alți 50 de mii de lei proiecte mai mici incluse în agenda sărbătoririi Zilei Naționale. 

În ochii unora, subiectul poate părea nesemnificativ. Pentru alții însă, acesta este un pas spre normalitate. Ce-i drept, este un pas mic, care momentan nu schimbă mare lucru, dar care poate reprezenta un început timid pe drumul către anihilarea conflictului, un pas care nu trebuie să-i sperie deloc pe cei ce se tem de plictiseală. Garantat aplecarea spre conflict rămâne încă mult mai mare decât dorința de respect și normalitate. Deci nicio grijă, nu vor dispărea prea curând înjurăturile abjecte de pe stadioane. Cu toate astea, să ne bucurăm totuși de aceste gesturi mici care se mai fac pe ici, pe colo, și să sperăm că ele se vor converti în ceea ce se poate exprima prin sintagma „crearea unui precedent”. Nu se știe niciodată ce surprize pot apărea. 

foto: istock.com

Categories
Nationale Stiri

Cum un termen neinspirat a ajuns să genereze  conflicte între unguri și români

Un singur termen ales pentru promovarea unei știri pozitive pe pagina de Facebook a ziarului Adevărul a fost suficient pentru a genera schimburi de replici dure și insulte între comentatori la postarea respectivă. Este vorba despre „toleranță”. 

Știrea că, la Zilele Culturale Maghiare din Cluj, românii și maghiarii au ascultat, cu respect, imnurile României și Ungariei a fost promovată de ziarul amintit cu sintagma „Moment de toleranță la Zilele Culturale Maghiare din Cluj”. Atât a fost destul pentru ca spiritele să se încingă și taberele adverse să se formeze rapid. Ceva ce putea să fie o demonstrație de normalitate și o lecție de bună practică a devenit rapid un prilej de dispută aprinsă. 

Pe de o parte, partea ungurească a semnalat că etnicii maghiari nu au nevoie să fie tolerați în țara ai cărei cetățeni sunt. „Nu uitați, noi nu vrem să fim tolerați în țară noastră. Toleranța NU însemnă egalitate!!! Doar când nu vom mai fi tolerați vom fi egali și doar atunci nu vom mai fi cetățeni de rangul 2”, a scris un etnic maghiar. 

Pe de cealaltă parte, din partea românilor, nu au întârziat să apară atacurile replicile tăioase. „Sunteți cetățeni de rangul doi pentru ca voi va puneți în aceasta situație. De un secol nu faceți decât sa nu respectați legile tari a cărei cetățeni sunteți. De un secol pe toate canalele arătați ca nu sunteți de acord cu granițele stabilite la Paris în cadrul conferinței de pace. Sunteți un ghimpe în toate tarile unde sunteți minoritari. Dovada ca am dreptate în ceea ce afirm eete poza de profil. Ești cetățean roman și arborezi steagul Ungariei. Ungariei cu care nu ai în comun decât limba in rest nimic. Încearcă și respecta tara unde trăiești și o sa fi cetățean egal cu toți cetățenii romani”, au fost cuvintele de răspuns ale unui comentator român. 

Cum nimic nu e nou sub soare, astfel de atitudini nu mai pot mira pe nimeni. Cu toate acestea, nu poți să nu rămâi siderat când vezi că, disputele care se poartă de ani de zile pe aceleași teme, de la o generație la alta, fără vreun un rezultat concret, nu ajung niciodată într-un punct final. Este nu doar surprinzător, ci și lipsit de speranță pentru că scoate mereu la iveală o ură aflată permanent în stare latentă. Iar ura are putere mare. 

foto: xebrio.com

Categories
Internationale Stiri

De ce Ucraina nu poate miza pe sprijinul Ungariei în actualul său conflict cu Rusia

Ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, a declarat miercuri că țara sa nu va sprijini Ucraina în conflictul pe care aceasta îl are cu Rusia în prezent, cât timp Kievul continuă să priveze minoritatea maghiară de drepturile ei. Oficialul a adăugat că Ungaria susține o relație de „respect reciproc” cu Moscova.

„Dacă ucrainenii nu renunță la aceste politici, posibilitățile guvernului ungar de a sprijini Ucraina, inclusiv în actualul conflict, sunt puternic limitate”, a spus șeful diplomației ungare într-o declarație acordată cotidianului Magyarnemzet, citată de agenția EFE.

Etnicii maghiari din Ucraina trăiesc „în privare de drepturi și, în unele cazuri, ajung să sufere hârțuire fizică”, iar „acest lucru este inacceptabil”, a spus Szijjártó, potrivit Agerpres.

La o reuniune cu omologii săi din statele membre NATO, desfășurată la începutul lunii, el calificase de asemenea ca „inacceptabil” faptul că guvernul de la Kiev folosește provocările din estul Ucrainei drept scuză pentru a continua să restrângă drepturile minorităților naționale, inclusiv ale etnicilor maghiari din Transcarpatica.

Cât despre relațiile Ungariei cu Rusia, în actualul context al tensiunilor militare de la frontiera ruso-ucraineană și al amenințărilor SUA și Uniunii Europene cu sancțiuni împotriva Moscovei în cazul unui atac asupra Ucrainei, Péter Szijjártó a menționat în declarația pentru Magyarnemzet că „interesul ungarilor constă în relații pragmatice și bazate pe respect reciproc cu Rusia”, adăugând că „dialogul nu are alternativă”.

Premierul ungar Viktor Orbán are programată pentru 1 februarie o întrevedere la Moscova cu președintele Vladimir Putin. Opoziția ungară i-a cerut să-și anuleze această vizită, considerând-o dăunătoare intereselor naționale ale Ungariei în situația actuală.

Sursă: digi24.ro

Foto: wilsoncenter.org

Categories
Internationale Stiri

Pașapoartele ungurești, subiect de dispută între Ungaria și Ucraina

Noi tensiuni între Ungaria și Ucraina au fost confirmate de ministrul de externe ungar, Peter Szijjartó, care a admis vineri că disensiunile au apărut pe fondul eliberării de paşapoarte ungureşti cetăţenilor ucraineni de etnie maghiară,într-una din localităţile de la graniţa dintre cele două ţări.


Într-un interviu acordat postului de televiziune rusesc Rossia-24, şeful diplomaţiei ungare a declarat că ţara sa nu a făcut nimic rău, după ce Kievul a ameninţat cu expulzarea consulului Ungariei.

„Dacă Ucraina va ordona expulzarea consulului nostru, cu siguranţă vom proceda în mod similar faţă de unul dintre consulii ucraineni. Datoria mea este să răspund cu măsuri simetrice la astfel de acţiuni, astfel de gesturi nu pot fi lăsate fără răspuns”, a afirmat Szijjartó.


În opinia sa, nu există niciun motiv pentru care Ucraina l-ar putea declara persona non grata pe consulul ungar din Beregovo (Transcarpatia), reiterând că el „nu a comis nicio infracţiune”.


La 20 septembrie, agenţia ucraineană de presă (oficială) Ukrinform a publicat o înregistrare video cu o ceremonie la Consulatul Ungariei din Beregovo (oraş situat la frontiera dintre Ucraina şi Ungaria), în cadrul căreia au fost înmânate paşapoarte ungureşti unor etnici maghiari, care au depus jurământ de credinţă Ungariei, înregistrare în care se afirma că acestora li s-ar fi cerut să nu informeze autorităţile ucrainene în legătură cu obţinerea dublei cetăţenii.


Ucraina, care interzice dubla cetăţenie, deşi nu are prevăzute sancţiuni legale pentru cei care au primit-o, a declanşat o anchetă privind eliberarea de paşapoare ungare la Beregovo, iar ministrul de externe ucrainean Pavlo Klimkin a ameninţat cu expulzarea consulului Ungariei pentru ceea ce el consideră a fi „o provocare pentru securitatea naţională”.


În interviul pentru Rossia-24, Peter Szijjartó a declarat că „dubla cetăţenie este un lucru obişnuit în Europa”, inclusiv în Ungaria şi România.


Béregovo, care a făcut parte din Ungaria până în 1945, este situat în regiunea Transcarpatia şi are aproximativ 24.000 de locuitori, în majoritate maghiari.


În august, Ucraina a protestat faţă de numirea unui „comisar ministerial pentru Transcarpatia” de către Ungaria, fapt pe care Kievul l-a interpretat drept o ingerinţă în afacerile sale interne.

Sursă: Agerpres.ro

Foto: dailynews24.ro 

Categories
Internationale Stiri

Conflictul deșeurilor de pe râuri continuă între România, Ucraina și Ungaria

Covoare de deşeuri de plastic au fost aduse de ape peste graniţă în Ungaria în ultimele zile în urma inundaţiilor, conform autorităţilor ungare, în pofida solicitărilor anterioare pentru stoparea poluării adresate vecinilor din amonte, Ucraina şi România, transmite Reuters.


Până luni, unităţile de eliminare a deşeurilor plutitoare au îndepărtat 500 de metri cubi de deşeuri de pe râurile Tisa şi Someş, a declarat Gabriella Siklós, purtătoare de cuvânt a Direcţiei pentru Gestionarea Apelor din Ungaria.


Sticle de plastic ajung în apele Tisei din Ucraina şi pe Râul Someş care curge din România, a spus Gábor Molnár, inginer în cadrul direcţiei, adăugând că deşeurile sunt numărate de colegii săi situaţi în amonte, la intrarea în Ungaria.


„La Tivadar (un sat de pe Tisa), 50-70 de sticle ajung în continuare în fiecare minut, iar cifre similare sunt pe Râul Someş”, a declarat el.


În timp ce o mare parte din resturile care curg în aval sunt materiale organice luate de ape la creşterea nivelului râurilor, Molnár a precizat că există şi deşeuri menajere, inclusiv papuci şi chiar televizoare, alături de sticle de plastic.


Deşeurile plutitoare aduse de ape la graniţa Ungariei la sfârşitul săptămânii trecute au impus desfăşurarea echipelor însărcinate cu eliminarea acestora pentru a şasea oară în ultimul an şi jumătate, a notat Siklós, adăugând că această cantitate de resturi a fost similară cu cea din cazurile anterioare.


În luna iulie a anului trecut, preşedintele Ungariei, János Áder, a solicitat Ucrainei şi României să stopeze poluarea celor două râuri importante care curg pe teritoriul Ungariei după ce inundaţiile au provocat „covoare murdare” din sticle de plastic de la vecinii săi, notează Reuters. Áder a cerut celor doi şefi de stat să le solicite autorităţilor din ţările lor să rezolve problema. 

Sursa: Agerpres

Foto: impactpres.ro 

Categories
Opinii

Cum reușește etnia să învingă cetățenia, generând conflicte gratuite

Nici n-a început bine noul an, că scandalurile au și început să apară. Și nu în Parlament, între AUR și UDMR, așa cum se așteaptă probabil mulți dintre noi, ci la TVR Cluj, unde conducerea emisiunilor minorităților a fost preluată de la 1 ianuarie de un redactor-șef care nu este maghiar, după cum informează hirado.hu, ceea ce a adus mari nemulțumiri în rândul redactorilor maghiari.

Numirea lui Alin Gelmărean, fostul redactor-șef al Redacției Programe, la conducerea Studioului Teritorial Cluj, unde va răspunde și de coordonarea redacţiei minorităţilor, a stârnit un val de reacții negative a căror justificare încă nu reușesc să o dibuiesc. Principala problemă pare să fie apartenența etnică a lui Alin Gelmărean. Nicidecum nu se invocă o lipsă de competență a noului numit, ceea ce ar putea avea sens. 

Mai mult decât atât, cinci membri ai Consiliului de Administraţie al TVR consideră că deciziile președintelui-director sunt ilegale, motiv pentru care ar fi înaintat o plângere către Parlament, cerând demiterea acestuia. 

Dacă o astfel de numire este sau nu ilegală, nu sunt eu în măsură să stabilesc. Dacă însă numirea deranjează doar din perspectivă etnică, atunci pot spune că mi se pare totul de un grotesc incalificabil. Proteste de acest gen am întâlnit frecvent atât în rândul maghiarilor, cât și în rândul românilor în privința profesorilor de limbă română. Deseori am auzit fie că e absurd ca limba română să le fie predată copiilor maghiari de către un român care nu cunoaște maghiară, fie invers. Și de fiecare dată, fiecare versiune și-a găsit argumente mai mult sau mai puțin plauzibile. 

În cazul de la TVR Cluj, vorbim despre ocuparea unei funcții într-o instituție de stat de către un cetățean al acestei țări. Aș fi calificat drept justificată o revoltă care ar fi avut legătură cu desființarea departamentului sau cu schimbarea grilei de programe. Or, în cazul de față, când încă nimic din toate astea nu s-a întâmplat, avem de-a face doar cu temeri nejustificate. Nu doar că numirea a fost făcută provizoriu, pentru 60 de zile, dar nici nu se știe în acest moment dacă se va trasa o linie nouă care să impună perspective diferite de abordare a subiectelor și realizare a reportajelor, astfel încât maghiarii să fie prezentați într-o lumină nefavorabilă sau amenințați în vreun fel. Acestea sunt numai și numai presupoziții, în baza cărora, din păcate, se și trece la fapte. 

Ni se par condamnabile afirmațiile reprezentanților AUR care susțin că UDMR nu are de ce să aibă oameni în guvern, deși ei sunt cetățeni români, dar faptul că maghiarii se revoltă că un etnic român preia conducerea departamentului pentru minoritari maghiari oare cum ar trebui să ni se pară? Dacă vorbim de posturi într-o instituție de stat, oare nu toți cetățenii calificați pentru posturile respective ar trebui să fie bineveniți să le ocupe dincolo de criteriul etnic? Dacă din echipa pe care o va coordona fac parte etnici maghiari care dețin know-how-ul necesar pentru realizarea materialelor, iar noul șef nici nu a apucat să spună ce intenții are, de unde vin aceste temeri și ce justifică acest scandal? Întreb retoric, ca de fiecare dată. 

foto: enago.com

Categories
Opinii

Gâlceava steagurilor s-a mutat la București

Marea distracție pentru internauți în acest weekend a fost cazul unei doamne din București pe care un polițist de la Brigada Rutieră a oprit-o în trafic, pe motiv că arborase steagul României pe mașină, depășind gabaritul acceptat de lege. 

Revoltată de motivul invocat de polițiști, femeia a postat pe Facebook înregistrarea video a incidentului, care a devenit virală în foarte scurt timp. Ca în mai toate situațiile de acest gen, în care imaginea Poliției Române este compromisă prin notorietatea pe care o capătă pe nepusă masă diferite cazuri, instituția a lansat rapid un comunicat cu intenția de a clarifica cele petrecute și de a justifica acțiunile zelosului angajat. 

„În data de 16 Iulie a.c., în zona Palatului Parlamentului, polițisti din cadrul Brigăzii Rutiere aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu, au observat un grup de 7 autovehicule care se deplasau cu viteză redusă și foloseau avertizorul sonor, două dintre acestea având montate obiecte care depășeau dimensiunile autovehiculul și nu erau fixate corespunzător, riscând să se desprindă și să obtureze vizibilitatea conducătorului auto aspect care putea conduce la producerea unor accidente rutiere ( steaguri cu dimensiunea de 90cm x 135cm). Pentru a evita orice incident, polițiștii au procedat la verificarea conducătorilor auto, cărora le-au fost aplicate sancțiuni contravenționale și au adresat recomandări referitoare la respectarea prevederilor legale. În ceea ce privește clipul video apărut în spațiul public, facem precizarea că nu a fost aplicată nicio sancțiune conducătorului auto în cauză, polițistul a adresat doar recomandări în ceea ce privește respectarea legii”, informează libertatea.ro.

Cât de necesar a fost gestul polițistului de la Brigada Rutieră în acest caz poate judeca fiecare dintre noi în funcție de propriile criterii și exigențe. Eu, în schimb, în calitatea mea de om care locuiește în Secuime, nu am putut să nu mă gândesc la ce amploare ar fi luat o asemenea situație dacă întâmplarea ar fi avut loc în zona noastră. Ce derapaje ar fi generat! Ce scenarii absurde ar fi născut! Cum ar fi delirat febril patrioții despre discriminări făcute pe față, cu nerușinare,  și despre polițiști „vânduți la unguri”, care nu îi mai lasă pe români să fie stăpâni în țara lor! Atât de ofertant ar fi fost subiectul, că aproape îmi pare rău că n-a fost să se întâmple aici, în Secuime. Nu știu câte vizualizări a avut filmarea care s-a viralizat în weekend, dar aș putea să pariez că accesările ar fi fost cel puțin triple în contextul descris anterior. Depășirea gabaritului ar fi depășit lejer granițele născocirii și – de ce nu? – și pe cele ale țării, ducând la noi conflicte diplomatice româno-ungare. Câte evenimente din istorie nu au pornit de la un aparent fleac? Mai ales în istoria recentă.  

Foto: Adevarul.ro

Categories
Internationale Nationale Stiri

Criza COVID, sursă de conflict între transportatorii români și maghiari în Ungaria

Un scandal de proporţii a izbucnit în Ungaria între transportatorii maghiari şi cei români din cauza epidemiei de coronavirus – relatează publicaţia ungară Világgazdaság, citată de Rador. „O treime din mărfurile ungare de export sunt transportate cu mult sub preţul pieței de transportatorii români” – a declarat publicaţiei ungare Federația Națională a Transportatorilor Privați din Ungaria. Din această cauză, transportatorii ungari au înregistrat deja pierderi de venituri în valoare de 50 de miliarde de forinţi. Federaţia cere intervenţia autorităţilor ungare.

Transportatorii ungari au înregistrat o scădere a veniturilor de 50 de miliarde de HUF în urma pierderii de teren pe piață față de firmele din România, arată Federația Națională a Transportatorilor Privați din Ungaria, la inițiativa căreia au avut loc în aceste zile o serie de consultări pentru protecția pieței, cu implicarea instituțiilor de specialitate. Potrivit Federației ungare există prețuri concurențiale periculoase în transportul de marfă, o treime din transportul pentru export din Ungaria fiind adjudecat sub preț de transportatorii români.

Federația ungară afirmă că, prin prețurile de transport care indică o activitate ilegală, ireală, sub nivelul cheltuielilor, camionagiii români, care deseori își asumă o serie de nereguli, exclud firmele ungare de pe piața din Ungaria, iar competiția privind oferta de prețuri s-a accentuat și mai mult în perioada crizei COVID-19.

Potrivit calculelor Federației ungare prețul pe km al cheltuielilor proprii este de 0,82 – 0,86 de EUR, iar în cazul unui transport cu o remorcă prelată, prețul mediu de transport pentru export este de 0,87 – 0,92 EUR, în condițiile în care,potrivit informațiilor de pe piață, prețul de transport de export de pe piața ungară practicată de companiile românești poate fi și de0,75 sau chiar 0,5 EUR pe km. 

Federația ungară solicită intervenția autorităților și solicită intensificarea controalelor în primul rând pe respectarea timpilor de odihnă, pe interzicerea petrecerii timpului săptămânal de odihnă de 45 de ore în mijlocul de transport, pe utilizarea unui combustibil potrivit standardelor obligatorii, pe eludarea sistemului de plăți de taxe rutiere, respectiv pe plata sancțiunilor contravenționale. Pentru gestionarea subiectului se va înființa un grup de lucru.

Totuși, reprezentanții transportatorilor români nu consideră fundamentate toate criticile formulate de colegii lor maghiari, arătând că situația este mai nuanțată. Potrivit lui Böjte Gábor, proprietar de firmă de transport din Sfântu Gheorghe, cea mai mare problemă rezultă din faptul că transportatorii negociează foarte rar cu beneficiarul direct.

„Fabricile postează marfa pe bursa online, transportul acestora fiind încredințat unor firme de logistică – transport (spedition), care rețin o parte importantă din prețul mai bun oferit de client, iar din această cauză firmele de transport primesc sume mai mici” – a explicat transportatorul român situația. De asemenea, transportatorii români arată că și firmele din Ungaria vânează transportul ieftin.

sursa: g4media.ro

foto: informateur.ro