Categories
Locale Opinii

COVID-19: Acordul MAI – BOR, „butoiul cu pulbere” care a explodat în Săptămâna Patimilor mai poate fi stopat

Tensiunile acumulate de societatea românească în perioada stării de urgență, care a impus respectarea unor măsuri restrictive fără precedent de către populație, s-au amplificat subit pe fondul înțelegerii pe care Guvernul, în frunte cu Ministerul Afacerilor Interne, a încheiat-o cu BOR. Conform acestei înțelegeri, credincioșii ortodocși ar putea merge la biserică, în noaptea de Înviere, să ia lumină și prescura numită Paști, cu condiția respectării regulilor de distanțare socială regăsite și în cazul cumpărăturilor de la magazin, în timp ce oamenii cu vârste de peste 65 de ani ar urma să primească sfintele simboluri acasă cu ajutorul angajaților MAI.

Primele reacții în online au acuzat, pe bună dreptate, atât Guvernul, cât și capii BOR de discriminare față de celelalte culte, care weekendul trecut au sărbătorit Învierea lui Hristos și ai căror enoriași s-au conformat restricțiilor, stând acasă și ascultând slujbele online, întrucât nicio oficialitate nu s-a gândit să facă o derogare de la pandemie, astfel încât „să îi bucure” și pe ei de Sfintele Sărbători. „Domnilor, nu neapărat pentru mine, că din fericire încă am lumină acasă, dar pentru cei ca și mine, născuți catolici, o întrebare: nu suntem și noi cetățeni ai României? Sau doar atunci când ne vreți votul și plata impozitelor?”, sună postare unui enoriaș catolic pe Facebook, care sintetizează ideile enunțate și de alții la fel de mâhniți.

În județul Covasna, decizia anunțată marți a avut ecouri puternice, având în vedere faptul că cei mai mulți oameni în zonă, îndeosebi maghiari, sunt catolici sau neoprotestanți. Pe lângă vocile populației, au existat reacții imediate și în rândul clasei politice locale. Primarul municipiului Sf. Gheorghe, Antal Árpád, a scris pe pagina sa de Facebook un mesaj din care reiese că măsura anunțată de ministrul Marcel Vela „schimbă tot ce a realizat societatea până în acest moment prin respectarea măsurilor de austeritate” și ”ignoră starea de urgență ordonată de președinte, punând astfel în pericol țara”, întrucât „acestă relaxare este extrem de periculoasă din punctul de vedere al sănătății publice și poate conduce la o creștere drastică a numărului de infecții și decese”. În plus, spune edilul, acordul lui Marcel Vela cu Biserica Ortodoxă ar întârzia cu luni bune eforturile țării de a se recupera de la falimentul economic, întrucât starea de urgență poate dura mai mult, măsurile de austeritate vor rămâne în vigoare și activitatea economică poate fi reluată doar într-o etapă ulterioară.

De altfel, dincolo de evidenta discriminare, măsura este periculoasă și prin faptul că a generat un nou val de discuții online care arată că, în timp ce unii interpretează că BOR a spart gheața către relaxare, ceea ce ar da o speranță redresării economice rapide, dar ar și trezi dezinteresul oamenilor față de măsurile pe care trebuie să le respecte, alții țes în continuare scenarii apocaliptice și conspiraționiste despre cum forțe oculte doresc să prelungească starea de urgență pentru mai multe luni cu interese diverse, contactul dintre oameni în perioada Paștilor fiind mai bun pretext de implementare a acestei măsuri. „Acum înțeleg de ce era nevoie de măsura aceasta, ca să se găsească o scuză pentru valul de îmbolnăviri pe care îl vor anunța și să ne mai țină închiși în case până își ating ei interesele”, spune un cetățean.

Decizia șifonează în mod clar atât imaginea Guvernului, a PNL și a Grupului de Comunicare Strategică format pentru stoparea extinderii pandemiei, cât și pentru BOR, care în ultimii ani e din ce în ce mai mult arătată cu degetul, pe drept sau pe nedrept. De aceea, singura variantă ca pulberea să nu explodeze iremediabil în urma celor întâmplate este ca, în cadrul întâlnirii de astăzi, anunțate de ziarul Adevărul, între Ludovic Orban, Marcel Vela și președintele Klaus Iohannis, care a afirmat că nu a fost consultat în chestiunea înțelegerii MAI-BOR, să se respingă noile măsuri și să rămână în vigoare doar normele instituite până în prezent de starea de urgență, eliminând astfel și pericolul ca o parte din populație să se simtă discriminată.

În cazul în care, asemenea poporului evreu din Vechiul Testament, enoriașii ortodocși vor avea de partea lor un Dumnezeu care să îi favorizeze, iar ceea ce a anunțat ministrul Vela aseară va rămâne valabil, singura măsură pe care ne mai putem miza în continuare va fi bunul-simț al populației, care ar putea decide ea însăși să mențină în continuare epidemia la un nivel scăzut de răspândire, prin respectarea din proprie inițiativă a măsurilor de distanțare socială și izolare la domiciliu. În județul Covasna, un prim îndemn oficial a apărut deja în acest sens prin vocea primarului Antal Árpád. „Paște fericit prietenilor noștri ortodocși! Sperăm că, în interesul lor și al familiilor lor, dar și al oamenilor din întreaga țară, ei vor ține cont de faptul că apogeul situației epidemice nu va urma decât după aceea și, prin ușurarea restricțiilor, vor agrava situația. De aceea, le cerem să rămână și să sărbătorească acasă!”, a spus acesta împăciuitor.

Categories
Hírek magyarul Magyar típusú találkozás

Magyar koronavírus, román COVID-19?

Hol van már a régi szép idő, amikor még a Srí lankai pékek jelentették a hírt. Most mindent a COVID-19 fényében szemlélünk, így a magyar-magyar, a magyar-román viszonyt is.

Idő kérdése volt csupán, hogy megszülessen az első magyar-román szájkaratebajnokság a járvány kapcsán is. Nézzük meg, hogyan is kezdődött. A kiindulópont lehet Kelemen Hunor RMDSZ szövetségi elnök Facebook postja, amely arról számol be, hogy a szervezet közbenjárására Magyarország feloldotta a hidroxiklorokin exportjának állami tiltását. A gyógyszert a koronavírusos betegek gyógyítására használják, ugyanakkor vita tárgyát is képezi, hiszen több helyen is felbukkantak olyan vélemények, amelyek szerint a készítmény mellékhatásként súlyos szívkárosodást okozhat.

A Kelemen Hunor oldalára feltöltött videóból kiderül, hogy Magyarország egészségügyi kiegészítőket is küld Romániába (maszkok, védőruha, stb).

https://www.facebook.com/kelemenhunor.rmdsz/videos/227751494961862/

Mindez nem kerüli el a magyarországi, romániai magyar nyelvű és rövidebb idő után a romániai román nyelvű sajtó figyelmét sem. Nyilvánvaló, hogy úgy a Fidesz, mint az RMDSZ felhasználja a történeteket a saját imázsának építésére. A magyar nyelvű sajtóban jórészt pozitív visszhang már negatívra fordulva csapódik le a román sajtóban, az Adevărul hasábjain például Ionel Grigorescu köszörüli tollát Szijjártó Péterre és Kelemen Hunorra egyaránt: mindkettőjüket populizmussal vádolva, kifejtve, hogy a magyarországi szállítmány csupán hat erdélyi megyébe érkezik, lényegében etnikai kritériumok alapján osztják el a szállítmányt. Ezt a koncot több bekezdésen át is rágja, amelyre megszületik a Krónika napilap hasábjain a válasz is – mindez a szerző aláírásának gondos mellőzésével.

Grigorescu cikkje túllő a célján, egész egyszerűen figyelmen kívül hagyja a tényt, hogy az említett megyékben nemzetiségtől függetlenül látnak majd el betegeket. Hogy a magyarországi segítség tendenciózus, az tény, de miért ne lehetne? Az elvi vita arról kellene szóljon, hogy helyes, vagy helytelen főként a saját „rokonait” támogatni egy országnak ilyen helyzetben? Vagy ami ennél is kérdésesebb, helyes-e egy ilyen gesztust a politika szekere elé fogni? Vajon rendben van-e az, ha Budapest dönti el, hogy mely helyszínre akar segélyszállítmányt küldeni, vagy döntsön Bukarest? A román közvélemény számára probléma lenne-e, hogy csak 6 megyére koncentrálnak, ha azok majdnem teljesen román nemzetiségű emberek által lakott megyék?

A Krónika online kiadásában csak a Krónika szerzővel ellátott válaszanyag nem idézi szó szerint Grigorescu állításait, azonban egyfajta siránkozásba megy át, illetve könnyedén szemet huny a történések valóban populista szála felett, sőt kissé rá is cáfol az állítás valósságára.

A helyzet azonban nem homogén, sőt éppen ellenkezőleg: a barna anyagok összekeveredtek mentehetetlenül. A Fidesztől valóban nem idegen a szándék, hogy az anyaországon kívüli magyar embereken segítsen – nyilván azt se mondanák, hogy a román, az meg dögöljön meg. Az sem idegen a Fidesztől, sem az RMDSZ-től (vagy miért ne, bármelyik politikai alakulattól), hogy a saját pecsenyéjét süsse egy-egy gesztus lángján, amely önzetlensége így kissé kétes megvilágításba kerül. Sajnos az Adevărul is ludas, hiszen tudják ők is, hogy egy jó kis burkolt bozgorozás hozza az olvasókat online és offline egyaránt, ezért nem is a moralitásra fektetik a hangsúlyt, a cikk alaposan beolvas Kelemennek, Szijjártónak, egy adott ponton a II. világháború náci Németországát emlegetve.

A történet végén szerencsére mégis más a fontos. Politikai, közéleti körettől függetlenül gyógyszer és felszerelés érkezik, megérkezett. Ha van itthoni többlet, azt lehet más helyszínekre küldeni, ahol nagyobb szükség van rá. A kórházban küzdő egészségügyi személyzet addig is nem áll sisak nélkül a frontvonalon, az életért küzdő beteg pedig egészen biztosan nem töri a fejét etnikai kérdéseken: az élni akarás erősebb majdnem bármi másnál. Minden segítség jó, mindenütt, mindenkoron – de szebb ha mindez önzetlen, akár a gesztus méltatása, kritizálása. Mindegy, csak az egészség meglegyen, mondják az öregek. Ha hiányérzetünk van, majd túltesszük rajta magunk. Túl, vagy ha nem, majd szidjuk egymást. Ezen a téren jók vagyunk – igaz kár, hogy jobbak, mint az egészségügy terén.

Nagy Kálmán

Categories
Locale Stiri

COVID-19: Bilanțul ultimelor 24 de ore în Covasna: un dosar penal și o persoană forțată să reintre în carantină

Deși județul Covasna se situează în topul județelor cu cei mai responsabili cetățeni, care respectă în număr mare interdicțiile impuse de starea de urgență în care se află întreaga țară, au existat și abateri, care au fost sancționate corespunzător imediat ce au fost depistate. Între acestea, se numără și un dosar penal în care se fac cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de zădărnicire a combaterii bolilor, faptă prevăzută de art. 352 din C. penal.Acesta este cel de-al doilea dosar penal întocmit în contextul actual, primul fiind al unui cadru medical de la Spitalul Județean din Sf. Gheorghe.

Pe lângă informația despre dosarul penal în cauză, Instituția Prefectului-Județul Covasna a mai transmis marți, 14 aprilie, într-un comunicat de presă că forțele de ordine publică, constituite din polițiști, jandarmi și polițiști locali, au continuat misiunile în contextul impus de starea de urgență și de ordonanțele militare în vigoare. Astfel, în timpul celor 75 de misiuni executate în ultimele 24 de ore, efectivele au acționat pentru depistarea și identificarea persoanelor care se sustrag măsurii de izolare la domiciliu, fluidizarea circulației rutiere și escortarea convoaielor alcătuite din vehicule ale cetățenilor care au venit în țară, verificarea persoanelor aflate în evidențe cu privire la respectarea măsurii de izolare la domiciliu, menținerea ordinii și siguranței publice, acțiuni de combatere a criminalității economice, verificarea respectării de către societățile comerciale și persoanele fizice autorizate a respectării interdicțiilor impuse prin ordonanțele militare.

Bilanțul prezentat de Prefectura Covasna în urma acestor acțiuni arată că au fost verificate 18 SC/PFA cu privire la respectarea interdicțiilor pe timpul stării de urgență, au fost preluate și escortate 59 autovehicule cu 230 persoane, iar 12 persoane au fost conduse în centrele de carantină. În plus, au fost supuse controlului 107 locații de izolare/carantinare, iar la nivelul județului au fost verificate 538 de persoane cu privire la respectarea măsurii de carantinare/izolare la domiciliu.

De asemenea, în urma activităților efectuate de către structurile de ordine publică, a fost identificată o persoană care nu a respectat măsura carantinării dispusă de autorități. Conform prevederilor Ordonanței Militare nr.4 din 29.03.2020 privind măsurile de prevenire a răspândirii COVID-19, intrată în vigoare la aceeași dată, persoana în cauză va fi obligată să reia ciclul de 14 zile de carantinare, suportând cheltuielile efectuate cu carantinarea lor.

Totodată, Instituția Prefectului-Județul Covasna a transmis că în conformitate cu prevederile Ordonanței Militare nr. 3/2020, au fost aplicate ale 63 de sancțiuni contravenționale în valoare de 150.400 lei, unor persoane depistate că nu au respectat măsura privind restricționarea circulației.

Mirela Cara Dragu

Sursa: cv.prefectura.mai.gov.ro

Categories
Locale Opinii

COVID-19: Există și primari cărora le pasă. Sita Buzăului a găsit soluția pentru facilitarea învățământului online

În România, este deja încetățenit faptul că autoritățile sunt luate prin surprindere de diverse situații și stări de fapt, între care cea mai populară este zăpada abundentă, indiferent de luna în care își face apariția. Este deci mai mult decât firesc ca scenariul „noul coronavirus” să fie peste poate de surprinzător pentru noi toți, dar cu precădere pentru aceleași mereu surprinse autorități.

Cât de bine au gestionat și gestionează aspectele ce țin de stoparea răspândirii virusului este prematur de analizat. Mai interesant este ce se întâmplă cu învățământul românesc pe timp de pandemie. Inspirat de alte exemple, oricare ar fi fost ele, Ministerul Educației s-a pliat rapid pe situație și a decis în scurt că, pe durata stării de urgență, elevii și studenții vor urma cursuri online. Câți elevi din România școlilor și locuințelor cu WC-uri în curte au în mod real acces la internet a fost o discuție ivită ulterior și soluționată mai mult sau mai puțin. De înghețarea anului ministerul se ferește ca Necuratul de tămâie, deși nu are garanția că cei care au acces la internet fac în mod real cursuri și au ținut pasul cu materia așa cum ar fi făcut-o dacă ar fi mers la școală. De ceilalți, nici nu mai vorbim.

Cum perioada COVID-19 este însă cea care scoate la lumină bunele și mai puţin bunele din oameni, sisteme și autorități, este important de subliniat faptul că, în timp ce unii ridică neputincioși din umeri, alții găsesc soluții. De pildă, în județul Covasna, primarul din Sita Buzăului, Nicolae Stoica, care și-a dat seama că nu toți elevii din comuna sa au posibilitatea de a studia online a găsit rapid o soluție prin care să le vină acestora în ajutor. Mai exact, a pus la dispoziția copiilor laptop-urile cu care era dotată biblioteca din comună. Astfel, pe perioada stării de urgență, elevii au împrumutat aceste dispozitive, pe care le vor returna de îndată ce lucrurile vor reintra în normal. Laptop-urile au fost acordate în baza unei liste a elevilor cu astfel de nevoi întocmite de cadrele didactice ale școlii și au fopst predate cu procese verbale semnate de părinți.
În concluzie, când autoritățile de la centru sunt depășite de situație, oamenii din restul țării pot alege între a sta cu mâinile în sân, a critica și a se lamenta încontinuu sau a căuta soluții de rezolvare a situațiilor create, precum și metode de a le implementa, întocmai ca primarul de la Sita Buzăului.

Dacă asemenea exemple s-ar înmulți, atunci cu siguranță procentul de aproximativ 40% de elevi care nu au acces la internet în țara noastră ar scădea semnificativ, justificând în cele din urmă refuzul constant al Ministerului Educației de a îngheța anul școlar. Până atunci, parafrazând un celebru personaj de film, Emanoil Pișcoci, putem spune că am făcut și noi educație cum am putut și noi… cum ne-am priceput!


Mirela Cara Dragu
Sursa: covasnamedia.ro

Categories
Opinii

Critica criticii: Măștile de la unguri, subiect de gâlceavă între români și maghiari

Ne convine sau nu, Ungaria și România au demonstrat de-a lungul timpului un mod foarte diferit de a se raporta la așa-numita diaspora. Dacă, pe de o parte, guvernul ungar a găsit de foarte multe ori de cuviință să își ajute cetățenii de peste graniță, România a ales să neglijeze sistematic diaspora, nemaivorbind de episoadele de disonanţă din ultimii ani, când cetățenii plecați la muncă în străinătate nu au putut să își exercite dreptul de vot.

Mai mult decât atât, la nivelul opiniei publice, se remarcă tot mai mult o scindare de tip „noi” și „ei” între cetățenii rămași în țară și cei plecați în alte state ale lumii. Tocmai de aceea consider că nu este deloc exagerat să privim problema modului în care cele două guverne își tratează diaspora și din perspectiva unei diferențe de mentalitate între români și maghiari.

Nefiind obișnuiți cu un guvern care își sprijină oamenii din afară și neînțelegând de ce ar face asta un guvern pentru niște cetățeni care nu mai plătesc taxe în statul lor, mulți români au fost întotdeauna critici și sceptici față de orice ajutor acordat de guvernul ungar comunităților de maghiari de pe teritoriul României. Cel mai adesea, au suspectat intenții mascate ale ungurilor de a pune stăpânire treptat pe Ardeal sau măcar de a obține autonomia zonelor majoritar locuite de etnici maghiari în România. Pentru cei care se vor grăbi să dea cu pietre, precizez că varianta aceasta nu este neapărat una exclusă nici în mintea mea. Jocuri politice s-au făcut dintotdeauna. La fel de bine însă, aceeași variantă poate fi pur conspiraționistă, mai ales că Ungaria nu își ajută doar cetățenii din România, ci și pe cei din alte state vecine.

În contextul actual, în care oamenii de pe tot globul sunt loviți la propriu de o boală comună, în care frumos și bine ar fi să își dea mâinile și să se ajute unii pe alții, Ungaria a trimis către România mai multe ajutoare. Pe de o parte, după cum a declarat preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, la solicitarea partidului pe care îl conduce, guvernul ungar a ridicat interdicţia de export pentru hidroxiclorochină, un medicament care pare să-și fi dovedit eficiența în tratarea bolnavilor infectați cu COVID-19 și care lipsește din România, dar se produce în Ungaria. În plus, ministrul de externe ungar Szijjártó Péter a declarat vineri, 10 aprilie, că 600.000 de măşti şi câteva zeci de mii de costume şi alte echipamente de protecţie, respectiv şi teste, vor ajunge la maghiarii din afara Ungariei, şi anume în Transilvania, Voivodina, Ucraina Subcarpatică, Slovacia, Slovenia şi Croaţia.

Toate bune și frumoase până la reacțiile oamenilor față de știrea despre aceste ajutoare. În loc să fie apreciat, gestul a fost mai degrabă criticat, devenind rapid subiect de dispută și gâlceavă în online. Pe portalul nostru de pildă, a fost publicat un material cu titlul „Măşti din Ungaria pentru maghiarii din şase judeţe din România”, care a stârnit reacții dintre cele mai diverse.

Pe de o parte, ofensată îndeosebi de formula „pentru maghiari”, tabăra românească a comentatorilor s-a dovedit nemulțumită de adresabilitatea mesajului. Cum adică să trimiți măști doar pentru maghiari? Și românii ce să facă, să moară? Îndrăznesc să afirm, asumându-mi toate consecințele și ocările pe care le voi atrage de la cititori, că în spatele unei asemenea prezumpții nu se ascunde nicio logică. Sigur că guvernul ungar a trimis aceste ajutoare pentru că are de sprijinit etnici de-ai săi aici. Altfel, le-ar fi păstrat probabil pentru cetățenii din Ungaria care au și vor avea nevoie de ele la fel de mult ca și celelalte state. Mai mult, ajutoarele au venit în urma solicitării unui partid care reprezintă exclusiv etnicii maghiari în România și îndrăznesc să presupun că nu ar fi venit dacă aceste solicitări nu existau. Dacă UDMR îi reprezintă pe maghiari și se adresează guvernului ungar, nu era firesc să ceară în numele comunității de maghiari și nu în numele tătarilor, romilor, armenilor sau românilor din țara noastră? Presupunând însă prin absurd că ajutoarele au venit exclusiv pentru ungurii din România, își închipuie cineva în mod real și sincer că, o persoană care ar merge la spital cu simptome grave de COVID-19, nu ar primi medicamentația și protecția necesare doar pentru că nu are etnia corespunzătoare? Adică un japonez care se infectează în Transilvania nu va fi tratat fiindcă ajutorul e cu dedicație pentru unguri? Dar medicii? Cum ar proceda cu ei conducerea spitalelor? Le-ar acorda măști și echipamente pe sub mână numai celor de etnie maghiară și celorlalți nu, riscând să răspândească virusul în tot spitalul și în întreaga localitate? Oare nu deviem prea mult spre scenarii distopice și uităm de raționalitate? Nu înțeleg, care este problema. Ajutoarele sunt direcționate spre județele locuite de maghiari. Statisticile arată clar că maghiarii stau cu fața spre Ungaria, de acolo așteaptă ajutor, empatie, înțelegere. Este de mirare? – spune un comentator maghiar, sintetizând parcă situația. Poate poziția sa este cinică, dar exprimă o realitate a vremurilor în care trăim, vremuri în care vedem o Românie care abia își sprijină proprii cetățeni – dacă o face – dar să mai acorde vreo atenție specială etnicilor de pe teritoriul său sau diasporei.

Desigur, nici în tabăra maghiară nu stau lucrurile mai bine când vine vorba de comentarii. „Un stat poate săîși doteze cetățenii sau să ofere ajutoare altui stat. Viktor Orbán a spus la televiziunea maghiară că a distribuit 600 mii măști maghiarilor din diaspora adică din România ,Serbia,Austria etc. Dar cetățenilor maghiari. Aveți cetățenie maghiarăși ați fost omis? Este o omisiune rușinoasă. Nu aveți cetățenie maghiară? Stați pe dreapta și vă uitați! Cel mai probabil și acest comenator își imaginează că măștile și tratamentele se vor acorda în caz de nevoie arbitrar și discriminatoriu, dar de data aceasta avem de-a face cu poziția celui favorizat pentru care nu contează decât el și ai lui. Ceilalți n-au decât să crape. Dacă nu e o glumă, argumentul este cel puțin deplasat și trist. Cu o mentalitate puerilă de tipul „sâc! că nouă tati și mami ne iau jucării, iar vouă nu!”, acești oameni demonstrează o incapacitate cruntă de a renunța la mentalitățile păguboase care îi macină și nu fac decât să perpetueze ura și dezbinarea, de care te-ai fi așteptat să se fi săturat după atâtea secole. Se vede însă de la o poștă că nici în fața amenințării cu moartea nu știm să ieșim din tipare și să adoptăm principii mai sănătoase. Mentalitatea e atât de puternică, încât îți vine să crezi că poate ajunge și peste hotarele morții.

Dincolo de puerilitatea, cinismul și iraționalitatea sa, acest comentariu este şi o critică făcută autorităților române, care au reuşit să își demonstreze lipsa de organizare în faţa cetățenilor săi, indiferent de etnie sau de locul în care trăiesc, iar asta este cel mai trist.

Mirela Cara Dragu

Categories
Cultura si lifestyle Hírek magyarul

Áldott ünnepet! Magyarul is áldott húsvéti ünnepeket kívánt Klaus Johannis államfő

A hit ereje reményt ad nekünk, hogy hamarosan újra együtt leszünk – fogalmazott szombaton a katolikus és protestáns híveknek szánt húsvéti, illetve az ortodoxoknak szánt virágvasárnapi üzenetében Klaus Johannis államfő, aki nyilatkozata vágán magyarul is áldott ünnepeket kívánt.

“A római katolikus, református, unitárius és evangélikus híveknek azt kívánom, hogy egészségben, lelki békében, reményben és egymás iránti gondoskodással ünnepeljék az Úr feltámadásának ünnepét. Még ha ezen a szent ünnepen távol is vagyunk szeretteinktől, hitünk ereje egyesít bennünket, és reményt ad arra, hogy hamarosan újra együtt leszünk” – mondta az államfő.

https://www.facebook.com/klausiohannis/videos/224937288570284/

Üzenetében Klaus Johannis “az alázat és a szeretet ünnepének” nevezte a virágvasárnapot. “Szeretném kifejezni a legmelegebb jókívánságaimat az ortodox, görögkatolikus, örmény és neoprotestáns felekezetek tagjainak, akik ezen a hétvégén ünneplik a virágvasárnapot – az alázat és a szeretet ünnepét” – mondta az elnök.

Forrás: maszol.ro

Categories
Hírek magyarul Stiri

Az igazságszolgáltatás beszélt: Első fokon pert nyert Csíkszentmárton, 9500 lej kifizetésére kötelezték Dormánfalvát

Első fokon megnyerte Csíkszentmárton azt a pert, amelyet a Bákó megyei Dormánfalva indított azért, hogy vonják vissza az alcsíki község önkormányzata által hozott, az úzvölgyi haditemető és az egykori kaszárnyák által elfoglalt területnek a község közvagyonába vételére vonatkozó határozatot.

A per tavaly ősszel kezdődött a Hargita Megyei Törvényszéken, itt iktatták a dormánfalviak keresetét, akik azt szerették volna elérni, hogy a bíróság kötelezze a csíkszentmártoniakat a 2007-ben hozott határozatuk részleges visszavonására.

A vitatott rész a már említett terület hovatartozására vonatkozik, ezt ugyanis a község akkor saját közvagyonába vette. A dormánfalviak érvelése szerint visszaélés történt, amelyet a 2010. évi 299-es számú kormányhatározat is megerősített. A Bákó megyei város keresetében kitért arra is, hogy a temető területe 1990-ben Dormánfalva magánvagyonának leltárában szerepelt, és az 1997-ben elfogadott, most is érvényes általános rendezési terv (PUG) is Dormánfalva belterületeként jelöli meg.

A kereset hivatkozott ugyanakkor a Bákó Megyei Kataszteri és Ingatlan-nyilvántartási Hivatal korábbi átiratára is, amely szerint Hargita és Bákó megye határát Románia INSPIRE (Európai Közösségen Belüli Térinformációs Infrastruktúra) térinformatikai geoportálja jeleníti meg, eszerint pedig a temető Dormánfalva területén fekszik. A szentmártoniak viszont olyan, az 1800-as évek végéről származó telekkönyvekkel rendelkeznek, amelyek szerint az a terület Csíkszentmárton község földbirtokos közösségének és Csíkcsekefalva földbirtokos közösségének tulajdona.

A Hargita Megyei Törvényszéken tavaly decemberben a csíkszentmártoniak a per tárgyalását vezető bíró kizárását kérték, ezt a bíróság elutasította, viszont a bíró visszalépett.

A nemrég kihirdetett ítélet a csíkszentmártoniaknak kedvez, eszerint a dormánfalviak keresetét megalapozatlannak minősítve elutasították, és 9500 lej perköltség kifizetésére kötelezték a bákói várost.

Az elsőfokú ítélet ellen fellebbezés nyújtható be, ezt a Marosvásárhelyi Ítélőtábla tárgyalhatja.

„Ezt a csatát megnyertük, de a harc még nem ért véget” – így értékelte megkeresésünkre a helyzetet Gergely András csíkszentmártoni polgármester, aki szerint most várakozó állásponton vannak, mivel számítanak a dormánfalviak fellebbezésére.

Hozzátette, az általuk bemutatott okiratok figyelembe vételével a bíróság helyesen döntött, megjegyezve azt is, hogy a terület közvagyonba vételéről is a birtoklevelek alapján határozott 2007-ben a helyi önkormányzat. Akárcsak per indításakor, a községvezető most is kijelentette, hogy az állítólagos 1990-es dormánfalvi leltári bejegyzés szerinte jóval később történt, ezért hamisításról van szó, amely remélhetőleg a per folyamán nyilvánvalóvá válik.

Forrás: szekelyhon.ro

Categories
Locale Stiri

Măşti şi combinezoane de protecţie fabricate la o fabrică de jucării din Secuime pentru personalul medical din toată ţara

O firmă din oraşul Cristuru Secuiesc care producea jucării din material textil s-a reprofilat şi confecţionează măşti medicinale şi echipament de protecţie, după ce a primit certificare de la Ministerul Sănătăţii.

Administratoarea firmei, Klára Szabó, a declarat pentru AGERPRES că ideea reprofilării a venit după izbucnirea crizei generate de pandemia de COVID-19, când comenzile de jucării, care mergeau la export, au scăzut brusc.

“Până acum am lucrat pentru Vest, am făcut jucării din materiale textile, de calitate ridicată. Dar cu criza asta, cu COVID, ne-am reprofilat, deoarece comenzile nu sunt sigure, au descrescut brusc şi nu ştim dacă va mai fi interes în continuare, este tot o temă deschisă şi am căutat ce să putem face ca să nu trimitem oamenii acasă, în şomaj tehnic, să asigurăm continuitatea producţiei şi să facem ceva folositor”, a explicat Klára Szabó.

Timp de două săptămâni, responsabilii firmei au căutat soluţii şi s-au gândit că ar putea confecţiona măşti şi echipament de protecţie pentru personalul sanitar, motiv pentru care au început să lucreze la prototipuri.

“Două săptămâni ne-am gândit ce va fi, dar am zis că trebuie să căutăm ceva şi trebuie să ne facem folositori, pentru că nu e numai un job, pentru că facem ceva ce este necesar, e vorba de siguranţă, sănătate, e vorba de doctori, asistenţi, ăsta nu e un job. Şi e importantă continuitatea producţiei”, a subliniat administratoarea firmei.

Săptămâna trecută au fost finalizate primele prototipuri de măşti, halate şi combinezoane şi s-a cerut şi certificare de la Ministerul Sănătăţii, care a fost primită în urmă cu câteva zile.

Au fost organizate liniile de cusut şi se lucrează cu 90 de angajaţi, care pot confecţiona, zilnic, aproximativ 5.000 de măşti şi 600-700 de combinezoane şi halate.

https://www.facebook.com/elkainternationallogistics/posts/1623286837823105


Angajaţii fabricii respectă nişte reguli stricte, pentru a se proteja, cum ar fi păstrarea distanţei, dar şi purtarea de măşti şi halate şi un program de lucru adaptat.

Cea mai mare problemă o reprezintă materia primă, care nu există în România şi se importă cu greu din Germania sau din ţările asiatice.

“Aprovizionarea e foarte dificilă, aceste materiale speciale nu se produc în România, sunt din Germania sau Asia şi trebuie să stăm la coadă”, a spus Klára Szabó.

Întrebată cum a fost trecerea de la jucării la echipament medical de protecţie, ea a spus că firma în cauză a fost tot timpul flexibilă şi a fost nevoie de găsirea unei soluţii pentru ca viaţa să meargă mai departe.


„Noi, ca firmă, lucrăm în logistică, de la transport, până la aprovizionare, producţie şi tot timpul am fost flexibili. (…) Şi a trebuit să găsim o soluţie, să nu lăsăm ca doar statul să aibă grijă, pentru că şi statul are multe de făcut şi fiecare trebuie să contribuie cu energia, puterea şi tot ce avem ca viaţa să meargă mai departe, pentru că nu putem să ne oprim”, a afirmat administratoarea firmei

Sursa: agerpres.ro, Facebook.

Categories
Nationale Stiri

Măşti din Ungaria pentru maghiarii din şase judeţe din România

Ministrul de externe ungar Peter Sijjarto a declarat vineri, 10 aprilie, că 600.000 de măşti şi câteva zeci de mii de costume şi alte echipamente de protecţie, respectiv şi teste, vor ajunge la maghiarii din afara Ungariei, şi anume în Transilvania, Voivodina, Ucraina Subcarpatică, Slovacia, Slovenia şi Croaţia.

Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, a declarat, de asemenea, vineri, corespondentului MEDIAFAX că ajutorul ungar vine la solicitarea UDMR: „am cerut măști, mănuși, echipamente de protecție și dezinfectante pentru șase județe din Transilvania – Satu Mare, Bihor, Sălaj, Cluj, Mureș, Harghita și Covasna, la cei care acum luptă în linia întâi împotriva epidemiei, în spitale și la medicii de familie, de unde am primit solicitări”. Conform lui Kelemen Hunor în România vor ajunge 300.000 de măşti.

Liderul UDMR a făcut apel la membrii comunității maghiare din România să respecte reglementările și măsurile de prevenire impuse de autorități mai ales, acum, în preajma sărbatorilor pascale (sărbătorit în 12 aprilie de credincioşii catolici şi protestanţi).

https://www.facebook.com/kelemenhunor.rmdsz/videos/227751494961862/

Ajutorul ungar se alătură unei donaţii consistente venite din Emiratele Arabe Unite, şi anume echipamente medicale din partea Guvernului E.A.U. către Guvernul României: 3 milioane de măști și 2,7 milioane de mănuși de examinare, 84.000 de mănuși de protecție, 37.000 de combinezoane, 20.500 de ochelari de protecție, ce vor sosi pe 9 şi 10 aprilie, la bordul unor zboruri speciale.

Categories
Hírek magyarul Interviuri

Romániában a koronavírus-járvány miatt elhalasztják az önkormányzati választásokat. A magyar politikusok vélemények: Hátrányosan érintik-e – a nagyobb pártokkal szemben – a regionális és/vagy kisebb pártokat?

A kormány legutóbbi ülésén fogadta el a 2020/44-es sürgősségi rendeletet, amely értelmében legkésőbb 2020. december 31-ig meghosszabbítja a jelenleg tisztségben lévő helyi hatóságok mandátumát, és módosít a helyhatósági választások megszervezésének szabályzatán.

Megjelent csütörtökön a Hivatalos Közlönyben az a sürgősségi kormányrendelet, amelynek értelmében meghosszabbítják a jelenleg tisztségben levő helyi választottak – polgármesterek, megyei tanácselnökök, képviselő-testületek – mandátumát.

A módosítással felére csökkentették a helyhatósági választásokon való részvételhez szükséges támogató aláírások számát. A jelenlegi törvénytől eltérően a politikai pártoknak, választási szövetségeknek és a nemzeti kisebbségek egyesületeinek minimum 25 ezer támogató aláírást kell majd összegyűjteniük úgy, hogy minden megyéből legyen legalább ötszáz, Bukarestből pedig legalább ezer. A listát a választási periódus kezdetétől számított legtöbb 30 napon belül leadniuk. Az induláshoz szükséges dokumentációt online is be lehet nyújtani.

Válaszolt a transindex.ro oldalra Hegedüs Csillát, az RMDSZ szóvivőjét és Mezei Jánost, az Erdélyi Magyar Szövetség társelnökét.

Hegedüs Csilla, RMDSZ szóvivő közlése szerint Kelemen Hunor, az RMDSZ elnöke volt az első romániai politikus, aki kimondta: el kell halasztani a júniusi önkormányzati választásokat. Majd március 18-án azt javasolta a többi politikai pártnak, hogy halasszák el 6 hónappal, ez év októberéig a választásokat, hisz az országnak, az ország lakóinak most mások a prioritásai. A kormánynak most elsősorban a világjárvánnyal szembeni védekezésre kell koncentrálnia, és arra, hogy a gazdaságot próbálja meg életben tartani. Az októberi időpont, ma úgy tűnik, tartható lesz.

Mezei János, az Erdélyi Magyar Szövetség társelnöke ennek kapcsán csak annyit mondott, hogy az EMSZ a tevékenysége tervezése során az Állandó Választási Hatóság, illetve a kormány hivatalos közléseire támaszkodik.

Számítanak-e arra, hogy a parlamenti választásokat is előre fogják hozni?

Hegedüs Csilla: Nem. Ha valaki egyszer elolvasta az alkotmány vonatkozó rendelkezéseit, nagyon hamar kideríti, hogy nem lehet jelen körülmények között előrehozott választást tartani.

Mezei János: Egyetlen dolog adna okot aggodalomra a mi részünkről, hogyha a helyhatósági választás és a parlamenti választás netalán egyszerre kerülne megszervezésre, vagy nagyon közeli, egyhetes eltéréssel.

Számítanak arra, hogy ez az időpont egybeesik a helyhatósági választások időpontjával?

Hegedüs Csilla: Nem. Erről van egy alkotmánybírósági döntés.

Mezei János: Az elképzelés demokráciaellenes. A választópolgárok ugyanis gyökeresen különböző témakörök és problémák mentén kell döntést hozzanak, mind a helyhatósági, mind a parlamenti választások során. A két esemény összevonása nagyban megnehezíti a hiteles tájékozódást és tájékoztatást, mert elterelné a helyi dolgokról a figyelmet. Ezért szeretnénk azt, hogy kicsit nagyobb időintervallumban legyen megszervezve. Hogyha az látszik, hogy a helyhatósági választások időpontja szeptember-októberre teszik, akkor valószínű, hogy közel esik a parlamenti választásokhoz is, ami a mi és a magyarság szempontjából sem szerencsés.

Mit jelentenek az új feltételek a szövetség helyi képviselete számára?

Hegedüs Csilla: Alkalmazkodunk az új időponthoz, ennek nincs különösebb jelentősége. A polgármesterek, tanácselnökök, önkormányzati képviselők mandátuma meghosszabbodik december végéig, és akkor, amikor majd erre mód lesz, készülünk a választásokra. Egyelőre mindenki a koronavírus-járvány megfékezésével van elfoglalva.

Mezei János: A friss sürgősségi kormányrendelet 5-ös cikkelye arról szól, hogy azon szervezetek kell 25 ezer aláírást (különböző megyékből illetve Bukarestből) összegyűjtsenek, amelyek az országban mindenütt indulnának. Ezzel ellentétben az Erdélyi Magyar Szövetség az erdélyi magyar választók érdekeit képviseli, nincs szándékunkban az országban mindenhol indulni. Nekünk nincs magyar szavazóbázisunk Teleorman vagy Galac megyében.

A helyhatósági választások “könnyítésként” beharangozott megváltozott feltételei mennyivel könnyítik meg a politikai alakulatok dolgát?

Hegedüs Csilla: Mi eddig is eleget tettünk a törvényes feltételeknek, összegyűjtöttük a szükséges aláírásokat. Ez ezután sem lesz gond.

Mezei János: A friss sürgősségi kormányrendelet 6-os cikkelye, az aláírásgyűjtés mintegy százezer lejjel történő kiváltása a banánköztársaságok hangulatát idézi. Egy demokratikus elképzelés lényege az lenne, hogy az aláírásgyűjtés felmutassa a politikai szervezetek mögötti valós tömegtámogatást. A járványügyi megfontolások sokkal inkább egy hiteles és biztonságos elektronikus aláírásgyűjtést indokolnának. Ehelyett a román állam megint csak a lusta utat választja.

Hátrányosan érintik-e – a nagyobb pártokkal szemben – a regionális és/vagy kisebb pártokat?

Hegedüs Csilla: Minden politikai pártnak, szervezetnek a hatályban lévő törvényes feltételeknek kell megfelelnie. Ezek a feltételek még változhatnak, hiszen a sürgősségi kormányrendeletet a parlamentben is lehet módosítani. Meg kell várnunk a végleges formát.

Mezei János: Az aláírások darabszámára vonatkozó csökkentése és az, hogy nem kell külön polgármesteri és külön a képviselői testületnek támogató aláírásokat, hanem egyben kell ezeket összegyűjteni, ezek minden pártnak egyformán előnyösek.

Forrás: transindex.ro, maszol.ro