Categories
Internationale Stiri

Europa Liberă: Cum se vede în presa ungară, rusă şi ucraineană situaţia creată de declaraţiile preşedintelui Iohannis

Abordări diferite în Ungaria în media apropiată de guvernul de la Budapesta şi cea considerată independentă, o anumită nostalgie după perioada stalinistă din România în presa moscovită şi tratarea subiectului cu reţinere în Ucraina, unde minoritarii maghiari reprezintă un capitol sensibil.

În Ungaria, Azzanali redă situația din România și disputa în jurul eșuatului proiect de autonomie a Ținutului Secuiesc cât se poate de neutru, citându-l pe Iohannis cu interpelarea sa bilingvă: „Jó napot, Ciolacu!” (însă ziarul îl face pe Iohannis – Johannis, cu J-, cum e obiceiul în presa maghiară).

La fel de neutru scrie și platforma independentă Index.hu. Site-ul Index.hu este de altfel menționat în raportul anual al Consiliului Europei despre starea presei pe continent, raport publicat chiar ieri, în care Ungaria lui Orbán și Polonia lui Kaczynski sunt arătate ca fiind cele două țări din UE care îngrădesc în mod serios libertatea presei. Raportul Consiliului Europei citează chiar cazul site-ului Index.hu, ai cărui jurnaliști sunt prezentați în Ungaria ca dușmani și trădători în presa (majoritatea structurilor media) supusă regimului. Împotriva a doi jurnaliști de la Index a avut de altfel loc în toamnă o persistentă campanie antisemită, căreia i s-a făcut ecou și presa de stat (cf. raportul Consiliului Europei).

În schimb, cotidianul de dreapta și apropiat puterii Magyar Nemzet tratează pe larg înfruntările verbale de marți din România și relatează cum FIDESZ, partidul puterii al lui Orbán „condamnă declarațiile anti-maghiare (magyarellenes nyilatkozat) ale lui Iohannis” (Johannis). Același ziar citează și Consiliul Național Secuiesc care spune: „Viitorul României nu poate fi construit pe ură”.

La Moscova, scriind tot despre situația din România, Rossiiskaia Gazeta, considerată a fi practic o publicație cvazi-oficială a Kremlinului, amestecă sistematic “maghiari” și “secui”, sau mai degrabă îi consideră pe toți maghiarii din Transilvania a fi secui :

“Secuii, cunoscuți încă din Evul Mediu ca războinici vajnici, au condus practic regiunea Transilvania în sec. XVIII-XX. După Tratatul de la Trianon din 1920, Transilvania a trecut din regatul maghiar în componența României. În anii 1952-1968, în România socialistă a existat o regiune autonomă maghiară, dar Nicolae Ceaușescu, luptându-se cu separatismul, a anulat-o printr-o reformă administrativă”, scrie Rossiskaia Gazeta.

Finalul articolului este pe măsură : “În 2011, formațiunea UDMR a ungurilor din România, în frunte cu liderul maghiarilor ardeleni László Tökés, a deschis o reprezentanță a Ținutului Secuiesc pe lângă Parlamentul European. România a reacționat negativ, subliniind că autonomia “nu are nicio justificare legală”.”

În Ucraina în schimb, foarte sensibilă la rândul ei față de minoritatea maghiară de acolo, agenția RBK scrie:

“Secuii sunt unul din grupurile etnografice care intră în compoziția minorității maghiare de pe teritoriul României. Din cei 1,2 milioane de maghiari, circa 700.000 sunt secui care trăiesc în estul Transilvaniei și se află de decenii în centrul înfruntării politice dintre cele două părți.”

Sursa: romania.europalibera.org

Categories
Politic Stiri

Reacţii politice maghiare la declaraţiile preşedintelui Iohannis: între resemnare, indignare şi furie

Declaraţiile preşedintelui Klaus Iohannis din ziua de miercuri au încins, după cum era de aşteptat, spiritele într-o Românie care abia începea să se dezmorţească după lunile de carantină cauzată de pandemia de COVID-19.

Persoane publice, organizaţii sau instituţii maghiare din România şi Ungaria au reacţionat în moduri diferite, cel mai supărător lucru fiind, conform majorităţii comentatorilor, folosirea limbii maghiare de către preşedinte pentru atacarea adversarilor politici.

Printr-un mesaj video postat pe pagina sa de Facebook, Péter Szijjártó a reacţionat la declaraţia de miercuri a preşedintelui
Klaus Iohannis. Potrivit şefului diplomaţiei ungare, declaraţia preşedintelui român este “una efectiv necivilizată şi care poate instiga la ură”. Klaus Iohannis ar trebui să fie conştient de faptul că marea majoritatea a maghiarilor care trăiesc în Transilvania şi în Ţinutul Secuiesc l-au votat pe el cu ocazia alegerilor prezidenţiale din România, a spus Szijjártó.

Fidesz, partidul aflat la guvernare în Ungaria, condamnă cu fermitate declaraţia antimaghiară a preşedintelui României, Klaus Iohannis, şi solicită preşedintelui României să-şi ceară scuze maghiarilor. În comunicatul partidului se arată că, în ultimele zile, reprezentanţii statului român au avut mai multe ieşiri împotriva maghiarilor, iar miercuri “primul om al României iese în public, în timpul stării de urgenţă, şi incită împotriva maghiarilor, împotriva UDMR , împotriva Ungariei şi împotriva lui Viktor Orbán”.

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, spune că președintele Klaus Iohannis a avut „o declarație nedemnă pentru un președinte” atunci când a criticat adoptarea tacită de către Camera Deputaților a unui proiect care prevede autonomia Ținutului Secuiesc. „Klaus Iohannis, isterizat si nervos, a avut o declarație nedemnă pentru un președinte, cu un mesaj tipic PRM-ist violent și periculos: ungurii ne iau Ardealul. Astăzi am fost martorii unui eveniment fără precedent în ultimii 30 de ani: de la microfonul Cotroceniului se dezinformează grosolan și se instigă împotriva maghiarilor. UDMR respinge ferm acest gen de discurs și orice fel de instigare”, a scris Kelemen Hunor pe Facebook.

Alianţa Maghiară din Transilvania (AMT), alternativa politică maghiară la UDMR, consideră că discursul de miercuri al preşedintelui român Klaus Iohannis a fost o ieşire anti-maghiară inacceptabilă. Alianţa Maghiară din Transilvania (AMT), formată printr-un acord încheiat între Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) şi Partidul Civic Maghiar (PCM), a reacţionat la declaraţiile preşedintelui, printr-un comunicat transmis agenţiei ungare de presă MTI. Potrivit alianţei, declaraţia lui Klaus Iohannis a fost rostită într-un stil prin care l-a depăşit şi pe Vadim Tudor, preşedintele încercând să sperie lumea spunând că “PSD, partidul cunoscut, de asemenea, pentru atitudinea sa anti-maghiară, a dat Transilvania maghiarilor”.

Reamintim că președintele Iohannis a avut o ieșire fără precedent la adresa UDMR și a PSD ca urmare a adoptării tacite în Camera Deputaților a unui proiect de lege pentru autonomia Ținutului Secuiesc. ””În timp ce ne luptăm cu pandemia, PSD, marele PSD, se luptă în birourile secrete din Parlament ca să dea Ardealul ungurilor (…) Jo napot kívanok (bună ziua – n. red.), Marcel Ciolacu! Oare ce v-a promis liderul de la Budaesta în schimbul acestei înțelegeri?”, a spus Iohannis.

Surse: hirado.hu, digi24.ro, g4media.ro.

Categories
Nationale Stiri

Circ şi „pâine secuiesc”. Camera Deputaţilor a adoptat, Senatul a respins, Preşedintele a grăit

Proiectul prin care Ţinutul Secuiesc devine regiune autonomă cu personalitate juridică în România a trecut, tacit, de Camera Deputaților. Conform inițiativei legislative, limbile maghiară şi română ar fi fost folosite în instituţiile publice de cetăţenii domiciliaţi în Ţinut.

Termenul până la care trebuia dezbătută și votată inițiativa, 25 martie, a trecut, iar parlamentarii au constatat adoptarea tacită în plenul de pe 23 aprilie. Inițiatori sunt deputații UDMR Zsolt-Istvan Biro şi József-György Kulcsar-Terza.

Ulterior, preşedintele Klaus Iohannis a acuzat miercuri că PSD a făcut o înțelegere cu UDMR pentru a trece tacit prin Camera Deputaților proiectul de lege privind autonomia Ținutului Secuiesc.

„​În timp ce noi ne luptăm cu pandemia de coronavirus, ne luptăm pentru viețile românilor, PSD se luptă să dea Ardealul ungurilor“, a acuzat președintele Iohannis. Șeful statului a subliniat că nu va accepta un astfel de proiect de lege cât el va fi președinte. „Jo napot kívanok, Marcel Ciolacu! Oare ce v-a promis liderul de la Budapesta în schimbul acestei înțelegeri?“, a încheiat Klaus Iohannis.

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, spune că președintele Klaus Iohannis a avut „o declarație nedemnă pentru un președinte” atunci când a criticat adoptarea tacită de către Camera Deputaților a unui proiect care prevede autonomia Ținutului Secuiesc.

„Klaus Iohannis, isterizat si nervos, a avut o declarație nedemnă pentru un președinte, cu un mesaj tipic PRM-ist violent și periculos: ungurii ne iau Ardealul. Astăzi am fost martorii unui eveniment fără precedent în ultimii 30 de ani: de la microfonul Cotroceniului se dezinformează grosolan și se instigă împotriva maghiarilor. UDMR respinge ferm acest gen de discurs și orice fel de instigare”, a scris Kelemen Hunor pe Facebook.

„Președintele trebuie să-și ceară scuze pentru acest derapaj periculos”, a adăugat el.

https://www.facebook.com/KelemenHunorOficial/posts/2685389581735228

Senatul, în calitate de for decizional, a dezbătut și respins în regim de urgență proiectul de lege ce prevedea autonomia Ținutului Secuiesc. Toți senatorii UDMR au votat pentru inițiativa privind autonomia, în vreme ce reprezentanții tuturor celorlalte partide au votat împotrivă. S-au înregistrat 126 de voturi împotriva inițiativei (PSD, PNL, USR, PMP, ALDE, Pro România) și 9 voturi ”pentru” (UDMR). Un singur senator nu a respins apelului telefonic și nu a votat.

Categories
Internationale Politic

„Amabilităţi” româno-ungare în plină pandemie. Faza diplomatică

După ce, la începutul săptămânii trecute, parlamentara Szabó Tímea a susținut că guvernul de la Budapesta a început o campanie de denigrare împotriva ei, susținută de presa aservită actualului premier, Viktor Orbán, după o luare de poziție în Parlament prin care condamna gestul acestuia de a le trimite echipamente de protecție și ajutoare medicale maghiarilor din afara graniței, conflictul s-a externalizat, trecând de la o problemă internă la un conflict diplomatic româno-ungar.

Totul s-a petrecut în urma gestului ministrului de Externe al Ungariei, Péter Szijjártó, care în weekend a făcut public pe Facebook un mesaj pe care ambasadorul României la Budapesta, Marius Lazurca, l-a expediat către mai mulți ambasadori, pe un grup de WhatsApp, cu scopul de a-i informa că o politiciană a opoziției maghiare a fost atacată și insultată. În opinia ministrului ungar, gestul amdasadorului român este unul de nivel atât de josnic, încât l-a determinat să afirme că „probabil de aici nu se poate coborî mai jos” și că „este șocantă isteria mincinoasă evidentă a ambasadorului român”.

https://www.facebook.com/szijjarto.peter.official/posts/160785965413962

Se pare însă că Marius Lazurca și-a exprimat solidaritatea față de Szabó Tímea, care nu doar că a fost întreruptă în timpul discursului din Parlament și discreditată de anumite publicații, dar, după cum a afirmat public, ar fi primit și amenințări personale prin telefon. Mai mult decât atât, ambasadorul român i-a trimis un mesaj de solidaritate parlamentarei în care precizează totodată că deși își cunoaște obligația de a rămâne în afara și deasupra competiției politice din Ungaria și se și supune acestei reguli, nu poate abdica de la principiile fundamentale ale decenței umane și bunului simț, exprimându-și totodată speranța că Szabó Tímea va rezista după insultele primite.

Cu toate că Szabó Tímea a lămurit public faptul că poziția sa nu are legătură cu maghiarii din Transilvania sau din alte zone vecine, ci cu felul defectuos în care consideră că s-a făcut distribuirea de echipamente pe teritoriul Ungariei, pentru cetățenii acestei țări, ea precizând într-o postare explicativă că trei dintre cei patru bunici ai săi provin din Transilvania, deci este legată afectiv de această zonă, Péter Szijjártó a insistat asupra faptului că problema parlamentarei din opoziție se referă doar la ajutorul trimis de statul ungar maghiarilor din Ardeal și Ținutul Secuiesc. În plus, el a mai afirmat că, în opinia sa, ambasadorului român îi convine că există în Parlamentul Ungariei partide care gândesc ca el. „Să clarificăm faptul că opoziția maghiară, cu Szabó Tímea în rândurile ei, și ambasadorul român trebuie să înțeleagă limpede ca apa că maghiarii din afara granițelor sunt parte a națiunii maghiare. De aceea, și în viitor îi vom ajuta exact cum am făcut-o și până acum”, a subliniat în încheierea controversatei postări de pe Facebook, ministrul ungar.

Până în prezent, Ministerul Afacerilor Externe nu a făcut nicio declarație cu privire la conflictul iscat, dar în politica românească au existat luări de poziție în acest sens. „Reacția disproporționată a lui Péter Szijjártó, ministrul de Externe al Ungariei, față de ambasadorul României la Budapesta trebuie să primească o replică de solidaritate a MAE cu diplomatul român Marius Lazurca”, a scirs fostul premier tehnocrat al României, Dacian Cioloș pe pagina sa de Facebook, unde și-a exprimat aprecierea și solidaritatea față de ambsadorul român, precizând totodată că îi va solicita liderului PPE să facă demersurile necesare la nivelul guvernului ungar pentru a pune capăt unor asemenea escaladări de limbaj și comportament politic cât timp se consideră parte din Europa valorilor democratice.

https://www.facebook.com/dacianciolos/posts/2912774955426437

Preşedintele UDMR, Hunor Kelemen, vede în gestul guvernului ungar un act de solidaritate, dar și o dovadă a faptului că maghiarii din afara granițelor țării se pot baza pe el, conform celor declarate în emisiunea „Bună dimineaţa, Ungaria!” de pe postul ungar de radio Kossuth – precizează g4media.

România și Ungaria nu se află la primul conflict diplomatic din timpul mandatului ambasadorului Marius Lazurca. Relații tensionate între cele două state au mai avut loc și în 2019, pe fondul acordării de ajutoare financiare pentru fermierii din Transilvania de către guvernul de la Budapesta. Atunci, ambasadorul român a atras atenția asupra faptului că acordarea subvențiilor respective s-a făcut fără un acord prealabil al României în acest sens.

Mirela Cara Dragu

Surse: g4media.ro, Facebook.

Categories
Locale Stiri

COVID-19: Ce sesizări mai fac covăsnenii pe timp de carantină

Într-o perioadă în care oamenii stau închiși în case, privați de libertatea de a se deplasa după bunul plac, orice eveniment banal pare să capete proporții și însemnătate în mințile unora. Așa se face că Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Animalelor (DSVSA) Covasna a transmis vineri, 24 aprilie, către presă un comunicat prin care a atrăgea atenția asupra câtorva sesizări făcute de cetățeni în această perioadă.

O primă sesizare a fost făcută cu privire la un mistreț găsit mort în apropierea unei localități din județ. Considerând că ar putea fi vorba despre un eventual caz de pestă porcină africană, DSVSA Covasna și-a mobilizat echipa de intervenție care, ajunsă la fața locului, a descoperit în urma unor investigații că era de fapt vorba despre un pui de mistreț, de aproximativ 5-6 kg, pe care îl sfâșiaseră câinii unei comunități din apropiere.

O altă sesizare a venit din partea unui cetățean care informa telefonic instituția că într-un perimetru de aproximativ 20 mp a găsit patru bufnițe moarte, pe marginea unei șosele. În urma analizelor de laborator efectuate de reprezentanții DSVSA Covasna, s-a constatat că bufnițele fuseseră intoxicate cu rodenticide (substanțe otrăvitoare folosite pentru distrugerea rozătoarelor dăunătoare).

Un alt cetățean a semnalat faptul că mai mulți pui de pisici au fost aruncați în tomberon printre blocuri. În acest caz, situația chiar a fost demnă de luat în seamă întrucât, ajunși la adresa indicată, reprezentanții DSVSA Covasna au găsit 13 pui de câine înfășurați într-o pungă și aruncați la gunoi. Din nefericire, numai cinci dintre ei au supraviețuit, fiind salvați de veterinarii care s-au mobilizat la fața locului. În acest caz au fost sesizate organele de urmărire și se așteaptă găsirea făptașului.

Mirela Cara Dragu

Categories
Magyar típusú találkozás

Magyarországi bal oldal vs. erdélyi magyarok: soha sem lesz ebből már barátság?

Az erdélyi magyarok valószínűleg soha sem bocsájtják meg a kollektív magyarországi balnak az áldatlan emlékű december 5-ét, amikor is 2004-ben úgy alakult, hogy a határon túli magyarok nem kaptak kettős állampolgárságot.

EU-n kívüli országokban pedig jól jött volna, ám itt van folytatásnak a HA, ami jelzi, hogy valaki, valamit végletesen elrontott. Magyarországon ugyanis politikai kérdés lett a határon túli magyarság ügye. Mondhatjuk úgy is, hogy elpolitizálták azt, ami nemzeti minimum lett volna: a magát kultúrája okán együvé soroló nemzetnek volt egy esélye, hogy jelképesen egyesüljön. Hogy mit javított volna ez a kisebbségek lelkivilágán, vagy az összmagyar Trianon bántalmakon? Kérem, nem tudja ezt ma már senki megsaccolni.

Annak, hogy az anyaországi balosoktól ma Erdélyben tömör undora van az átlagos magyarnak, itt keresendő a gyökere. Ez a magyarázat az átlag erdélyi magyar Fidesz barátságára is: a Fidesz ugyanis az ügy mellé állt. Ez az a korszak, amelyben el lehet hinni, hogy az RMDSZ-szel akkoriban még rossz viszonyban lévő párt valóban nem csak politikai tőkét látott a dologban. Orbán Viktor ekkoriban talán kevésbé volt egyeduralkodó, Németh Zsolt, Deutsch Tamás és még sokan mások átlagosan határon túli magyar szimpatizánsok voltak. Az első Gyurcsány Ferenc által fémjelzett kormány és tagjai 800 000 állampolgárságkérővel riogattak – holott nyilván ők is tisztában voltak az állítás valótlanságával. Azt állítani, hogy csak a jobb, netalán csak a baloldal hibája lett volna belpolitikai kérdéssé degradálni a határontúliakat igazságtalan lenne, hiszen mindkét rész sáros az ügyben, ha eltérő mértékben is.

Nem lehet azt állítani, hogy a Fidesz csupán a saját igazáért küzdve döntött a külhoniak honosításáról: azonban ennek gyümölcsét az alakulat folyamatosan aratja. (Magyarország Csíkszeredai Nagykövetségén pl. név szerint elhangzik Orbán Viktor neve minden egyes honosítási ceremóniánál – furcsaság ez, hiszen mondjuk Svédországban nem létezik állampolgári eskütétel, Románia, Magyarország és általában a nemzetiségi kérdésekkel bajlódó balkáni államokban igen.)

Magyarországon a bal és jobboldal állóháborúja meggyőzte a közvéleményt arról, hogy Erdélyben minden magyar a Fideszre szavaz. A baloldal saját kudarcát is a határontúliakra kente, mai napig tartja magát a toposz, hogy a Fidesz kétharmados többségét így szerezte meg (gyakorlatban a legsötétebb becslések szerint is két képviselőt jelenthettek a határon túlról érkező szavazatok, de valósan inkább egyet).

Így jutunk el 2020-hoz, a Covid-19 által fémjelzett időszakhoz. Mint ismeretes, mi is beszámoltunk a Magyarország által Romániába küldött segélyszállítmányról, illetve az azt övező nyilatkozatháborúról. Ennek a politikai pufogtatásnak lett része Párbeszéd Magyarországért (korábban a Lehet Más a Politika – LMP) képviselője, Szabó Tímea, aki, ha nem is annyira élesen, mint az a Fideszközeli média tolmácsolásában elhangzott, de mégis szóvá tette a határon túlra nyújtott segélyt. Nézzük csak újra, valamelyest hidegebb fejjel:

https://www.youtube.com/watch?v=l3jVWfaAmcM

A képviselő teljes gőzzel futott a falnak, hiszen kezdettől fogva nem fogalmaz tisztán: a Fidesz frakció rá is húzza a vizes lepedőt, később a terebélyes média apparátusát is bevetve. A képviselő utólag ezt írja a Facebook oldalán: „A mondatom másik fele eredetileg az volt: semmi baj nincs azzal, ha a kormány segít másokon, azzal viszont igen, hogy az állítólagos hazai 20 milliós maszkkészlet hetek óta raktárban áll, nem osztják szét, miközben a kórházak, háziorvosok és az emberek nem jutnak hozzá a megfelelő védőfelszereléshez.”

A helyzetet a korábban felvázolt szűrőn át elemezve elég egyértelmű: a képviselő úgy szólalt fel, hogy figyelmen kívül hagyta a határon túli magyarság kérdését, illetve nem mérte fel ennek a kijelentésnek a súlyát. Erdélyben a Fidesz közeli média azonnal ráállt a Szabó szapulására, illetve a leggátlástalanabb Fidesz szócső, a Pesti Srácok Bölöni László futballedző válaszát közli, amelyben terjedelmesen odamond a képviselőnek. (Talán azon is érdemes lenne elgondolkodni, hogy az adott írás mennyire lehet valóban Bölöni tollából, de ez olyan információ, amit nem áll módunkban megszerezni.)

Mi változott 2004-től? Lényegében annyi, hogy az RMDSZ kibékült a Fidesszel, így többé-kevésbé megfelelnek a Budapesten gyártott kommunikációs elveknek. (Tegyük hozzá, hogy a Fidesz támogatás jól jön az alakulatnak, hiszen elősorban a magyar érzelmekre ható retorikára fogékony, tömbmagyar vidéken jelentős választási mozgósítást hoz a Fidesz partnerség). Ami nem változott, hogy a határon túli magyarságot változatlanul politikai eszköznek használják fel, immár a tulajdon hozzájárulásával. A támogatásnak ugyanis van ára: a Fidesz előtti főhajtás, amelyet egyelőre önként és dalolva vállal az erdélyi magyarság. A hosszútávú következményeket nehéz felmérni, minden esetre egy erőforrása van Székelyföldnek, Kárpátaljának, Felvidéknek és a Vajdaságnak, ami az Orbán Viktor víziójában hiánycikk: a magyar ember. Nehéz megítélni most, hogy ezzel mit kíván kezdeni, de nehéz lenne elhinni, hogy hosszú távon a Fidesz nem kívánja nettósítani ezt az erőforrást. Ha a Fidesz egyszer mégis leesik a nyeregből az RMDSZ is megüti magát: ebben a felállásban ugyanis a bal oldal nem állhat mellé. Az állítás fordítva is igaz…

Nagy Kálmán

Categories
Locale Stiri

Predarea online, o durere de cap pentru elevii, părinții și cadrele didactice din județul Covasna

ONLINE EDUCATION CONCEPT

În bâjbâiala pe care Ministerul Educației a demonstrat-o în perioada de izolare generală impusă de COVID-19, bâjbâială care nu surprinde pe nimeni, fiind doar o continuare a unei demonstrate lipse de viziune și profesionalism care se perpetuează de ani buni de la un ministru al altul, adevărul începe să iasă la suprafață.

Conform informațiilor transmise de inspectorul șef al IȘJ Covasna, Kiss Imre, într-un comunicat de presă remis Agerpres, aproximativ 1.800 de elevi din județul Covasna nu au instrumente digitale sau acces la internet pentru a putea participa la cursurile online în baza cărora se va încheia anul școlar 2019-2020.

Datele au fost culese direct de la conducerea unităților de învățământ din județ, cărora li s-a cerut completarea unui tabel care a cuprins informaţii cu privire la numărul elevilor care nu pot participa la lecţii online, numărul claselor care nu pot participa la lecţii online şi numărul cadrelor didactice care nu pot aplica lecţii online. Inițial, din interpretarea datelor colectate până la data de 17 martie 2020, a reieşit faptul că aproximativ 3.500 elevi nu participă sau nu pot participa la lecţii din diferite motive. Ulterior, printr-o nouă solicitare adresată directorilor de data aceasta prin intermediul aplicației Whatsapp, și nu prin registrul online al inspectoratului, s-a desprins concluzia că 1.800 de elevi nu deţin astfel de instrumente sau nu au semnal de internet.

Conducerea IŞJ Covasna a solicitat inspectorilor şcolari colectarea unor informaţii de la toate cadrele didactice referitoare la clasele la care predau, numărul elevilor înscrişi şi numărul elevilor participanţi la lecţii online. Din datele centralizate a reieşit faptul că aproximativ 70-75% dintre elevi au participat la cursurile online, mai mulţi în mediul urban şi mai puţini în mediul rural, variaţii ce apar şi în funcţie de disciplina predată, informează Agerpres.

Potrivit agenției de presă, Kiss Imre a adăugat că, în conformitate cu datele transmise de unităţile de învăţământ cu privire la participarea elevilor din clasele terminale de gimnaziu şi de liceu la cursurile de pregătire online, rezultă că la nivelul claselor a VIII-a participarea este de 84% şi de aproape 82% la clasele a XII-a.

Inspectoratul şcolar le-a solicitat unităţilor de învăţământ să identifice soluţii pentru sprijinirea elevilor care, din diverse motive, nu au posibilitatea să participe la activităţile online, astfel încât să beneficieze de şanse egale de pregătire în vederea promovării examenelor naţionale.

„Din analiza datelor primite reiese că din numărul total de elevi înscrişi în clasele a VIII-a participă la activităţile online 84%. Soluţii identificate: legătura telefonică a diriginţilor cu părinţii, acordare de consiliere online de către psihologul şcolar, informarea individuală cu privire la pregătirea pentru Evaluarea naţională, acordarea unui sprijin financiar pentru acoperirea cheltuielilor aferente abonamentului de internet, organele competente să solicite discount-uri pentru abonamentele de internet sau să solicite gratuitate parţială pentru furnizarea serviciilor de internet pentru profesori şi pentru elevi (…) În ce priveşte pregătirea elevilor de liceu pentru susţinerea Bacalaureatului, din numărul total de elevi înscrişi, participă la activităţile online 81,85%. Dintre soluţiile aplicabile identificate la nivelul unităţilor de învăţământ pentru asigurarea participării elevilor cu probleme la activităţile online, putem enumera: discuţii telefonice, sesizarea părinţilor; consilierea elevilor de către diriginţi şi de către profesorii care predau disciplinele de examen, împrumutarea elevilor cu echipamente IT din dotarea şcolilor/ inventarul claselor, introducerea unei practici de monitorizare a prezenţei elevilor la activităţile online şi comunicarea acestui aspect părinţilor, prin intermediul diriginţilor“, mai informează Agerpres.

Mirela Cara-Dragu

Categories
Locale Stiri

Declaraţii acide ale liderilor UDMR împotriva tăierii banilor pentru finanţarea culturii la nivel local

Deși în primele săptămâni de carantină, toată lumea părea să înțeleagă cât de importantă este, de fapt, cultura în viața omului, care fără filme, cărți, muzică sau teatru online ar fi trecut mult mai greu peste perioada de izolare, se pare că în România, cel puțin la nivelul autorităților centrale, cultura rămâne în continuare un segment demn de neglijat. Municipiul Sf. Gheorghe, recunoscut pentru investiția susținută în cultură, este astăzi pus în fața faptului împlinit de a nu mai primi o sumă însemnată (20 de milioane lei) pe care o aștepta în acest an.

Conform reprezentanților UDMR, care au adus joi, 23 aprilie, în atenția opiniei publice faptul că actualul Guvern liberal a luat decizia de a renunța la o înțelegere pe care o încheiase în decembrie 2019 cu UDMR, bugetele pentru cultură vor avea de suferit în acest an. În urma respectivei înțelegeri, Guvernul ar fi urmat să preia în sarcina Bugetului de Stat cofinanțarea instituțiilor de cultură aflate în subordinea autorităților, ceea ce, în felul acesta, ar fi oferit șansa Municipiului Sf. Gheorghe de a primi o sumă de 20 de milioane de lei, fonduri pentru cultură, care în acest moment sunt sistate. „Bravul Guvern liberal a desființat acel fond creat la solicitarea UDMR-ului, acel fond de 3% din impozitul pe venitul global din care trebuiau finanțate acele localități care au instituții de cultură în subordine. (…) În primul rând nu se respectă o înțelegere politică, pentru că asta a fost o înțelegere între Guvern și UDMR în decembrie anul trecut. (…) Cred că este o problemă și un mesaj foarte prost al acestui Guvern faptul că renunță la a sprijini cultura pentru că până la urmă aici vorbim de niște fonduri care indirect erau pentru a sprijini cultura. (…) Oricum, nu cred că trebuie să omori cultura nici în timp de război și nici în timp de epidemie. Problema este și faptul că nu s-au consultat, deci au luat această decizie fără să se consulte cu cei cu care au adoptat această decizie inițial în decembrie 2019. Din calculele mele, noi trebuia să primim peste 20 de milioane de lei” , a declarat primarul Antal Árpád în cadrul unei conferințe de presă susținute joi.

În context, edilul orașului reședință de județ a completat informația transmisă cu o afirmație extrem de importantă, anume aceea că, în ciuda deciziei adoptate de Guvernul liberal, instituțiile de cultură din Sf. Gheorghe nu vor fi afectate întrucât se vor găsi alte surse de finanțare. Rămâne însă nerezolvată o problemă de principiu, care virează către o sferă a nedreptății, anume aceea că orașele mai mari din țară, cum sunt Timișoara, Cluj sau Iași, au instituții culturale finanțate de la bugetul central prin Ministerul Culturii, în timp ce orașele mai mici și mai sărace au instituții finanțate de la bugetul local, ceea ce pune o presiune suplimentare pentru atragerea altor surse de finanțare.

Acuzațiile UDMR către liberali nu se reduc însă doar la încălcarea înțelegerii privind finanțarea instituțiilor de cultură, ci se extind în direcția refuzării unui dialog. În acest sens, liderul UDMR, Kelemen Hunor, a transmis faptul că liberalii refuză dialogul, deși solicită sprijin atunci când îl consideră necesar. „Guvernul așteaptă susținere în parlament pentru toate inițiativele, acțiunile și deciziile sale , dar, în același timp, respinge dialogul. Nu este corect modul în care procedează acest guvern, motiv pentru care nivelul nostru de încredere este în scădere. De aceea, este important ca Parlamentul să stabilească data alegerilor”, a transmis liderul UDMR, care a amendat totodată și imixtiunea Guvernului în calendarul alegerilor locale, o chestiune ce trebuie decisă în Parlament, nu prin ordonanțe guvernamentale.

Mirela Cara Dragu

Surse: covasnamedia.ro, g4media.ro.

Categories
Nationale Stiri

România în presa internaţională: sancțiuni în valoare de 78 de milioane de euro în timpul pandemiei

BBC și Fox News au scris despre măsurile drastice luate în România. „România a adunat milioane din amenzile stricte acordate în ultima lună oamenilor care nu au respectat restricțiile impuse ca urmare a pandemiei”, a notat Fox News, potrivit Libertatea.

De la instaurarea stării de urgență în România, autoritățile au aplicat 200.000 de amenzi cetățenilor, fapt ce a atras atenția presei internaționale. În total, între 24 martie și 19 aprilie s-au aplicat sancțiuni în valoare de 78 de milioane de euro!

BBC a amintit și de cazul primarului Robert Negoiță, care s-a plimbat prin parc cu iubita sa, deși parcurile sunt închise, și a fost amendat cu 10.000 de lei. „Parcurile sunt închise, iar Robert Negoiță a susținut că l-a inspectat. Cu toate acestea, primarul din sectorul dens populat al Capitalei a spus că, precum orice cetățean, trebuie să se supună legii și că este dispus să facă față consecințelor”, au scris britanicii. 

Amenzile pentru încălcarea restricțiilor legate de carantină sunt cuprinse între 2.000 şi 20.000 de lei, iar în ultimele 24 de ore s-au aplicat sancțiuni în valoare de 11.385.528 de lei, după ce 5.192 de persoane nu au respectat măsura privind restricționarea circulației.

Sursa: gsp.ro

Categories
Hírek magyarul

Válasz Szabó Tímeanak. Kelemen Hunor: Elítélendő azért támadni a magyar kormányt, mert segít

A szolidaritás a tettekben mutatkozik meg, és a magyar kormány bebizonyította, hogy lehet rá számítani – mondta Kelemen Hunor a Kossuth Rádió Jó reggelt, Magyarország! című műsor szerdai adásában.

A műsorban az RMDSZ elnöke kitért  Szabó Tímeának, a Párbeszéd társelnökének hétfői, parlamenti felszólalására. Leszögezte, nem örült a nyilatkozatnak, de arra most nem áll rendelkezésre sok idő, hogy elmagyarázzák Szabó Tímeának, miként került a Kárpát-medencei magyarság jelentős része abba a helyzetbe, amiben él. “Azt sem tudjuk elmagyarázni, hogy mit jelent a nemzeti szolidaritás” – fűzte hozzá. Kelemen Hunor szerint azért támadni a magyar kormányt, mert segít, elítélendő.

Kelemen Hunor szerint azért támadni a magyar kormányt, mert segít, elítélendő.

Szabó Tímea, a Karácsony Gergely vezette Párbeszéd frakcióvezetője az Országgyűlésben azért bírálta a kormányt, hogy pár ezer maszkkal segíti a határon túli magyar közösségeket.

A Párbeszéd országgyűlési képviselője napirend előtti felszólalásában azt vetette volna a kormány szemére, hogy a zömében külhoni magyarság által lakott határon túli területeket is orvosi védőfelszerelésekkel támogatta. A kormánypárti képviselők a támogatásban részesült határon túli területek felsorolása közben tapsviharban törtek ki, így Szabó Tímea kénytelen volt félbeszakítani a felsorolást.

Forrás: hirado.hu, origo.hu.