Categories
Magyar típusú találkozás

RMDSZ jelöltek román koalícióban: ez a jövő?

Román szemszögből is legalább annyira furcsa, hogy Hunyad megyében, vagy éppen Besztercén a PSD, ALDE és a Pro Romania ölelésében indít jelölteket az RMDSZ. Ez lenne az etnikailag egyszínű politizálás vége? Aligha, hisz az EMNP és az MPP egyelőre nem nyitott a román pártok felé.

Szigorúan konzervatív magyar ember nem szavaz román jelöltre – ahogy ez nyilván fordítva is igaz. Persze Hunyad és Beszterce (és Temesvár és Arad és sorolhatnánk) nehezebb helyzet. Tömbmagyarságból, Székelyföldről érkezőknek sokkszerű, hogy Déván, a magyar tannyelvű iskolában a gyerekek egymás közt románul beszélnek. Ilyen környezetben a szavazásra jogosult korú felnőttek is hajlanak a román pártok felé, illetve, árnyaltabban viszonyulnak a román politikumhoz.

Heterogén környezetben a szórványban élő magyarság kevésbé bizonyult fogékonynak az olyan témára, amelyet a román közvélemény magyar Külön fejezet a nemrég fuzionált Mentsétek Meg Romániát (USR) és a Plus színeiben induló politikusok helyzete. Magyar vidéken ők rendszerint a korábban még nem megméretetett, feltörekvő jelöltek: román és magyar jelöltek egyaránt. Ők bár az MPP- és az EMNP-hez hasonlóan az RMDSZ-ből kiábrándult szavazókat célozzák, ennek a szegmensnek egy másik részét fogják meg, konkrétan azokat, akiknek a szövetség nem elég liberális, illetve akik (akárcsak a szórványban élők) úgy vélik, hogy az RMDSZ nem képviseli az emberek érdekeit, csupán a nagypolitikai játszmákban érdekelt.

Persze előzetesen nehéz ezt megtippelni, de vélhetően tömbmagyarságban nem az USR plus, hanem az EMNP és MPP fog több szavazatot elvinni: egyszerűen nagyobb az RMDSZ-t nem eléggé radikálisnak tekintő szavazók száma. Ők a merészebb retorikát részesítik előnyben. Ez helyhatóságra igaz, azonban sokat tud mozdítani a parlamenti választások helyzeténél az, hogy az MPP és az EMNP jó eséllyel nem indít külön listát. Ez már (különösen a helyhatósági választásokon jó eséllyel sokat növekvő USR Plus sikerén felbuzduló szavazókánál) az RMDSZ ellen szavazókat is elmozdíthatja a tőlük távol álló politikai alakulatok irányába.

A szövetség egy leckét azonban megtanult: könnyebb úgy eredményeket elérni, ha valamiféle egyesség keretében történik ez. Részint ez is magyarázza, hogy több helyen nem külön, hanem román listán indul egy-egy jelölt. Amiről a hazai sajtó nem spekulál, de mindenképp szempont, hogy a szövetség kísérletezik a különböző formulákkal, lehetőségekkel, hogy román szövetségesekkel együttműködve érjenek el eredményeket. Nem mintha ezt korábban nem tehették volna meg, de a jelenlegi káoszhelyzetben könnyebb egy-két dolgot kipróbálni, hisz a negatív visszhang eltűnik az általános közéleti ricsajban.

Van még egy másik tényező is, amiért az RMDSZ-nek gondolkodnia kell azon, hogy miként is tud szövetkezni: a magyarság számarányának csökkenése előbb-utóbb ellehetetleníti majd a helyi porondon történő szereplést. Az előbb-utóbb, pedig helyszíntől függően lehet akár idén, akár a következő választások alkalmával – persze tömbmagyar vidékeken ez a veszély nem fenyeget. Még.

Érdekes Székelyudvarhely polgármesterének a Szabad Emberek Pártjában (POL – többnyelvű párt) történő indulása. Gálfi Árpád esete azonban nem a fenti logikát követi, hanem kényszerűségből született: a polgármester korábbi pártbejegyzési kísérlete ugyanis elbukott, így kénytelen volt egyéb opció után nézni.

Külön fejezet a nemrég fuzionált Mentsétek Meg Romániát (USR) és a Plus színeiben induló politikusok helyzete. Magyar vidéken ők rendszerint a korábban még nem megméretetett, feltörekvő jelöltek: román és magyar jelöltek egyaránt. Ők bár az MPP- és az EMNP-hez hasonlóan az RMDSZ-ből kiábrándult szavazókat célozzák, ennek a szegmensnek egy másik részét fogják meg, konkrétan azokat, akiknek a szövetség nem elég liberális, illetve akik (akárcsak a szórványban élők) úgy vélik, hogy az RMDSZ nem képviseli az emberek érdekeit, csupán a nagypolitikai játszmákban érdekelt.

Az erdélyi magyar értelmiség egyébként elképzelhető, hogy hajlandó lenne valamiféle román-magyar vegyes alakulatban gondolkozni, hiszen pont ez a réteg szorult ki a pártból a feltörekvő, alacsonyan képzett, ambiciózus és ennél fogva gátlástalan funkcionáriusok térhódítása mellett. A kérdés azonban, hogy a szlovákiai EP választásokon mélyen alulteljesítő Híd, illetve a konkurens párt miatt pár szavazat hiányában kieső MKP példája mennyire ismétlődne meg Romániában. Lehet, hogy az RMDSZ a közös listákkal jó úton jár? Szeptember 27-e után kiderül.

Nagy Kálmán

Categories
Fara categorie

Turist în Covasna. EPISODUL V. Târgu Secuiesc, bijuterie între orașele covăsnene, și misterul nedeslușit al capelei cu acoperiș roz

Luna trecută am avut ocazia să călătoresc prin județul Covasna, în calitate de turist. Prima oară după cinci an de locuit la Sfântu Gheorghe. Nu am fost singură, ci însoțită de Laura și Alex, doi prieteni din București, ale căror impresii le-am împărtășit episodic în câteva articole, a căror serie începe de aici.  

În ziua în care m-am hotărât să mă alătur celor doi prieteni, aceștia își propuseseră să meargă în excursie la Muzeul din Cernat, la Târgu Secuiesc și în orașul Covasna. Nu fusesem niciodată la Cernat, dar gândul că voi ajunge la Târgu Secuiesc mă bucura nespus și mă făcea să cred că merită deplasarea. Spre marea stupefacție a celor care s-au născut în zonă, mie mereu mi-a plăcut în mod deosebit acest orășel. Când m-am mutat în regiune, deși auzisem de el, habar nu aveam ce comori ascunde. Vizitându-l la un moment dat, am aflat că este numit orașul breslelor, al cizmarilor și al curților, fiind considerat și un fel de Paris al Ținutului Trei Scaune.  

Este, probabil, lesne de înțeles de ce nu m-a mirat deloc să descopăr că și cei doi prieteni ai mei au fost fascinați de acest oraș. „Voiam de mult să ajung la Târgu Secuiesc. Am o prietenă care a copilărit acolo și, din ce povestește ea, pare că a avut cea mai frumoasă copilărie – ceva gen, Amintiri din copilărie în Secuime. Când am ajuns acolo, după ce fusesem la Cernat, am avut o a doua surpriză plăcută. Un orășel mic și cochet, renovat impecabil. Plimbarea prin târgul producătorilor locali și prin curțile – cum se numesc acolo străzile – perpendiculare pe piața principală m-a făcut să uit complet de conace și de neplăcerile de care mă lovisem înainte. Nu pricep de ce nu se promovează mai mult acest oraș care este, pur și simplu, o bijuterie”, a declarat Laura, care nu se mai sătura de făcut poze. 

Mai puțin spectaculos i s-a părut orașul Covasna, chiar dacă le este multora mai cunoscut. De altfel, Covasna este o stațiune balneoclimaterică, iar marea recunoaștere îi vine din multitudinea de izvoare minerale și de factori terapeutici naturali. „Când mă gândesc la Covasna, îmi aduc aminte de bunicii mei cu care veneam în copilărie la mofete. Ca adult, de Covasna mă leagă amintirea unor evenimente pe care le-am organizat aici. Cred că stațiunea este foarte importantă pentru turiștii care merg acolo pentru regenerare mentală și corporală”, a spus Laura după scurta vizită în orașul izvoarelor minerale. 

Cazați la Sfântu Gheorghe, Laura și Alex s-au declarat totodată încântați și de capitala de județ, unde viața oamenilor le-a părut mai așezată și mai tihnită decât vârtejul bucureștean în care s-au obișnuit să trăiască. „Sfântu Gheorghe e un oraș tare simpatic. Cât am stat acolo, ne-am plimbat în stânga și-n dreapta, am făcut poze și am stat la terase. Ne-am dat seama că viața curge altfel aici și ne-am bucurat să legăm prietenii noi”, au declarat cei doi – pe care nu îi pot contrazice. După cinci ani de locuit aici, încă îmi mai place orașul și nu l-aș schimba pentru niciun alt loc din lume. Cel puțin, nu acum. 

Dincolo de orașele prin care am trecut fugitiv, pe drum am avut toți trei o neașteptată surpriză. Undeva pe la Sânzieni, cocoțată pe o colină înaltă, se vedea o bisericuță cu pereți albi și acoperiș roz. Fără să stăm pe gânduri, am urcat cu mașina până acolo. Priveliștea era minunată, iar lăcașul de cult, plin de mister. Nicăieri nu era trecută nicio informație despre acea biserică, pe care nu o găsim menționată nici pe site-ul primăriei Sânzieni. Am aflat ulterior că vizitaserăm unul dintre cele mai vechi edificii din România, Capela Sf. Ștefan, unde acum nu se mai oficiază slujbe – și sperăm și azi că e informația corectă. Judecând însă după banii aruncați printre gratii pe pardoseala din fața altarului neacoperit din biserică, am fost tentați să credem că sunt și oameni care știu despre bisericuță și vin acolo destul de des. „Drumul până acolo nu este cel mai vesel. În sus, pe deal, ușor off road, e destul de greu de parcurs. Dar merită tot efortul când ajungi pe platoul dealului, unde totul este verde, panorama satului este senzațională, iar locul are o energie aparte. Bisericuța aceea mică îți dă senzația că te afli pe acoperișul lumii … da, se poate așa ceva și în România”, mărturisește Laura, care s-a bucurat nespus că am luat decizia de a urca să vedem ce e cu biserica aceea cu acoperișul roz. 

De altfel, să călătorim prin Covasna a fost o bucurie pentru noi toți. Lăsând la o parte aspectele care mai sunt de îmbunătățit în infrastructură, servicii turistice sau promovare, priveliștile din zonă merită văzute  de orice om cel puțin o dată în viață. 

Fotografii: Laura Postelnicu

Categories
Politic

O nouă candidatură la locale pentru tandemul Tamas Sandor – Antal Arpad. Contracandidați timizi din partea altor partide

Preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamás Sándor, va candida pe lista UDMR pentru cel de-al patrulea mandat la şefia acestei instituţii. În cursul zilei de marţi îşi va depune candidatura şi primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, pentru cel de-al patrulea mandat.

Sándor Tamás, în vârstă de aproape 53 de ani, a fost deputat UDMR în Parlamentul României din anul 1996 până în 2008, când a preluat funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Covasna.

Acesta a fost ales de două ori în mod direct şi o dată indirect în funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean.

UDMR Covasna a depus listă completă pentru Consiliul Judeţean, printre candidaţi regăsindu-se şi actualii vicepreşedinţi ai instituţiei, Henning Laszlo Janos şi Gruman Robert, precum şi deputatul UDMR Benko Erika, dar şi cunoscuţi profesori, ingineri, medici, contabili, oameni de afaceri şi oameni de cultură.

Reprezentanţii UDMR Covasna au precizat că pentru susţinerea listei de consilieri judeţeni s-au adunat 12.000 de semnături din tot judeţul.

Potrivit acestora, în cursul zilei de marţi îşi va depune candidatura şi primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, pentru cel de-al patrulea mandat.

La alegeri locale anterioare, Antal Arpad a câştigat detaşat cel de-al treilea mandat, obţinând peste 73% din sufragiile electoratului, adică 13.522 de voturi.

Antal Arpad, născut pe 10 august 1975, în oraşul Rupea din judeţul Braşov, a absolvit Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi este de profesie sociolog.

Acesta a fost ales pentru prima dată primar al municipiului Sfântu Gheorghe în anul 2008, după patru ani în care a fost deputat UDMR în Parlament.

Avocatul Sabin Calinic este candidatul Partidului Social Democrat (PSD) pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Covasna, iar Laurenţiu Teacă, preşedintele organizaţiei municipale, candidatul pentru primărie, care va deschide şi lista de consilieri locali.

De asemenea, deputatul Alexandru Teacă va candida pe lista Partidului Mişcarea Populară (PMP) pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Covasna.

Categories
Stiri

UDMR, obligată de instanță să invite la conferințele de presă și ziariști incomozi. Sentința nu este definitivă

Publicația de limbă maghiară Atlatszo și ziaristul Zoltan Sipos au câștigat un proces cu UDMR prin care organizația condusă de Kelemen Hunor este obligată să îi invite pe jurnaliștii publicației la conferințele de presă și la alte acțiuni publice și să le furnizeze orice informație de interes public despre activitatea Uniunii.

Publicația Atlatszo și ziaristul Zoltan Sipos au dat în judecată UDMR pentru că refuză să îi acrediteze la acțiunile publice organizate de Uniune.

Tribunalul Cluj a dat câștigat de cauză publicației. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs.

„Obligă pârâta UDMR să acrediteze reclamanţii solicitanţi – Asociaţia A.E.E. şi reclamantul Ş. L.Z. şi pe cale de consecinţă să elibereze legitimaţiile de acreditare pentru reclamanţii solicitanţi. Obligă pârâta UDMR să informeze în timp util reclamanţii asupra conferinţelor de presă sau oricăror alte acţiuni publice organizate de UDMR, -Să furnizeze reclamanţilor orice informaţie de interes public care priveşte activitatea UDMR; -Să informeze în timp util şi să asigure accesul reclamanţilor la activităţile şi acţiunile de interes public organizate de UDMR; -Să asigure periodic sau de fiecare dată când activitatea UDMR-ului prezintă un interes public difuzarea de comunicate, informări de presă, organizarea de conferinţe de presă, interviuri sau briefinguri către reclamanţi; -Să difuzeze reclamanţilor dosare de presă legate de evenimente sau activităţi ale UDMR. Obligă pârâta la 2.000 lei cheltuieli de judecată în favoarea reclamanţilor. Cu recurs în 15 zile de la comunicare”, se arată în minuta instanței.

Átlátszó.ro a câştigat în iunie şi un proces privind comunicarea informaţiilor de interes public împotriva UDMR.
Hotărârea pronunţată în acest proces obligă UDMR, printre altele, la comunicarea listei imobilelor aflate în proprietatea uniunii sau
închiriate de aceasta, inclusiv adresele imobilelor, lista operelor de artă cumpărate de UDMR, lista completă a parcului auto, lista
contractelor încheiate cu valoare de peste 5 000 euro. UDMR a declarat recurs împotriva acestei hotărâri. Data dezbaterii în a doua instanţă nu a fost încă stabilită.

Sursa: hirado.hu, g4media.ro

Categories
Nationale Stiri

Cunoscutul „travel influencer” Răzvan Pascu promovează turismul în Secuime: „România este frumoasă tocmai prin diversitatea ei”

Răzvan Pascu, cunoscut expert în domeniul călătoriilor, un adevărat „guru” pentru foarte mulți români pe subiecte precum vacanțe și locuri de călătorie, se află zilele acestea printre secui, pentru a promova frumusețile naturale ale zonei și pentru a participa la conferința de lansare a programului „Visit Harghita – Family Friendly”. Prin acest program, Asociatia de Promovare Turistica a judetului Harghita isi propune sa promoveze numeroasele atractii dedicate parintilor si copiilor care vor sa se relaxeze pentru cateva zile intr-unul dintre cele mai verzi judete ale Romaniei, dar si hotelurile si restaurantele care au facilitati dedicate familiilor cu copii.

https://www.facebook.com/pascurazvan/posts/3930582873637708

Pe pagina sa de Facebook, Răzvan Pascu prezintă faptul că a fost realizata o lista de masuri si facilitati ce trebuie sa fie indeplinite de hotelieri pentru a primi certificarea „Family Friendly”. Acestea vor include prezenta unui loc de joaca pentru copii, facilitati pentru schimbarea bebelusilor, cel putin un meniu pentru copii si altele.

Primele 52 de hoteluri si restaurante au primit certificarea „Family Friendly” in cadrul evenimentului organizat astazi la Odorheiu Secuiesc. Pe masura ce recomandarile vor fi indeplinite si de alte facilitati de cazare, lista hotelurilor „Family Friendly” va fi actualizata.

Pentru mai multe detalii suntem invitați pe pagina www.visitharghita.com.

Într-o altă postare, Răzvan Pascu ne prezintă un scurt interviu cu Zoltan Pal din localitatea Corund, județul Harghita, încercând să răspundă unor întrebări pe care și le pun mulți români, mai ales cei care nu au avut niciodată contact cu oamenii din această zonă.

De ce nu știu unii oameni din Secuime să vorbească bine limba română?

Ce însemne găsim pe o poartă secuiască?

Cum arată o pălărie făcută din iască (ciupercă de fag)?

Ce este aragonitul (piatră semi-prețioasă)?

Ce este Promenada din Corund?

Care sunt religiile din Secuime?

Răspunsurile în interviul de mai jos.

https://www.facebook.com/RazvanPascu.ro/videos/737617260114880/UzpfSTEwMDAwMDU4MTAxMjkzNjozOTM1MDcwNjQ5ODU1NTk3/?__tn__=lC-R&eid=ARC_poMErugzomAzlxt1xq0_0Hvi-gYOv7g-x6EyW81PZcasLUPRK7Iym1jyQBX7V_Iq_fhzoVfPjxgx&hc_ref=ART–PnLMieOh8ATdAK8iz-Namxrr2HvUqjebQSaY_35avLG9z_HCmLlRToqKH6_GxI&__xts__[0]=68.ARBsFipd519d2FKN92auXO4D4nnNvsuWrO4TDl92gtFG93G7_74Yguy-ceV2kMavF1dSiboGURnIHYA8FndUISb19b71_SuytlHXQvCYo6tztkEI6QTiO6LHPhkmdD0CHKitM_pBgWgKFDUR1_0QtakR0tzibwT5C7PuJfqmQR4SU6J1OdX1hE61XxzW7PHKoNN_wJT808U6a3CW5MKua59nP1KqsjJys94PJ9I4KgkhSEyMCL8MyCzKP1BAVzmij6kkJBIIUs4n21_UiQuYKIFOsPzzv7WQIw

Care este concluzia lui Răzvan Pascu? „România este frumoasă tocmai prin diversitatea ei. Învață alaturi de mine de ce Lumea asta mare este atât de frumoasă tocmai pentru că oamenii sunt atât de diferiți!”

Sursa: Facebook

Categories
Interviuri Stiri

Interviu Edupedu.ro. Csaba Asztalos, despre deschiderea școlilor: Egalitatea nu înseamnă uniformitate. O descentralizare ar fi mai potrivită

O soluție unică de deschidere a școlilor aplicată în toată țara la fel “poate fi o formă de sancționare pentru acei elevi și acele cadre didactice din acele localități unde este posibilă prezența la școală” fără pericolul transmiterii COVID, a declarat pentru Edupedu.ro președintele Consiliului pentru Combaterea Discriminării. Întrebat dacă descentralizarea deciziei ar fi discriminatorie, Csaba Asztalos a răspuns: “egalitatea nu înseamnă uniformitate. Ai discrimina dacă nu ai aplica soluții diferite la situații diferite”.

Dacă avem în vedere faptul că situația epidemiologică este diferită de la județ la județ și de la localitate la localitate, și dacă luăm în considerare că circumstanțele, condițiile în care se desfășoară actul educațional diferă de la o localitate la alta, atunci o decizie eficientă și logică în acest sens s-ar putea lua la nivel local”, a explicat Csaba Asztalos pentru Edupedu.ro.

Oficialul a dat exemplul Belgiei, care a impus restricții pentru 24 de județe, nu pentru toată România. “Deci face distincție în funcție de realitățile locale și de rapoartele publice. Și atunci e logic ca și noi să putem gândi 3 variante în funcție de situația din teren”, a punctat acesta.

Asztalos a precizat că acesta este și momentul oportun pentru introducerea tezelor unice la nivel național, pentru elevii de clasele V-XII: cu subiecte concepute de Minister, cu barem unic, susținute de elevi la aceeași dată și oră, pe clase. “Tezele unice naționale pot fi utile în acele situații de criză în care Evaluarea Națională sau Bacalaureatul nu ar putea avea loc, pentru că pe baza tezelor unice naționale s-ar putea calcula o medie de final în aceste situații”, a adăugat președintele CNCD.

Rep: Este discriminatoriu să-i lași comunității locale decizia finală cu privire la modul în care deschide școala?

Csaba Asztalos: Pentru a putea răspunde la o astfel de întrebare, trebuie să facem o analiză și ceea ce observ eu în dezbaterea publică este că Guvernul preconizează să pună în dezbatere publică mai multe scenarii cu privire la începerea anului școlar și universitar. Trei-patru scenarii din ce am văzut eu, iar unul dintre scenarii se referă la ceea ce ați precizat, adică la a lăsa decizia la nivel local, a descentraliza decizia.

Dacă avem în vedere faptul că situația epidemiologică este diferită de la județ la județ și de la localitate la localitate, și dacă luăm în considerare că circumstanțele, condițiile în care se desfășoară actul educațional diferă de la o localitate la alta, atunci o decizie eficientă și logică în acest sens s-ar putea lua la nivel local.

Acest lucru nu ar însemna o formă de discriminare, pentru că decizia se ia în funcție de circumstanțele, de situația care există la nivelul unei unități administrativ-teritoriale, la nivelul unei localități.

De exemplu, dacă avem localități unde sunt clase care nu au un număr mare de elevi sau sunt școli care dispun de spații mai multe, astfel încât să se realizeze distanțarea, în acele unități administrativ-teritoriale și în acele școli s-ar putea relua învățământul sau s-ar deschide anul școlar pe scenariul clasic, cu prezența elevilor, cu regulile de distanțare, cu purtare de mască, șamd. Astfel de localități ar putea să fie în zonele rurale, de exemplu, pentru că știm că în mediul rural nu există o supraaglomerare cu clase în școli, cu număr de elevi în clase, pe care o regăsim, însă, în mediul urban.

În mediul urban, de la situație la situație pot să existe soluții pe unul dintre cele 3 scenarii pe care le avansează guvernul.

Această decizie de descentralizare în opinia mea nu ar constitui o forma de discriminare, pentru că Guvernul ar aplica soluții diferite la situații diferite. Ceea ce nu este o discriminare, dimpotrivă. În analiza principiului nediscriminării este chiar o cerință că atunci când ai situații diferite, trebuie să aplici soluții diferite. Pentru că egalitatea nu înseamnă uniformitate.

Ai discrimina dacă nu ai aplica soluții diferite la situații diferite.

Rep: Dar aplicarea de scenarii diferite pe cicluri este discriminatorie? Mă refer la decizia ca elevii din clasele pregătitoare-IV, clasele a VIII-a și a XII-a să vină fizic la cursuri, în timp ce elevii ceilalți să facă online.

Csaba Asztalos: Orice măsură de acest gen trebuie să fie justificată obiectiv de un scop legitim, metoda să fie adecvată și necesară și adecvată scopului urmărit. Cu titlu de exemplu: atunci când decid să fie la școală elevii din clasele terminale, a VIII-a și a XII-a, cu respectarea regulilor de distanțare șamd, scopul legitim pe care îl urmăresc este să asigur pregătirea lor pentru examene, având în vedere că ei sunt în clasa apropiată examenelor. Metoda este una adecvată și necesară și este și una proporțională cu scopul urmărit.

Pentru elevii din ciclul primar, la fel, am un scop legitim: sunt clase care sunt la început de drum, copii care sunt în perioada de obișnuire cu școala – este o provocare mai mare să păstrez distanța, dar nu este imposibil. Deci dacă am un scop legitim, nu sunt într-o situație de discriminare.

Rep: Cum vedeți dvs. deschiderea acestui an școlar?

Csaba Asztalos: Eu mi-aș dori ca acest subiect să fie dezbătut în spațiul public și deciziile să se adopte cu un grad total de depolitizare. Mi-aș dori ca acest subiect să nu devină unul de campanie electorală pentru alegerile locale sau/și parlamentare. Pentru că trebuie să urmărim interesul superior al copiilor, până la urmă, și al cadrelor didactice, pentru că trebuie să protejăm și cadrele didactice, dar trebuie să le asigurăm și condiții de desfășurare a activității.

Eu cred că o descentralizare ar fi mai potrivită, bineînțeles cu stabilirea unor reguli la nivel guvernamental care să asigure un cadru pe baza căruia autoritățile locale să aibă un spațiu de decizie în funcție de realitățile pe care le au la nivel local și aș merge pe o individualizare a soluțiilor la nivelul autorităților administrativ-teritoriale sau chiar la nivelul unităților de învățământ.

Ar fi o oportunitate și pentru reforma curriculei școlare. Ar putea să devină mult mai pragmatică, eficientă și adaptată cerințelor pieței muncii. O criză este întotdeauna o oportunitate de a lua decizii care nu au fost luate în trecut. M-aș gândi să fac această mișcare acum și aș mai introduce un element care ar evita vânzarea de iluzii in anumite școli: aș introduce în ciclurile V-VIII și IX-XII tezele unice naționale, care le-ar arăta elevilor, dar și unităților de învățământ nivelul la care se află. Elevul ar afla din clasa a V-a care este nivelul său real, nu s-ar trezi la Evaluarea Națională din clasa a VIII-a că este sub barem, deși a avut în clasele V-VIII numai note de 9 și 10. Deși avem criterii de evaluare unitare la nivel național, ele în practică nu se aplică și notele nu au aceeași echivalență în orice unitate școlară. Teza unică națională ar fi un instrument care ar trezi la realitate atât elevul, cât și părintele, cadrele didactice și unitatea de învățământ.

Tehnic, nu este un lucru dificil. Tezele unice naționale pot fi utile în acele situații de criză în care Evaluarea Națională sau Bacalaureatul nu ar putea avea loc, pentru că pe baza tezelor unice naționale s-ar putea calcula o medie de final în aceste situații.

Tezele ar fi toate organizate în ziua Y, pentru materia matematică și pentru toți elevii de clasa a V-a din toată țara. Nici nu am o supraaglomerare, pentru că stabilesc tezele pe clase și pe materii, cu subiecte unice, baremuri de corectare unice, practic introduc în atmosfera de Evaluare Națională încă din clasa a V-a elevul. Se practică și în alte state și alte țări care nu au organizat Bacalaureatul în pandemie au făcut media finală pe baza acestor teze unice naționale [N.Red: Amintim că România a mai avut teze unice, introduse de fostul ministru liberal al Educației Cristian Adomniței, în 2007 și 2008, ani în care ele au înlocuit examenele].

Și acum sunt unități școlare care pentru clasele respective dau teze unice pe școală și pe liceu. Ar fi o soluție extrem de utilă, pentru a realiza încă din acel ciclu la ce nivel se află școala și rezultatele reale pe care le are o clasă. Adică să nu vindem iluzii și să închidem cu 10, dar când ajunge elevul la Evaluarea Națională nu atinge media de trecere.

Ar responsabiliza mult mai mult și cadrele didactice și ar fi și un instrument de evaluare a cadrelor didactice și a calității educației într-o unitate școlară.

Rep: Spuneți că vă doriți ca acest subiect să fie dezbătut în spațiul public. Același îndemn l-a lansat astăzi și secretarul general al ONU, care a avertizat că omenirea se confruntă cu o „catastrofă generaţională” din cauza închiderii şcolilor pe fondul pandemiei de coronavirus și a transmis că este fundamentală consultarea cu părinţii, îngrijitorii, profesorii şi tinerii. Pe de altă parte îl vedem pe premierul Ludovic Orban, care întrebat de presă cum se va deschide anul școlar, răspunde: Presiunea de a comunica informații despre deschiderea școlilor acum este, mai degrabă, rezultatul inițiativei demagogice a PSD. De ce este nevoie de dezbatere?

Csaba Asztalos: Orice dezbatere publică conduce la progres. Factorul administrativ niciodată nu o să aibă o atât de largă expertiză ca cea care rezultă din dezbatere și din confruntarea de idei. Această dezbatere poate să aducă anumite idei, după care factorul administrativ își asumă decizia politică, dar după ce are această dezbatere.

Dezbaterea publică mai este utilă și pentru a preveni și evita manipularea și răspândirea de informații false, de incitare, de a preveni răspândirea fricii în rândul părinților și al copiilor, și este o formă de informare a publicului. Acest exercițiu peste tot în lume a fost unul util. Este adevărat, la momentul oportun se adoptă o decizie cu privire la începerea anului școlar, atunci când avem o predicție asupra evoluției epidemiei.

Dar noi avem exemple de practici pe descentralizare, vedem că s-a transferat competența de a decide, de exemplu, purtarea măștii în spațiul public, alte măsuri de funcționare a unor terase, baruri, cluburi la nivel local. Desigur nu cred că acest transfer de competențe a rezultat tocmai din înțelepciunea unora sau altora, mai mult a fost un fel de transfer de responsabilitate politică spre autoritatea locală, dar și în cazul deschiderii anului școlar poate fi transfer de competențe, dar și de responsabilitate. Și este un lucru normal și ar fi un lucru util în acest caz. Da, Ministerul rămâne cu atribuțiile de control. Stabilește un cadru, un set de criterii, și fiecare autoritate locală prin consultare va decide care dintre cele 3 variante este potrivită pentru situația reală la nivel local.

Rep: Este timp ca autoritățile locale să se pregătească pentru a prelua decizia?

Csaba Asztalos: Nu am toate datele ca să mă pronunț, dar noi știam din martie că urmează această perioadă, deci cred că sunt avute în vedere asigurarea resurselor pentru a aplica un scenariu sau altul. Eu sunt convins că, la nivel local, există această resursă pentru a avea consultările și dezbaterile necesare până la timpul potrivit la care trebuie să se ia decizia cu privire la care dintre variante e cea finală.

Nu văd fezabilă aplicarea unei soluții la nivel național pe întreg teritorul României.

Rep: De ce?

Csaba Asztalos: Pentru că situația din teren e diferită și ceea ce ar fi bun pentru Cluj nu e bun pentru Călărași. Doar să vă dau un exemplu: Belgia nu a impus restricții pentru toate persoanele din România, ci pentru 24 de județe. Deci face distincție în funcție de realitățile locale și de rapoartele publice.

Și atunci e logic ca și noi să putem gândi 3 variante în funcție de situația din teren. Toate aceste măsuri sunt temporare. Dacă după primul trimestru evoluăm, schimbăm scenariul. Pot să existe localități care încep pe o variantă, dar dacă situația epidemică devine una mai proastă poate să schimbe modalitatea de funcționare a școlilor. Așa cum există și localități unde se îmbunătățește situația. Capacitatea de adaptare în situații de criză și mai ales în educație este determinantă ca să putem să fim eficienți în asigurarea dreptului la educație. Cu siguranță vor fi situații excepționale, dar o astfel de abordare nu ar constitui o formă de discriminare.

Rep: Sunt cadre didactice și părinți care spun că le este frică să vină la școală. Care este răspunsul autorităților pentru ele?

Csaba Asztalos: Trebuie să existe dialog, comunicare. Cadrele didactice sunt în situația medicilor, păstrând proporția desigur, care îngrijesc bolnavi și inclusiv bolnavi de COVID. Această situație excepțională cere măsuri excepționale și cadrele didactice trebuie să aibă această capacitate de adaptare, să li se asigure toate resursele necesare pentru prevenția transmiterii bolilor și este un proces de educație a cadrelor didactice, a elevilor, a societății în general și nu este un proces facil.

Da, sunt aceste frici, trebuie să vorbim despre aceste lucruri. Poate cei care au nevoie de asistență psihologică să o aibă, nu este simplu să vorbești în fața unui monitor, pot să spun din proprie experiență: nu vezi sala, nu simți pulsul, nu vezi privirile aprobatoare sau dezaprobatoare, nu există solemnitatea cursului. E și o formă de socializare care lipsește. Toate acestea constituie provocări și trebuie să dezbatem cum putem să ne adaptăm la această situație, pentru că am văzut că va fi pe un termen mai lung decât am preconizat noi.

Aceleași frici le au și părinții, bunicii care vin cu o serie de întrebări referitoare la transportul public, în ce măsură asigură distanțarea, ceea ce e o provocare mai ales în zona urbană aglomerată. De aceea această delegare de competență e justificată.

O soluție unică la nivel național poate fi o formă de sancționare pentru acei elevi și acele cadre didactice din acele localități unde este posibilă prezența la școală, pentru că circumstanțele permit o prezență care să nu ridice problema pericolului transmiterii bolii.

Sursa: edupedu.ro

Categories
Stiri

REACȚIE ACIDĂ ActiveWatch, în cazul clasării dosarului „Valea Uzului”: Discursul instigator la ură nu trebuie să mai fie tolerat de procurori

ActiveWatch – organizație care militează pentru apărarea drepturilor omului și pentru o comunicarea liberă în interes public -critică decizia clasării dosarului „Valea Uzului”, printr-o scrisoare deschisă adresată Parchetului General și Ministerului Justiției.

Discursul instigator la ură nu trebuie să mai fie tolerat de procurori, arată ActiveWatch, făcând referire la sloganul utilizat de sătenii care au intrat în dispută pe tema cimitirului din Valea Uzului, respectiv: „Afara cu ungurii din țară”

https://www.facebook.com/ActiveWatch/posts/3599616143401023?__xts__%5B0%5D=68.ARDBuaW29MLmubUb8a7I4NUx8jjVgyICiGrZ2b7BefznPD4wl_1Kvz6s4EYdSnvlVLmuf56_JcFZfzfmlujCYDafHqDq2eawDOLiB2QqfEFpge9Gao2x-jCMShMGISlDVuowwwbMx7uCWOyha9sYLDlkeh-N8SjpGGhZ3bwI_fY-Zjfac3qw6lOU13Zg9by60z1h7bhL91t1Qtqi72FSYzOXpaB-x0UcEgA1VlDWEQvcRi0Uma3jQe4AT6UeJIwuYVg6Qai_BfSNIp0leDpBtWow9lDy5tK3xyQ8l5R8-viRKq_L3QWsZUe5RBGuvgy7z6HjbjUeuoXT7LVWIwKMZQ&__tn__=K-R

Reamintim incidentele din 6 iunie, 2019, când pe fondul disputelor locale pe tema cimitirului internațional din Valea Uzului, mai multe organizații românești s-au deplasat în zonă intrând în conflict cu enticii maghiari, dar și cu jandarmii. Mghairii au format un lanț uman, în înrcercarea de a împididca pătrunderea românilor în cimitir, ei au fost bruscați și loviți cu steaguri, pe fondul unor scandări de genul: „Afară cu ungurii din țară!”, „Marș afară din țară!”, „Marș la Budapesta!”, etc.

Dosarul penal deschis la vremea respectivă a fost clasat. Procurorul de pe lângă Judecătoria Moinești, Daniel Constantin Gălbează, care a instrumentat cazul a  decis că sintagma „afară cu ungurii din țară” este o „o presupusă lozincă antimaghiară care nu se încadrează la infracțiunea de incitare la ură și discriminare, pe motiv că nu vizează o categorie de persoane, ci o etnie”.

ActiveWatch solicită Inspecției Judiciare să se autosesizeze în cazul clasării dosarului Valea Uzului.

Mai jos, scrisoarea integrală transmisă de organizație:

„ActiveWatch își exprimă consternarea cu privire la unele dintre motivele invocate în ordonanța de  clasare a faptelor petrecute pe data de 6 iunie 2019 la Valea Uzului. Considerăm că atât Inspecția Judiciară, cât și Ministerul Justiției trebuie să ia măsuri care să transmită mesajul ferm că discursul instigator la ură nu este tolerat de parchetele din România.

Concret, procurorul Daniel Constantin Gălbează, care a redactat ordonanța de clasare, a hotărât că expresii precum „Afară cu ungurii din țară!” reprezintă „presupuse lozinci antimaghiare” care nu pot fi încadrate articolului 369 din Noul Cod Penal (Incitarea la ură sau discriminare) „aceste lozinci nefiind de natură să provoace incitarea publicului la ură sau discriminare, în condițiile în care incitarea trebuie să vizeze o categorie de persoane (de ex. persoane cu un anumit tip de handicap, homosexuali etc.) și nu o etnie”. 

Ne este greu să spunem care dintre afirmațiile procurorului Gălbează este mai aiuritoare! Nu vedem cum un apel clar la deportare (deoarece asta ar însemna scoaterea unor cetățeni în afara granițelor propriei țări) poate fi doar o „presupusă lozincă” împotriva acestora. Ce altă formulare ar fi trebuit să fie folosită ca procurorul să fie sigur de caracterul „anti” al acesteia, nu doar să-l bănuiască? 

Însă, în opinia noastră, ideea cea mai periculoasă promovată în ordonanța de clasare semnată de procurorul Gălbează este cea conform căreia “etnia” nu ar fi “o categorie de persoane”. Această redefinire înseamnă că, în accepțiunea procurorului, maghiarii sunt non-persoane. Iar cum legea apără doar persoanele, maghiarii pot fi dați afară din țară, așa cum naziștii au încercat să elimine prin Holocaust, alte două grupuri etnice, la fel de “non-persoane”: evreii și romii. Argumentul din ordonanța de clasare a procurorului legitimează orice faptă care ar pune în pericol grupurile etnice din România.

Desigur, există o explicație mult mai simplă decât această interpretare pe care ne îndoim că procurorul Gălbează a reușit să o gândească până la sinistra ei soluție finală. Probabil că procurorul nutrește, pur și simplu, rudimentare sentimente antimaghiare. Nu e singurul procuror xenofob și nu e în întregime vina lui, în condițiile în care Ministerul Public și Ministerul Justiției au făcut prea puține în ultimii ani ca să se asigure că procurorii români înțeleg și acceptă diversitatea și multiculturalismul și sancționează manifestările extremiste. Dovada carenței de pregatire în acest domeniu este numărul incredibil de mic de dosare trimise în judecată pentru discurs instigator la ură (Art 369 NCP și OUG 31/2002): din aproape 700 de cauze de pe birourile procurorilor în anii 2014 – 2018, doar 9 au fost trimise în instanță. ActiveWatch a făcut publice numerele actualizate în fiecare an în rapoartele anuale editate cu privire la discursul instigator la ură din România. 

Nu suntem de părere că autodeclarații daci liberi care i-au trimis pe maghiari în afara granițelor la Valea Uzului ar trebui să facă pușcărie. Ce tip de sancțiune ar fi necesară, Asta ar trebui să decidă judecătorii. Grav este, însă, că aceștia din urmă nu ajung să judece aproape niciun dosar de discurs instigator la ură, majoritatea covârșitoare fiind oprită de procurori prin clasări și NUP-uri. Această practică trebuie oprită iar instituțiile abilitate trebuie să dea un semnal serios ca nu se mai poate continua în acest mod.

De aceea, ActiveWatch solicită Inspecției Judiciare să se autosesizeze și să investigheze modul în care procurorul Daniel Constantin Gălbează a soluționat cazul Valea Uzului și solicită Ministerului Public și Ministerului de Justiție să consolideze eforturile de instruire a procurorilor cu privire la tratarea corectă a cazurile suspecte de discurs și infracțiuni motivate de ură.

ActiveWatch, prin Radu Răileanu”

Sursa: g4media.ro, Facebook.

Categories
Internationale Interviuri

Europa Liberă: Primul interviu acordat unei redacții de limbă română de editorul demis al index.hu. „Întrebarea recurentă pe care o primesc este dacă guvernul Viktor Orbán are sau nu de-a face cu cele întâmplate”

Demiterea lui Szabolcs Dull din funcția de editor al Index.hu a atras demisa în bloc a redacției, un protest cu mii de oameni pe străzile Budapestei și preluarea știrii în întreaga lume. Jurnalistul vorbește despre toate acestea, și altele, în primul interviu acordat unei redacții de limbă română.

Europa Liberă: Când, dar mai ales de ce ați ales să fiți jurnalist?

Szabolcs Dull: „Între 2002 și 2008, am urmat cursurile Facultății de Franceză din cadrul Universității de Științe Eötvös Loránd (ELTE) din Budapesta. Ca să fiu sincer, m-a interesat mereu viața publică, politica, și mi-am dorit să fiu jurnalist tocmai pentru a avea acces la sfere sau universuri la care altfel nu prea poți avea acces. Un imbold puternic, însă, mi-a dat și unul dintre profesorii mei dragi, așa am ajuns să lucrez la Manager Magazin, o publicație fantastică, cu jurnaliști extraordinari, care mi-au fost modele. Ei reprezentau mentalitatea și sistemul de valori pe care doream și eu să îl reprezint. Prin 2006 sau 2007, publicația a avut o istorie similară cu cea de acum a Index: după un scandal cu patronul, redacția s-a spart și au plecat aprope toți jurnaliștii. Așa că și povestea primului loc în care am lucrat în presă se termină trist.”

Europa liberă: Cred că ar fi bine ca cineva să adune toată această istorie tristă a presei din Europa Centrală și de Est, pentru că și în România, și în alte țări din regiune sunt povești similare.

Szabolcs Dull: „Da, mai pot adăuga și eu câteva. După Manager Magazin, am ajuns la Radio Kossuth, principalul post public de radio din Ungaria. Mai exact, la Krónika, cea mai populară emisiune a postului. Și acolo, după schimbarea de guvern din 2010, redacția Krónika a fost serios zdruncinată, fiind, să spunem așa, invadată de oameni apropiați noului guvern. Așa că și acolo, practic toată redacția a fost făcută praf. Am ajuns apoi la Origo, alt portal de știri important al Ungariei, unde ne-am luat jucăriile și am plecat, cu o bună parte a redacției, în 2014. Așa am ajuns la Index. Mai întâi ca redactor la rubricile de politică și, apoi, de sport, și în cele din urmă am devenit, până acum două săptămâni, editorul publicației. Cum o să evolueze lucrurile de aici încolo în privința mea, rămâne de văzut.”

Europa Liberă: V-au căutat mulți jurnaliști după ce ați fost demis? Am văzut că despre acest conflict a scris presa din toată lumea.

Szabolcs Dull: „Da, interesul mass media este într-adevăr uriaș, chiar și acum. Sunt căutat din Japonia, din Brazilia, din toate țările Europei ș.a.m.d. Sunt atât de solicitat încât nu reușesc să răspund tuturor. Lucru care arată că Index a fost cu adevărat un punct de reper, un portal de știri important și în Ungaria, dar și în afara ei, și că de-a lungul anilor a devenit un simbol al libertății presei. Diferența pe care o constat între presa internațională și cea din Ungaria este că în timp ce presa de afară chiar încearcă să înțeleagă ce s-a întâmplat, presa maghiară a început o campanie împotriva mea. Publicațiile și posturile apropiate actualului guvern nu sunt, evident, interesate să afle ce s-a întâmplat, dar au lansat un atac incredibil împotriva mea.”

Europa Liberă: Există și alt interes decât cel al presei? Mă gândesc la cel politic sau la oameni de afaceri ori companii care vor să sprijine continuarea proiectului Index într-o altă formă?

Index a fost cu adevărat un punct de reper, un portal de știri important și în Ungaria, dar și în afara ei, și că de-a lungul anilor a devenit un simbol al libertății presei

Szabolcs Dull: „Da, există o presiune puternică, asta îmi spun și colegii, că primesc foarte multe mesaje, semnale pentru a continua proiectul. Se simte presiunea aceasta, că lumea vrea să existe un alt proiect. Sigur, nu știm ce va fi și sunt multe probleme de rezolvat – tehnice, legale, financiare. Nu e chiar așa de simplu de mers mai departe, dar primim foarte multe mesaje de susținere pentru a continua. Ani la rând, slogalul Index a fost: Nu există altul! Acum, sloganul echipei demisionare este: Să fie altul! Spune multe și această schimbare. S-a putut vedea că, mai ales după demiterea mea, echipa a fost foarte puternică și solidară, și asta dă o forță extraordinară redacției.”

Europa Liberă: Ca să economisesc o întrebare: care a fost, în cadrul acestor interviuri, întrebarea pe care v-o amintiți cel mai mult sau care vi se pare cea mai importantă?

Szabolcs Dull: „Întrebarea recurentă este dacă guvernul Viktor Orbán are sau nu de-a face cu cele întâmplate?”

Europa Liberă: Bun, n-am avut noroc, pregătisem și eu această întrebare. Care ar fi, însă, dovezile că guvernul FIDESZ ar avea de-a face cu toată povestea Sau e doar intuiție, fler.

Szabolcs Dull: „Și mie mi-ar plăcea mult să aflu cum se leagă prezența lui Miklós Vaszily (omul care a coordonat principalele schimbări operate în ultimii ani de FIDESZ pe piața media din Ungaria – n. red.) de toată povestea și ar răspunde chiar el la întrebare. Ceea ce știu cu siguranță, este că, la un moment dat, Vaszily a apărut la Indamedia, firma care se ocupă de publicitate la Index, după care consilierii săi apropiați au elaborat un plan pe care au vrut să îl impună redacției – așa-numitul plan de externalizare a editării textelor, pas care, în opinia mea, ar fi dus la desființarea redacției, lucru împotriva căruia am protestat vehement și eu, și redacția. Apoi, în iulie, m-au demis.

Noi, redacția Index, nu am făcut o demonstrație politică. Ne-am ridicat doar vocile pentru a arăta în ce condiții vedem că poate fi asigurată independența noastră jurnalistică.

Este bine să țineți cont și de faptul că în Ungaria totul este foarte repede contextualizat politic. Dacă ați fost atenți, noi, redacția Index, nu am făcut o demonstrație politică. Ne-am ridicat doar vocile pentru a arăta în ce condiții vedem că poate fi asigurată independența noastră jurnalistică. Am făcut-o încă de acum doi ani. Însă, pentru ca redacția Index să poată lucra liber și independent, trebuie îndeplinite două condiții care nu sunt de negociat: independența editorială și intangibilitatea echipei redacționale. Mai exact, foarte simplificat, să nu ne spună nimeni din exterior ce să scriem sau ce să nu scriem, respectiv să nu ne spună nimeni din afară cu cine să lucrăm, în ce formulă de organizare. Noi am simțit că această a doua condiție a fost încălcată. Așa, nu ne mai putem continua munca.”

Europa Liberă: Nici rezultatele economice din ultimele luni ale firmei nu au fost dintre cele mai bune. Au influențat și ele situația creată?

Szabolcs Dull: „Întâi de toate, trebuie știut că Index este sau a fost, fără îndoială, cel mai citit portal de știri din Ungaria. Încă de la începutul pandemiei am avut în jur de un milion de vizitatori unici pe zi. Faptul că agențiile de publicitate ale statului sau cele apropiate guvernului nu au făcut reclamă la noi, deși eram cel mai accesat site, este o ciudățenie și ține doar de caracteristicile economiei ungurești. Evident că acest lucru a creat probleme continue afacerii. Din cauza lor a trebuit să luăm și măsuri: reduceri de personal, tăierea bonusurilor pentru orele de muncă efectuate la sfârșit de săptămână și alți pași care au afectat organizația, redacția.

Dincolo de toate acestea, deoarece nu prea aveam informații despre cum evoluează reclamele și după ce criterii primim bani din ele, ne-am pus, inclusiv eu, tot mai multe întrebări, pe care le-am adresat apoi și celor care se ocupă de partea de business. Nu am primit, însă, vreun răspuns liniștitor despre cum merg lucrurile din punct de vedere financiar, economic.”

Europa Liberă: Se tot scrie de discuțiile pe care le-ați purtat cu conducerea Index în zilele premergătoare demiterii dumneavoastră și a demisiei în bloc a redacției. Care sunt aspectele relevante, de aflat despre aceste discuții pentru un cititor din România? Care a fost tonul, atmosfera lor?

Szabolcs Dull: „După ce am protestat față de planul de externalizare a editării textelor și am publicat acel barometru al cărui ac se mută de la „Independent” la „În pericol”, semnalând astfel opiniei publice că ne simțim în pericol, deci, după acest moment, atmosfera generală în redacție s-a schimbat. Din mai multe motive. Se întâmplau lucruri pe care redacția pur și simplu nu le înțelegea. Pentru a da un singur exemplu: într-o singură săptămână ne-au plecat doi directori generali. În cazul unuia dintre ei, nu știu nici astăzi motivele plecării. Cert este că am rămas fără doi directori generali. De aici încolo, discuțiile s-au purtat pe un ton și într-o atmosferă stranie, pentru că László Bodolai, curatorul fundației care deține Index, a pus pe toată lumea să semneze o declarație de păstrare a secretelor companiei. Prin urmare, conținutul discuțiilor despre care vorbim sunt protejate de aceste declarații semnate. Din aceast motiv, nici nu pot vorbi despre conținutul lor, oricât de important ar fi ca opinia publică să le cunoască, pentru ca toată lumea să înțeleagă mai bine cum am ajuns în situația în care practic întreaga redacție a demisionat după demiterea mea.”

Nu pot renunța la dreptul meu la exprimare, când și interesul meu este ca acest caz să fie prezentat publicului cât mai transparent, să reiasă cât mai multe detalii legate de el

Europa Liberă: Umblă vorba, inclusiv în rândul susținătorilor dumneavoastră, că motivul invocat în demiterea dumneavoastră a fost scurgerea de secrete de business spre concurență. Cum comentați?

Szabolcs Dull: „Am spus-o de mai multe ori și o spun și acum: nu am oferit secrete de afaceri. În motivația documentului prin care am fost demis, pe care mi l-a înmânat László Bodolai în persoană, figura un punct în care Bodolai scria că și-a pierdut încrederea în mine pentru că am făcut publice comunicatele de serviciu și am repoziționat barometrul în zona de pericol. Deci, nu este vorba de secrete de afaceri.”

Europa Liberă: Se spune că au vrut să vă cumpere. E adevărat?

Szabolcs Dull: „Nici vorbă. Au existat, în ultimele săptămâni, presiuni asupra mea și asupra redacției, dar nu în forma aceasta.”

Europa Liberă: Cum a reacționat redacția imediat după ce a aflat că ați fost demis?

Szabolcs Dull: „E important de știut că László Bodolai nu a anunțat demiterea mea în redacție, la fața locului.”

Europa Liberă: Unde, mai exact?

Szabolcs Dull: „Nu contează, important este că nu în cadrul Index. Aș fi putut avea și varianta semnării unui acord comun, o hârtie pe care scria că, dacă tac, dacă refuz, de exemplu, un interviu cum este și cel de față, atunci, evident, pot pleca în condiții financiare mai avantajoase, cu mai mulți bani. Am refuzat propunerea și pentru că știam, încă de atunci, că va fi extrem de important ca cele întâmplate să fie cunoscute cât mai bine de opinia publică. Pur și simplu nu pot renunța la dreptul meu la exprimare, când și interesul meu este ca acest caz să fie prezentat publicului cât mai transparent, să reiasă cât mai multe detalii legate de el.

Când m-am întors în redacție ca să împachetez și să îmi iau rămas bun de la colegi, László Bodolai adusese deja la cunoștința redacției decizia sa printr-un email, un lucru cu totul străin culturii organizaționale a Index, pentru că noi, și asta a putut vedea lumea întreagă, suntem o echipă foarte solidară, care discutăm între noi problemele și comunicăm foarte mult unii cu alții.

Le-am vorbit colegilor despre cele întâmplate și i-am asigurat că cetatea pe care am apărat-o împreună, am încercat să o apăr, ca să spun așa, până la ultima mea picătură de sânge, dar că nu mai pot continua, le revine lor sarcina să o facă pe mai departe. Am aflat apoi că nu au primit un răspuns liniștitor și așa au decis că, în noile condiții, nu își mai pot desfășura activitatea.”

Vreau să le mulțumesc aici celor din Ardeal pentru numeroasele mesaje private și publice

Europa Liberă: Ce se va întâmpla cu arhiva Index, un pachet informațional pe care l-aș numi esențial pentru societatea și sfera academică din Ungaria? Să o salveze cititorii?

Szabolcs Dull: „Arhiva Index are o valoare cu totul deosebită. Vorbim de o istorie de 21 de ani. Sau, altfel spus, toate transformări prin care a trecut societatea maghiară în ultimii 21 de ani sunt prezente în arhiva Index. Sunt, apoi, nenumărate povești care se leagă de istoria de 21 de ani a Index, inclusiv foarte multe inovații ce țin de istoria presei, momente care definesc conținutul online de limbă maghiară. Arhiva ar trebui păstrată cu orice preț, dar decizia ține, bineînțeles, de proprietarii Index.”

Europa Liberă: Ce se va întâmpla cu echipa și încotro o veți lua dumneavoastră?

Szabolcs Dull: „Am primit foarte multe încurajări. Cum am mai spus, viitorul acesta ține și de câteva condiții tehnice, financiare. S-a întâmplat ceva unic pentru mediul online din Ungaria: pagina Facebook pe care au creat-o colegii mei după ce au demisionat a strâns, în câteva zile, un sfert de milion de like-uri, ceea ce, în condițiile de aici, înseamnă foarte mult.

În ce mă privește, am avut un contract foarte strict, care prevede ca timp de șase luni după plecarea mea să nu mă angajez în proiecte concurențiale. Deci, până atunci, nu pot lua parte la niciun proiect similar, dar le țin pumnii colegilor mei. Spun mereu că valorile pe care s-a clădit Index și de care au nevoie sute de mii sau, uneori, chiar peste un milion de oameni trebuie păstrate. Ungaria are nevoie de ele. Și, în opinia mea, are nevoie de ele nu doar Ungaria, ci întreg Bazinul Carpatic. Pentru că am primit foarte multe mesaje de susținere și de peste hotare și vreau să le mulțumesc aici celor din Ardeal pentru numeroasele mesaje private și publice. O susținere care este extrem de importantă pentru noi și care arată, într-adevăr, că Index este nu doar un produs media al Ungariei, ci pur și simplu al unei întregi regiuni.”

Sursa: romania.europalibera.org

Categories
Locale Nationale Stiri

Scandările antimaghiare ale fotbaliștilor de la FCSB după finala cupei cu Sepsi OSK, pasibile de sancțiuni severe

Conducerea Federației Române de Fotbal (FRF) a sesizat Comisia de Disciplină în legătură cu scandările antimaghiare și jignitoare ale fotbaliștilor de la FCSB după meciul cu Sepsi OSK din finala Cupei României, a declarat pentru G4Media.ro șeful biroului de presă a federației, Cătălin Popescu.

Sesizarea a fost depusă de secretarul general al FRF, Radu Vișan, iar cazul se află pe rol. Potrivit articolului 54 din Regulamentul disciplinar al Federației, sportivii și oficialii care „în mod public, discriminează sau denigrează pe altcineva într-o manieră jignitoare pe motive de rasă, culoare, limbă, religie, sex, origine etnică” pot fi suspendați pentru 6 jocuri la toate nivelurile, în cazul jucătorilor, echipei tehnice şi antrenorilor şi 4 luni pentru oficiali. În plus, clubul respectiv poate fi sancționat cu o penalitate de la 5.000 la 60.000 de lei.

Reamintim că, imediat după ce FCSB a câștigat Cupa României în fața echipei Sepsi OSK Sfântu Gheorghe, jucătorii bucureșteni au sărbătorit alături de câțiva membri ai galeriei și au strigat sloganuri antimaghiare și jignitoare la adresa echipei din județul Covasna.

Ladislau  Bölöni, fost fotbalist emblematic al Stelei, a condamnat dur comportamentul jucătorilor de la FSC. „S-au întâlnit două echipe apropiate de sufletul meu şi îmi pare rău pentru prostia care s-a petrecut după meci. Nu are nimic în comun cu fotbalul. Ce s-a întâmplat este la ani lumină de civilizaţie. Iar faptul că au fost implicaţi şi jucători e contrar principiilor unei echipe din care au făcut parte Duckadam, Belodedici, Lăcătuş, Tudorel Stoica, Bölöni sau Piţurcă”, a transmis  Bölöni, citat de Gazeta Sporturilor.

Potrivit GSP, tonul scandărilor a fost dat de Gheorghe Mustață, un lider al galeriei FCSB, eliberat din închisoare în luna ianuarie, după 6 ani petrecuți în spatele gratiilor pentru violență și șantaj prin taxe de protecție.

Sursa: g4media.ro 

Foto: captură video GSP Live

Categories
Internationale Nationale Opinii Politic

„Armele seducției” lui Viktor Orbán în rândul maghiarilor de peste granițe, date în vileag de „Le Monde“

Oricine are prilejul de a veni în contact cu minoritățile maghiare din România va constata cu ușurință susținerea și loialitatea acesteia – cu excepțiile firești – față de premierul ungar Viktor Orbán. Publicaţia franceză „Le Monde“ a făcut un amplu reportaj în Ardeal, prin care arată care este strategia prin care controversatul om politic a câștigat de partea sa un număr atât de mare de maghiari din afara granițelor. Cultivând Obsesia Trianonului, Viktor Orbán  îşi „galvanizează electoratul” interpelând mulţimea despre nedreptăţile trecutului şi despre acel „diktat“, care a lăsat câteva milioane de maghiari între graniţele ţărilor vecine.

La o sută de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, premierul Viktor Orbán continuă să cultive amintirea acestui „dictat“, scrie „Le Monde“. „A fost odată un pământ între munţi, în spatele interminabilei câmpii a Dunării. Un pământ al „comorilor naturale“ de care „Occidentul a privat Ungaria“, „încălcând frontiere milenare“ pentru a-i forţa pe maghiari să trăiască în spatele unor „frontiere imposibil de apărat”, transformând naţiunea în „culoar al morţii“.   Astfel s-a exprimat premierul ungar, Viktor Orbán, pe 6 iunie, pentru comemorarea „tragediei naţionale“ pe care o reprezintă Tratatul de la Trianon, semnat pe 4 iunie 1920 într-o anexă a Palatului Versailles şi care, o sută de ani mai târziu, încă reprezintă o plagă sângerândă pentru o bună parte a maghiarilor. Semnat între puterile victorioase din Primul Război Mondial şi reprezentanţii unei Ungarii învinse, aliata cu Reich-ului german, Trianon a însemnat pierderea a două-treimi din teritoriul fostului regat al Ungariei, anterior parte integrantă a Imperiului Austro-Ungar. O treime a populaţiilor maghiarofone a fost lăsată în noile ţări vecine, cum ar fi Cehoslovacia şi Romania. Niciun ungur nu poate ignora ce este Trianon, acest „dictat“ impus unei naţiuni mândre, dar izolată lingvistic de puterile victorioase, începând cu Franţa unde Tratatul, la fel ca numeroase alte convenţii care au reconfigurat frontierele Europei după 1918, este în mare parte uitat“, notează „Le Monde“.

Pandemia i-a stricat planurile lui Viktor Orbán, care plănuia să comemoreze acest eveniment prin inaugurarea unui monument controversat în centrul Budapestei, o rampă pe care sunt scrise numele localităţilor pierdute şi care conduce spre o „flacără eternă“ care să simbolizeze Ungaria Mare. Inaugurarea monumentului a fost amânată pentru luna august. În schimb, premierul naţionalist ungar s-a deplasat în localitatea Satoraljaujhely, în apropierea frontierei cu Slovacia, unde a vorbit despre suferinţele Ungariei.

După 100 de ani, aproximativ două milioane de maghiari – în timp ce Ungaria are 9,7 milioane de locuitori – sunt răspândiţi în România, Slovacia, Serbia, Ucraina, Austria, Croaţia şi Slovenia. Aceste „minorităţi“ joacă un rol preponderent în politica internă şi externă a premierului naţionalist Viktor Orbán, care le acordă favoruri de când a revenit la putere la Budapesta în 2010. Le-a permis la peste un milion de etnici maghiari să obţina paşapoarte ungare. „Iar acest lucru îi este favorabil. La fiecare scrutin, votează masiv pentru partidul său, Fidesz“, subliniază cotidianul francez. „Viktor Orbán ne apăra. Ne oferă ajutoare, 300 de lei (60 de euro) pentru fiecare copil, anual; nu este mult, dar acest lucru ne permite să ne plătim pâinea“, spune Veronica C., în vârstă de 61 de ani, de origine maghiară, intervievată de reporterul Le Monde în faţa casei sale din Valea Uzului. În schimb, unii ceangăi din România se consideră pur şi simplu români. Iar etnicii maghiari din Austria se simt complet asimilaţi.   Oficial, Budapesta nu vrea recuperarea teritoriilor pierdute. „Doar statele au frontiere, nu naţiunile. Unii au înţeles acest lucru, alţii nu. Aceştia din urmă ar face bine să se abţină“, a declarat Viktor Orbán. Ameninţarea voalată este destinată în principal ţărilor noncooperante. România şi Ucraina, conduse de guverne liberale proeuropene, fac obiectul criticilor Budapestei. Este în curs un război diplomatic cu Kievul, în contextul în care reprezentanţii celor 150.000 de maghiari critică legea educaţiei din 2017, neaplicată în totalitate, care prevede intensificarea învătământului în limba ucraineană. În aşteptarea teoreticei soluţionări a problemei, Ungaria utilizează vetoul pentru a bloca apropierea Ucrainei de NATO şi de Uniunea Europeană.   

În schimb, cu Serbia procedează exact invers. „Reintegrarea Donbasului şi Crimeei este de neimaginat fără rezolvarea problemei învătământului lingvistic. Această lege este unul dintre motivele mişcărilor separatiste rusofon“, spune pentru „Le Monde“, Laszlo Brenzovics, preşedintele Asociaţiei Culturale a Maghiarilor din Transcarpatia şi mult timp deputat la Kiev. Teza corespunde cu apropierea lui Viktor Orbán de liderul de la Kremlin. Cu ocazia marcării Tratatului de la Trianon, pe 4 iunie, noul premier al Slovaciei, Igor Matovici, a rostit un discurs în faţa reprezentanţilor comunităţii maghiare adunaţi la Bratislava. „Regatul Ungariei era statul nostru comun, unde voi, maghiarii, eraţi majoritatea, iar noi, slovacii, eram în minoritate. Înţeleg perfect că mulţi oameni încă resimt tristeţe şi durere din cauza Trianonului. Dar eu cred că istoria Ungariei este şi istoria noastră. Să îndrăznim deci să spunem că istoria ungară este şi istoria noastră“, a subliniat premierul slovac.    

Din nefericire pentru Orbán are însă prea puţini sprijinitori în Europa, aproape deloc, care să-i ofere mai mult decât vorbe prudente de înţelegere, scrie publicaţia franceză.   

Foto: Newsweek.ro
Sursa: adevarul.ro