Category: Locale

Categories
Locale Nationale Stiri

STUDIU: Românii și maghiarii din Transilvania, mult mai asemănători decât s-ar crede

Potrivit unui studiu realizat recent, maghiarii din Transilvania au un sistem de valori mult mai apropiat de cel al românilor decât de cel al maghiarilor din Ungaria. Studiul respectiv a avut în vedere aspecte precum familia, rolurile de gen și exercitarea cultului religios. Primul pachet de rezultate ale sondajului intitulat „Maghiarii din Transilvania pe harta sistemelor de valori europene” a fost prezentat de specialiştii Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale marţi după-amiază, în cadrul unei conferinţe de presă. 

Directorul institutului, István Horváth a explicat că în cadrul sondajului European Values Study (EVS) au fost studiate pentru prima dată opţiunile valorice ale maghiarilor din Transilvania şi ale comunităţii suedeze din Finlanda. Dintre rezultatele sondajului efectuat în 42 de ţări europene printr-un set de întrebări identice, marţi au fost prezentate cele referitoare la familie, la rolurile de gen şi la exercitarea cultului religios. István Horváth a remarcat că acestea sunt chestiunile în care, în comparaţie cu tendinţele europene, trendurile din România sunt caracteristice şi pentru maghiarii din Transilvania.

Cercetătorul Tamás Kiss a precizat că toate societăţile europene acordă un rol deosebit ataşamentului faţă de familie.Consensul este însă mult mai puţin solid în privinţa valorilor care ţin de familie, ca şi în cazul definiţiei familiei. 

EVS a studiat liberalismul în viaţa privată prin patru întrebări, dintre care două s-au referit la acceptarea homosexualităţii, câte una la acceptarea avortului şi a divorţului. Toate aceste patru întrebări demonstrează existenţa unei linii de fractură pronunţate între Europa de Vest şi fostele ţări socialiste.

Pentru maghiarii din Transilvania şi pentru România în general, liberalismul în viaţa privată este mai puţin caracteristic chiar şi în comparaţie cu zona Europei de Est. Pe o scară valorică între 1 şi 10, acceptarea homosexualităţiia primit 2,4 puncte, cea a avortului 3,5, iar cea a divorţului 4,7.

9%.  din maghiarii din Transilvania sunt caracterizaţi de un liberalism categoric în viaţa privată, în timp ce proporţiaadepţilor unui sistem de valori conservator este de 60%. Potrivit sondajului, conservatorismul puternic privind viaţa privată se asociază cu un simţ mult mai moderat al datoriei faţă de familie. Astfel, răspunsurile referitoare la decizia de a avea copii şi la îngrijirea părinţilor vârstnici au revelat un simţ puternic al datoriei faţă de familie la 36% din maghiarii din Transilvania, în timp ce acest lucru nu este deloc reprezentativ pentru 30%. 

S-a mai evocat faptul că valorile legate de familie îi apropie pe maghiarii din Transilvania mai mult de România, decât deUngaria, considerată oarecum mai liberală în această privinţă. Din această perspectivă, maghiarii transilvăneni diferă faţă de comunităţi minoritare precum ruşii din Estonia, turcii din Bulgaria sau albanezii din Macedonia de Nord, la care caracteristica majoritară este o mentalitate mai conservatoare privind familia şi viaţa privată. 

Cercetătorul Dénes Kiss a precizat că toţi indicatorii studiului au relevat faptul că România este ţara cea mai religioasă în toată Europa, deoarece ea dispune de ratele cele mai ridicate privind numărul celor ataşaţi unui cult religios (97%), al celor care frecventează regulat biserica (31%), al celor care se roagă în mod regulat (81%), precum şi al celor care se consideră credincioşi (85%). 

Potrivit rezultatelor studiului, maghiarii din Transilvania sunt caracterizaţi de o religiozitate deosebit de ridicată încomparaţie cu Europa, ca şi România în general. Astfel, 99% din maghiarii din Transilvania sunt ataşaţi unei confesiuni, 34% frecventează biserica, 83% se roagă regulat şi 89% se consideră credincioşi. István Horváth a adăugat că indicatorii diferă în mare măsură de cei ai Ungariei, o ţară mult mai secularizată.

Sursa: hirado.hu

Categories
Locale Stiri

Curtea de Apel de la Târgu-Mureş a hotărât definitiv că cimitirul militar din Valea Uzului este în proprietatea publică a comunei harghitene Sânmartin

Curtea de Apel de la Târgu-Mureş a respins marţi prin sentinţă definitivă acţiunea oraşului Dărmăneşti în vederea anulării hotărârii Consiliului Local Sânmartin prin care cimitirul militar din Valea Uzului a fost trecut în proprietatea publică a comunei.

Rezumatul sentinţei a fost publicată pe portalul tribunalelor din România. Curtea de Apel a respins, ca instanţă de apel, recursul primăriei oraşului Dărmăneşti împotriva hotărârii în prima instanţă, cu conţinut similar.

“Acum se deschide un nou capitol în procesele legate de cimitir, iar acesta va fi numai în favoarea noastră”, a apreciat primarul comunei Sânmartin, András Gergely, în mesajul video în care a comentat decizia.

La începutul lunii august 2019, oraşul Dărmăneşti a acţionat în justiţie comuna Sânmartin cu scopul de a anula parţial hotărârea din 2007 a consiliului local al comunei, prin care a fost declarat proprietate publică a localităţii din Ţinutul Secuiesc cimitirul militar din Valea Uzului şi clădirile dezafectate ale fostei cazărmi, din apropierea cimitirului. Hotărârea Consiliului Local Sânmartin a fost confirmată şi prin Hotărârea Guvernului nr. 299/2010.

În cursul procesului, Consiliul Local Dărmăneşti a invocat faptul că teritoriul cimitirului a fost inclus în inventarul proprietăţii private a oraşului moldovean încă din anul 1990, iar pe planul de urbanism general (PUG) aprobat în 1997 şi valabil până astăzi, cimitirul este marcat ca teren intravilan al oraşului. În schimb, comuna Sânmartin a prezentat instanţei cărţi funciare de la sfârşitul secolului al 19-lea, care demonstrează că teritoriul disputat este proprietatea comunităţii proprietarilor funciari din comunele Sânmartin şi Ciucani.

Apartenenţa localităţii Valea Uzului, astăzi nelocuită și a cimitirului militar fac obiectul nenumăratelor procese la tribunalele româneşti. O parte din aceste procese au fost iniţiate de Sânmartin, o alta de Dărmăneşti, iar un al treilea grup de procese a fost intentat de prefectul judeţului Bacău.

Sursa: stiriletransilvaniei.ro.

Categories
Locale Politic Stiri

ALEGERI LOCALE: UDMR pe locul I și în Consiliul Județean Covasna

Alegerile locale din 2020 au adus un mare succes pentru UDMR în Județul Covasna. După ce în Consiliul Local Sfântu Gheorghe a obținut o majoritate covârșitoare de 18 mandate, în urma datelor furnizate de Biroul Electoral Judeţean (BEJ) Covasna, reiese că uniunea are cele mai multe mandate, 22, și în Consiliul Județean Covasna. Partidele românești, PSD și PNL, obținând împreună cinci mandate. 

Potrivit rezultatelor finale date publicităţii marţi de Biroul Electoral Judeţean (BEJ) Covasna, Tamás Sándor a câştigat detaşat, cu 43.391 voturi din totalul celor 68.977 valabil exprimate. În felul acesta, a obținut cel de-al patrulea mandat de preşedinte al Consiliului Judeţean Covasna. 

Candidatul Alianţei Maghiare din Transilvania, Bálint József, a fost votat de 7.001 persoane, avocatul Sabin Calinic, care a candidat din partea PSD, de 5.265 persoane, iar candidatul PNL, Stelian Olimpiu Floroian, de 5.119 persoane.

Deputatul Alexandru Teacă (PMP) a obţinut 3.898 de voturi, Gheorghe Şimon (ALDE) – 2.422 voturi, iar Adrian Costea (Partidul Pro România) – 1.881 voturi.

UDMR a avut cele mai multe voturi şi pentru Consiliul Judeţean, reuşind să obţină 22 de mandate, unul prin redistribuire, cu 40.904 voturi din cele 67.224 valabil exprimate.

Alianţa Maghiarilor din Transilvania a obţinut 5.749 voturi şi trei mandate de consilieri judeţeni, PNL – tot trei, unul prin redistribuire, cu 5.403 voturi, iar PSD – două mandate, cu 3.854 voturi.

Sub pragul electoral s-au situat PMP, care a obţinut 3.283 voturi la Consiliul Judeţean, Asociaţia Partida Romilor „Pro-Europa“ – 2.152, ALDE – 2.139, Pro România – 1.904 şi Alianţa USR PLUS – 1.836.

Sursa: Agerpres

Foto: Consiliul Județean Covasna Facebook

Categories
Locale Stiri

COVID-19: Antal Árpád, primarul din Sfântu Gheorghe, testat pozitiv la doar o zi după ce a câștigat alegerile

Din cauza COVID-19, primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Árpád, nu a apucat să se bucure prea mult de succesul înregistrat la alegerile locale . El a anunțat marți într-o postare bilingvă, româno-maghiară, pe Facebook că este testat pozitiv cu noul tip de coronavirus. În plus, a tras un semnal de alarmă privind numărul tot mai mare de cazuri de îmbolnăviri, îndemnând populația la grijă și responsabilitate. 

„Ieri am avut febră, iar în această dimineaţă (marți dimineața-n.r.) nu am simțit gustul pastei de dinți. Deoarece acestea sunt simptome ale infecției cu noul coronavirus, am făcut un test. Rezultatul a fost pozitiv. Mă simt puțin slăbit, dar per total sunt bine. Mâine mă duc la spital pentru o nouă examinare și bineînțeles că voi urma recomandările medicilor”, a scris edilul pe rețeaua de socializare.

„Numărul infecțiilor este în creștere, așa că îndemn pe toată lumea să respecte regulile de prevenire”, a adăugat Antal Árpád.

Categories
Locale Opinii Stiri

ALEGERI LOCALE: La Sfântu Gheorghe, David nu l-a învins pe Goliat. Rezultate catastrofale pentru comunitatea românească

La Sfântu Gheorghe, runda aceasta de alegeri locale a fost lipsită de orice emoții. Primarul Antal Árpád a câștigat detașat cu peste 76%, deși este prima oară după mulți ani în care, pentru funcția de primar al municipiului, s-au înscris în competiție 7 persoane. Cu toate acestea, pot afirma răspicat că Antal Árpád nu a avut contracandidați. Problema cea mai acută o reprezintă însă situația creată la nivelul Consiliului Local. Din cele 21 de poziții de consilieri locali, numai una va fi ocupată de un român, reprezentant al PNL, întrucât că celelalte partide nu au reușit să treacă pragul electoral de 5%. Aceasta înseamnă că, de fapt, românii din Sf. Gheorghe nu mai pot spune că sunt reprezentați în CL, ceea ce este de-a dreptul catastrofal.

Scriu aceste rânduri pe deplin conștientă că ele vor supăra mulți oameni – cu precădere pe cei care s-au aflat în joc și au pierdut ori pe cei care i-au susținut pe cei ce au pierdut. Și, ca să supăr și mai tare, o să relatez exact cum a decurs anul acesta scenariul de campanie electorală din Sfântu Gheorghe. N-a decurs! Tot ce am putut vedea în calitatea noastră de oameni de la care se așteaptă votul au fost pozele unor oameni afișate pe câteva aviziere din oraș, oameni ale căror fețe și nume nu ne spuneau nimic multora dintre noi. E drept că partidele lor le cunoșteam mai toți, dar asta nu a fost de ajuns pentru a atrage oamenii la vot. La locale, ca și la prezidențiale, oamenii votează oameni. Dacă omul nu are notorietate și nici nu și-o creează, mai bine stă acasă. 

Așadar, în timpul campaniei electorale, nu am văzut machete de presă, nu am văzut articole de presă în care candidații să își prezinte proiectele, nu am auzit spoturi radio, nu am văzut nici măcar reclame plătite pe Facebook (care sunt destul de ieftine și eficiente). Dacă se întâmpla să cunoști dinainte vreunul din candidați și să îl ai în lista de prieteni, pe pagina lui personală mai vedeai ceva mișcare, dar destul de timid. Așa se face că partidele românești au obținut foarte puține voturi, sub pragul de 5%, situația în cifre prezentându-se astfel: PSD cu 647 voturi, Alianţa USR-PLUS cu 544 voturi, Pro România cu 436 voturi, ALDE cu 249 voturi şi PMP cu 190 voturi. La mustață, PNL a ajuns la 5,78%, cu 801 voturi, având astfel un singur reprezentant în Consiliul Local, pe Liviu Comăneci – care este și singurul reprezentant al comunității române în următorii patru ani. 

În tot acest context, candidatul UDMR, Antal Árpád, deși ar fi câștigat și dacă nu își făcea campanie, a depus eforturi vizibile și foarte intense pentru promovare, fiind practic singurul candidat coerent care a folosit toate canalele de comunicare pe care le-a avut la îndemână.  Ce-i drept, maghiarii mai au urmărit o contracandidată, Tatár Imola (EMSZ), care s-a clasat pe locul doi cu 7.62% și care se pare că a fost ceva mai activă între cei care s-au pus cu UDMR – o spune și procentul obținut. 

În general, când vine vorba de români, la Sfântu Gheorghe și în orașele locuite majoritar de maghiari, bătălia nu se dă niciodată pentru postul de primar. Este de la sine înțeles că, matematic, este imposibil să depășești un candidat maghiar, atât timp cât criteriul etnic rămâne încă un factor determinant în alegeri. Adevărata bătălie se poartă, de fapt, pentru ocuparea unui număr cât mai mare de locuri în Consiliul Local, ceea ce garantează reprezentarea românilor la nivel municipal. 

În 2016, patru români au intrat în CL și, atunci, ni se părea că tot sunt puțini, pentru că indiferent cum, ar fi fost mereu în minoritate. În prezent, lucrurile stau mai rău. „Românii din Sfântu Gheorghe par să fi ajuns la concluzia că, de fapt, ei sunt și se simt reprezentați de UDMR”, cum descrie un bun prieten situația actuală, făcând haz de necaz. 

Dacă e să căutăm explicații, am putea spune că din cauza prezenței scăzute la vot și a contextului pandemic au stat lucrurile cum au stat. Adevărul este totuși acela că partidele politice românești au scos în față oameni lipsiți de notorietate pe care nici nu i-au susținut în niciun fel să se afirme și să strângă voturi. Rezultatele din acest an sunt poate cele mai slabe din istoria umtimelor decenii a orașului. 

Este foarte ușor să susții că Antal Árpád a avut bani de campanie și spate asigurat de UDMR sau că oricum, indiferent ce făceai, tot nu aveai nicio șansă, că ungurii tot cu ai lor votează. Eu aș fi tentată să cred că nu e chiar așa. Dacă ajungi să pui problema stfel, atunci de ce te mai înscrii în competiție? Nu mai bine stai acasă liniștit? – bine, că tot liniștit ai fost și în campanie, dar vorba vine.

Da, este foarte adevărat că matematic este imposibil să câștigi potul cel mare, dar dacă ai decis că te bagi, atunci dă din coate, ia surlițe și trâmbițe, fă ceva și treci pe locul doi! Am văzut în 2016 că se poate. Atunci, Mădălin Guruianu, consilier local PNL, și-a depus candidatura pentru postul de primar al municipiului și a luptat să aibă vizibilitate. Rezultatul a fost că s-a clasat onorabil pe locul al treilea cu 1.576 de voturi (aproape dublu față de ce a obținut PNL anul acesta).  Scorul său a fost destul de apropiat de cel al contracandidatului maghiar, Bálint József, care s-a clasat pe locul al II-lea cu 1.697 de voturi. Și atunci, ca și acum, Antal Árpád a câștigat detașat cu 13.522 de voturi (73%). Diferența este că, atunci, lumea știa cine mai candidează și a venit la vot. În acest an, nu a avut ofertă. 

Aș mai avea multe de spus, dar în dimineața aceasta am dat peste comentariul unui alegător la o postare despre rezultate, comentariu care sintetizează limpede cum a ajuns David să fie înfrânt de Goliat la Sfântu Gheorghe: „În afara faptului că mi-au invadat spațiul privat al Facebook-ului meu tot felul de candidați, când îi întrebam „Cum aveți de gând să bateți colosul UDMR, ce puteți face voi ăștia mici minoritari, ce planuri aveți ?” , îmi răspundeau scurt „Noi încercăm, sperăm, vrem” și atât. […]. De ce n-au cerut spații de emisii pe radio local, ziare locale în care să ne prezinte eșecurile actualului și cum ar vrea ei să facă lucrurile mai bine? Să visăm chiar la o dezbatere face-to-face cu primarul […] și cu toți contracandidații ? Nici o șansă. Și eu le-am zis la toți „contra-candidații” care se visau acolo sus: „Voi, de fapt, nu vreți nimic, decât să vă voteze lumea, să ocupați degeaba un post acolo, să treacă ziua, luna, anul și să vă luați lefurile degeaba”.

Foto: pixab

Categories
Locale Stiri

Schimbare bruscă de scenariu într-o școală din Județul Covasna, după ce câțiva elevi și un cadru didactic au fost confirmați pozitiv

Nici nu a început bine anul școlar și deja Județul Covasna se confruntă cu schimbarea scenariilor în care se derulează cursurile în anumite școli. Dacă în prima zi de școală 220 de școli și licee din județ au început noul an școlar în scenariul verde și alte 83 în cel galben, în cea de-a doua zi, 6 cadre didactice din 6 unități de învățământ se aflaau dejaîn izolare. Alte 6 cadre didactice din 5 unități de învățământ se aflau în carantină, iar un cadru didactic fuseseconfirmat pozitiv, după cum se arată într-un comunicat de presă emis de Inspectoratul Școlar Județean (IȘJ) Covasna.

Conform informațiilor transmise marți, 15 septembrie, de către IȘJ Covasna, în izolare se aflau „79 de elevi din 7 unități de învățământ din județ, 13 elevi din 3 unități sunt în carantină, în timp ce 4 elevi din 2 unități de învățământ au primit rezultat pozitiv în urma testării.”

„Unitatea de învățământ afectată de îmbolnăvirea unui cadru didactic și a unor elevi este Liceul Teoretic „Mikes Kelemen” Sf. Gheorghe, unde Direcția de Sănătate Publică Covasna a comunicat faptul că elevii unei clase a VI-a și a XII- a vor fi carantinați la domiciliu pe o perioadă de 14 zile, cele două clase urmând a desfășura cursurile on- line, conform scenariului roșu. De asemenea, deoarece cadrul didactic se află în izolare la domiciliu, o clasă I de la Liceul „Noroșii Csoma  Sándor Covasna își desfășoară activitatea didactică on- line”, informează IȘJ Covasna.

Toate acestea se întâmplă deși conducerea IȘJ Covasna a amenajat toate spațiile școlare, astfel încât să asigure atât confortul elevilor și al cadrelor didactice, cât și respectarea normelor de siguranță.

Pentru ca situația să nu se înrăutățească, conducerea inspectoratului a lansat un apel către părinți, cărora le solicită multă implicare și responsabilitate. „Inspectoratul Școlar Județean Covasna mulțumește părinților pentru înțelegerea de care au dat dovadă privind respectarea normelor de distanțare fizică în prima zi de școală și recomandă ca, în continuare, să se conformeze acestora cu strictețe. Rugăm părinții sau însoțitorii copiilor să nu mai aglomereze spațiile din preajma unităților de învățământ pentru a se putea asigura distanțarea fizică. Recomandăm, de asemenea, ca părinții să îi îndrume pe copii în aplicarea regulilor, să poarte un dialog civilizat și constructiv cu școala pentru a crea astfel un climat dominat de încredere, sprijin reciproc și siguranță”, se arată într-un comunicat disponibil pe site-ul instituției.

Foto: ziaruldeiasi.ro

Categories
Locale Nationale Stiri

Elevii maghiari trebuie să învețe limba română – asta cred cei mai mulți maghiari din Transilvania

Potrivit Hirado.hu, un sondaj realizat recent arată că cei mai mulți maghiari consideră că este important sau foarte important ca elevii maghiari să învețe limba română. Numai 1% din respondeți au fost de părere că limba română nu le este necesară. Același sondaj arată că maghiarii sunt nemulțumiți de standardul învățământului în limba română, pe care îl consideră inferior celui în maghiară. 


Cercetarea intitulată „Monitor al Minorităţilor 2020” a fost realizată de Institutul de Politici Publice din Ţinutul Secuiesc şi de Institutul Bálványos, pe un eşantion reprezentativ, rezultatele studiului fiind prezentate de István Gergő Székely, Tibor Toró şi Tamás Kiss, cercetători ai minorităţilor naţionale.


Dintre respondenţi, 69% au spus că este foarte important ca cei mici să înveţe limba română, 22% au spus că este important, şi doar 1% au considerat că acest lucru nu este important sau că nu este deloc important, a relatat Tibor Toró.


Cu toate acestea, respondenţii au îmbrăţişat stereotipul larg răspândit în societatea românească, potrivit căruia „mulţi maghiari nici nu vor să înveţe limba română”, potrivit sursei citate.


Acest lucru se datorează faptului că 34% dintre cei întrebaţi au fost complet de acord cu acest enunţ, iar 13% a fost în mare parte de acord, însă nu cu referire la propria persoană, ci la alte persoane. 

În timpul sondajului care a fost efectuat în luna iunie, prin telefon, pe un eşantion reprezentativ pentru maghiarii din Transilvania, 22% dintre respondenţi consideră că vorbesc limba română perfect sau la nivel de limbă maternă, 33% au spus că vorbesc bine limba română, dar că au un accent sesizabil, 29% au răspuns că în majoritatea cazurilor se pot face înţeleşi atunci când vorbesc în limba română, iar 16% au spus că întâmpină dificultăţi sau că nu vorbesc deloc româneşte.


Sondajul a arătat, de asemenea, că pentru mulţi, limba română reprezintă subiectul unor frustrări semnificative. 22% dintre respondenţi sunt anxioşi atunci când trebuie să vorbească româneşte, raportul celor care nu simt deloc astfel fiind de numai 53%.

 
Tamás Kiss a subliniat că sondajul a arătat că maghiarii din Transilvania au o opinie foarte proastă despre sistemul de învăţământ românesc în general, părerea lor despre învăţământul în limba maghiară fiind una mult mai pozitivă. Acesta a adăugat că, deşi în elita politică este larg răspândită opinia conform căreia standardul învăţământului în limba maghiară este unul inferior celui în limba română, cifrele nu confirmă această viziune. 


Media obţinută de elevii maghiari la examenele de bacalaureat este împinsă sub media naţională doar de nota obţinută la limba şi literatura română. Mai mult decât atât, la măsurătorile internaţionale (PISA), cei care învaţă în limba maghiară au performanţe mai bune decât media naţională, mai scrie Hirado.hu

Sursa: hotnews.ro

Foto: ebihoreanul.ro 

Categories
Locale Nationale Politic Stiri

Deputatul UDMR, Márton Árpád, nu mai vrea în Parlament

După 30 de ani de activitate în Parlament, deputatul UDMR, Márton Árpád, a decis să nu mai candideze anul acesta pentru un nou mandat, după cum se arată în portalul de limbă maghiară transindex.ro. „Am lucrat în Parlament timp de 30 de ani. A fost suficient ”, a declarat Márton pentru transindex.ro.

El a precizat că vrea să se retragă din toate activitățile publice și a susținut că nu a fost la mijloc nicio presiune din partea conducerii UDMR pentru a lua această decizie.

Márton Árpád este membru al Camerei Deputaţilor din Parlamentului României, unde reprezintă UDMR din 1990. În tinerețe, a înființat revista Európai Idő, un săptămânal care s-a ocupat cu problemele drepturilor omului şi ale minorităţilor naţionale. Tot în 1990 a devenit preşedintele UDMR din judeţul Covasna. Ulterior, a fost în mai multe mandate, după caz,preşedintele organizaţiei judeţene, preşedinte al organizaţiei teritoriale, respectiv preşedinte executiv teritorial al UDMR. 

În prezent este preşedintele Consiliului Reprezentanţilor Unionali din Judeţul Covasna și reprezintă UDMR în  comisia pentru educaţie şi cultură a Conferinţei Permanente Maghiare şi în comisia interguvernamentală mixtă româno-maghiară privind drepturile minorităţilor naţionale. 

Márton Árpád a afirmat că un rol important în decizia de a nu mai candida pentru un nou mandat l-au jucat atacurile la adresa sa datorate contribuției avute la modificarea legilor justiției în comisia condusă de Florin Iordache.

Deputatul UDMR a avut un aport important la schimbarea legilor justiției și codurilor penale în Comisia Iordache, susținând alături de PSD modificările propuse de partidul condus atunci de Liviu Dragnea. După condamnarea fostului șef al PSD, Márton Árpád a fost marginalizat de conducerea UDMR și a fost mutat din Comisia juridică în Comisia de Cultură a Camerei Deputaților.

Sursa: g4media.ro

Foto: Facebook Márton Árpád

Categories
Locale Stiri

Județul Covasna ocupă antepenultimul loc la atragere de fonduri europene

Conform unui grafic publicat pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene, județul Covasna stă foarte prost la capitolul atragere de fonduri europene, clasându-se pe antepenultimul loc în ce privește numărul de contracte semnate și valoarea totală a fondurilor nerambursabile atrase în perioada 2014 – 30 iunie 2020. 

Harta interactivă arată că în top 5 pozitiv, adică a județelor care au atras cele mai multe fonduri, se regăsesc Ilfov (81 de contracte și 10,532 de miliarde de lei), București (368 de contracte în valoare totală de 8,891 miliarde de lei), Constanța (261 de contracte în valoare de 6,787 miliarde de lei), Cluj (456 de contracte în valoare de 5,853 miliarde de lei) și Dolj (291 de contracte, în valoare de 4,861 de miliarde de lei). 

De cealaltă parte, județul Covasna este codaș cu cele 68 de contracte semnate de autorități, în valoare de numai 482 de milioane de lei. Asta în condițiile în care în județele vecine sunt notate valori între 757 de milioane (Harghita, din 144 de contracte) și până la 2,617 miliarde de lei (în Bacău, fonduri atrase din 162 de contracte). 

Alături de Covasna, în topul codașelor se mai regăsesc Teleorman, cu 64 de contracte și 574 de milioane de lei, dar și Brăila, cu 65 de contracte și 747 de milioane de lei. 

Cât despre programele prin care au fost atrase fondurile, cele mai multe contracte au fost derulate prin POR (56), în valoare totală atrasă de la UE de 284.578.906 de lei (393.073.695 de lei valoare totală). Câte 5 contracte sunt finanțate prin POIM și POCU, primele în valoare de 28.313.325 de lei de la UE (41.133.186 de lei valoare totală), respectiv 37.628.181 de lei de la UE (44.081.112 valoare totală a contractelor). 

Datele sunt prezentate cu mențiunea că anumite contracte se implementează la nivel național sau în mai multe județe și nu se pot include. 

„Ce facem cu banii europeni în România? Cum contribuie fondurile la dezvoltarea localităților, județelor și regiunilor în care locuim, la bunăstarea noastră? Datorită fondurilor europene, mulți români sunt conectați la infrastructura de apă, la cea de internet sau transport, beneficiază de o educație mai bună în școli, de asistență și tratamente medicale în spitale sau de noi calificări pe piața muncii. Tot datorită banilor europeni, mulți oameni lucrează, inovează sau își încep propria afacere”, se mai arată pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene. 

Anul trecut, în datele publicate până la data de 30 iunie 2019, județul Covasna era tot la coada clasamentului, cu 53 de contracte semnate, în valoare de 409 milioane de lei. 

Sursa: covasnamedia.ro

Categories
Locale Stiri

Limba în care va studia copilul unui cuplu româno-maghiar, subiect de dispută în fața instanței clujene

Un fost cuplu româno-maghiar din Cluj-Napoca a disputat în instanță o speță inedită: dacă fiul lor în vârstă de trei ani va merge la școală cu predare în limba română sau în limba maghiară. După ce fiecare părinte și-a prezentat propria argumentație, instanța a decis ca cel mic să urmeze o școală în limba română, însă decizia nu este definitivă.   

Cazul este judecat la Judecătoria Cluj-Napoca, unde magistraţii trebuie să ia o decizie în privinţa educaţiei unui copil de trei ani, care provine dintr-un cuplu româno-maghiar.  Cel care a apelat la instanţă este tatăl, un avocat clujean, care vrea să obţină astfel acordul fostei sale partenere de viaţă ca fiul lor de trei ani să fie înscris la grădiniţă la program cu predare în limba română. Micuţul ar avea de benficiat dacă ar urma grădiniţa şi şcoala în limba română, spune el. În schimb, el consideră că educaţia în limba maghiară i-ar limita ulterior băieţelului şansele atât în viaţă, în general, cât şi pe piaţa muncii, pe viitor, notează Făclia de Cluj.

„În primul rând am ţinut ca fiul nostru să meargă la o grădiniţă cu predare în limba română pentru a fi eu sigur că atunci când va creşte voi putea comunica în limba română cu el. Acum stă cu mama şi cu buncii materni şi vorbeşte doar maghiara. Dacă ar merge şi la grădiniţă, iar apoi la o şcoală cu predare în limba maghiară, aş ajunge în situaţia să nu mai pot vorbi cu el pentru că nu va şti limba română. Pe de altă parte, cunoscând bine limba română va avea şanse mai mari de a urma o facultate performantă la noi în ţară, ceea e îi va mări şansele de acces pe piaţa muncii. Nu-l împiedică nimeni să înveţe maghiara. Poate să înveţe cât mai multe limbi, însă trebuie să cunoască în primul rând limba română. E vorba de interesul superior al copilului şi dreptul tatălui de a păstra legături personale cu minorul, dar şi invers”, a spus bărbatul.


În schimb, mama copilului şi-ar dori ca micuţul să urmeze grădiniţă în limba maghiară. „Menţionez şi subliniez faptul că fiul nostru vorbeşte atât limba maghiară, cât şi limba română exact la fel de bine, deşi este vorba de un copil de trei ani. Este adevărat faptul că, eu, mama copilului, sunt de etnie maghiară şi am solicitat în repetate rânduri tatălui acordul acestuia să continue învăţământul în limba maghiară, formă de învăţământ pe care a frecventat-o până în prezent cu acordul tatălui”, spune femeia. 

Aceasta a mai afirmat că băieţelul a frecventat creşa în limba maghiară cu acordul tatălui, care nu şi-a pus până acum această problemă. În opinia ei, nu întâmplător bărbatul s-a adresat instanţei după despărţire, iar gestul său ar fi motivat în realitate de răzbunare.  „Pledez în faţa instanţei exact cum pledează el şi repet sunt de etnie maghiară, cu gradiniţa şi şcoala absolvită în această limbă. Faptul că am parcurs etapele preşcolare şi şcolare în limba maghiară nu m-a prejudiciat, din contra a fost un privilegiu. Este în interesul copilului să înveţe ambele limbi în mod paralel, având posibilitatea aceasta la grupa maghiară, întrucât curricula grădiniţei prevede programă atât în limba maghiară, cât şi în română. În schimb, dacă frecventează grădiniţa în limba română va avea posibilitatea să înveţe doar o singură limbă, ceea ce este în defavoarea copilului, pe de altă parte limitându-l astfel de a cunoaşte şi cultura şi literatura maghiară”, a adăugat femeia.   

Până la urmă, dată fiind poziţia lor ireconciliabilă, bărbatul a apelat la Judecătoria Cluj-Napoca pentru ca instanţa să stabilească limba în care ar urma să fie educat copilul. Şi pentru că procesul se anunţă de durată, până la obţinerea unei sentinţe definitive, tatăl copilului a cerut instanţei să tranşeze disputa prin procedura urgentă conferită de ordonanţa preşedinţială, având în vedere că era perioada înscrierilor la grădiniţă.

Judecătoria Cluj-Napoca a admis solicitarea bărbatului, dispunând înscrierea copilului la grădiniţă în limba română. „Admite în parte cererea de emitere a ordonanţei preşedinţiale înregistartă sub nr. 10206/211/2020 formulată de reclamantul M. V. în contradictoriu cu pârâta B. I.-S.. Suplineşte consimţământul mamei B. I.-S. şi al tatălui M.V. în vederea înscrierii minorului M. V. D., […] la Grădiniţa Bambi situată în Cluj-Napoca, Str. Moţilor nr. 58, judeţul Cluj, în grupa mică, în limba română, pentru anul şcolar 2020-2021”, se arată în încheierea instanţei clujene.   

Decizia nu este însă defintivă, iar procesul va continua la Judecătoria Cluj.

Sursa: Adevarul.ro

Foto: jobcrusher.ro