Category: Politic

Categories
Internationale Politic

„Amabilităţi” româno-ungare în plină pandemie. Faza diplomatică

După ce, la începutul săptămânii trecute, parlamentara Szabó Tímea a susținut că guvernul de la Budapesta a început o campanie de denigrare împotriva ei, susținută de presa aservită actualului premier, Viktor Orbán, după o luare de poziție în Parlament prin care condamna gestul acestuia de a le trimite echipamente de protecție și ajutoare medicale maghiarilor din afara graniței, conflictul s-a externalizat, trecând de la o problemă internă la un conflict diplomatic româno-ungar.

Totul s-a petrecut în urma gestului ministrului de Externe al Ungariei, Péter Szijjártó, care în weekend a făcut public pe Facebook un mesaj pe care ambasadorul României la Budapesta, Marius Lazurca, l-a expediat către mai mulți ambasadori, pe un grup de WhatsApp, cu scopul de a-i informa că o politiciană a opoziției maghiare a fost atacată și insultată. În opinia ministrului ungar, gestul amdasadorului român este unul de nivel atât de josnic, încât l-a determinat să afirme că „probabil de aici nu se poate coborî mai jos” și că „este șocantă isteria mincinoasă evidentă a ambasadorului român”.

https://www.facebook.com/szijjarto.peter.official/posts/160785965413962

Se pare însă că Marius Lazurca și-a exprimat solidaritatea față de Szabó Tímea, care nu doar că a fost întreruptă în timpul discursului din Parlament și discreditată de anumite publicații, dar, după cum a afirmat public, ar fi primit și amenințări personale prin telefon. Mai mult decât atât, ambasadorul român i-a trimis un mesaj de solidaritate parlamentarei în care precizează totodată că deși își cunoaște obligația de a rămâne în afara și deasupra competiției politice din Ungaria și se și supune acestei reguli, nu poate abdica de la principiile fundamentale ale decenței umane și bunului simț, exprimându-și totodată speranța că Szabó Tímea va rezista după insultele primite.

Cu toate că Szabó Tímea a lămurit public faptul că poziția sa nu are legătură cu maghiarii din Transilvania sau din alte zone vecine, ci cu felul defectuos în care consideră că s-a făcut distribuirea de echipamente pe teritoriul Ungariei, pentru cetățenii acestei țări, ea precizând într-o postare explicativă că trei dintre cei patru bunici ai săi provin din Transilvania, deci este legată afectiv de această zonă, Péter Szijjártó a insistat asupra faptului că problema parlamentarei din opoziție se referă doar la ajutorul trimis de statul ungar maghiarilor din Ardeal și Ținutul Secuiesc. În plus, el a mai afirmat că, în opinia sa, ambasadorului român îi convine că există în Parlamentul Ungariei partide care gândesc ca el. „Să clarificăm faptul că opoziția maghiară, cu Szabó Tímea în rândurile ei, și ambasadorul român trebuie să înțeleagă limpede ca apa că maghiarii din afara granițelor sunt parte a națiunii maghiare. De aceea, și în viitor îi vom ajuta exact cum am făcut-o și până acum”, a subliniat în încheierea controversatei postări de pe Facebook, ministrul ungar.

Până în prezent, Ministerul Afacerilor Externe nu a făcut nicio declarație cu privire la conflictul iscat, dar în politica românească au existat luări de poziție în acest sens. „Reacția disproporționată a lui Péter Szijjártó, ministrul de Externe al Ungariei, față de ambasadorul României la Budapesta trebuie să primească o replică de solidaritate a MAE cu diplomatul român Marius Lazurca”, a scirs fostul premier tehnocrat al României, Dacian Cioloș pe pagina sa de Facebook, unde și-a exprimat aprecierea și solidaritatea față de ambsadorul român, precizând totodată că îi va solicita liderului PPE să facă demersurile necesare la nivelul guvernului ungar pentru a pune capăt unor asemenea escaladări de limbaj și comportament politic cât timp se consideră parte din Europa valorilor democratice.

https://www.facebook.com/dacianciolos/posts/2912774955426437

Preşedintele UDMR, Hunor Kelemen, vede în gestul guvernului ungar un act de solidaritate, dar și o dovadă a faptului că maghiarii din afara granițelor țării se pot baza pe el, conform celor declarate în emisiunea „Bună dimineaţa, Ungaria!” de pe postul ungar de radio Kossuth – precizează g4media.

România și Ungaria nu se află la primul conflict diplomatic din timpul mandatului ambasadorului Marius Lazurca. Relații tensionate între cele două state au mai avut loc și în 2019, pe fondul acordării de ajutoare financiare pentru fermierii din Transilvania de către guvernul de la Budapesta. Atunci, ambasadorul român a atras atenția asupra faptului că acordarea subvențiilor respective s-a făcut fără un acord prealabil al României în acest sens.

Mirela Cara Dragu

Surse: g4media.ro, Facebook.

Categories
Politic Stiri

UPDATE. Scandal politic în Ungaria după interpelarea adresată ministrului de externe în Parlament pe tema ajutoarelor acordate maghiarilor din afara granițelor

Deranjată de felul în care a fost interpretată luarea sa de poziție în Parlament privind ajutorul pe care Guvernul Orbán a decis să îl acorde maghiarilor din România și din alte câteva state, Tímea Szabó, liderul grupului parlamentar Dialog pentru Ungaria (Párbeszéd Magyarországért), a decis să își caute dreptatea în instanță.

Într-o postare pe Facebook, publicată marți, 21 aprilie, aceasta își face cunoscută intenția de a acționa în justiție publicația Origo, precum și publicații despre care afirmă că susțin și promovează poziția FIDESZ, pretinzând în mod fals că, în luarea sa de poziție în Parlament, s-a declarat împotriva furnizării de echipament de protecție pentru maghiarii de peste graniță. Făcând referire la modul abrupt în care a fost întreruptă în timpul discursului său de către preşedintele Parlamentului, Kövér László, Tímea Szabó susține că nu a fost lăsată să își ducă ideea până la capăt, ceea ce a făcut posibilă interpretarea deja vehiculată a discursului său, care ar fi continuat astfel: „Nu este nimic în neregulă cu faptul că Guvernul îi ajută pe alții, dar da, presupusul stoc intern de 20 de milioane de măști este în depozit de săptămâni întregi, nefiind distribuit încă, în timp ce spitalele, medicii de familie și oamenii nu au acces la ele și nu au echipamente corespunzătoare”, a scris liderul grupului parlamentar Dialog pentru Ungaria, subliniind că în opinia sa insinuarea deputaților FIDESZ este insidioasă, având în vedere faptul că trei dintre cei patru bunici ai săi sunt transilvăneni și că încă își amintește vremurile grele ale copilăriei petrecute în timpul lui Ceaușescu. Explicația originilor vine ca replică la răspunsul primit de ea din partea FIDESZ, prin vocea secretarului de stat responsabil pentru relaţiile cu Parlamentul în cadrul Cabinetului Prim-Ministrului Ungariei, Csaba Dömötör, care explicase că, fără voia lor, dincolo de graniţele Ungariei trăiesc milioane de maghiari, care au supravieţuit zeci de ani comunismului şi cărora li s-au ignorat drepturile lor fundamentale, adăugând că este momentul ca acești maghiari să primească o mână de ajutor.

https://www.facebook.com/szabotimeapm/posts/2960109947378919

Mai mult decât atât, Tímea Szabó merge chiar mai departe cu afirmațiile sale, acuzându-i pe susținătorii premierului Ungariei de minciuni repetate care nu au alt scop decât acela de a abate atenția publicului de la neregulile pe care le săvârșesc în actul guvernării.

„Nu este prima dată când mamelucii lui Viktor Orbán au mințit pentru a abate atenția de la furtișagurile lor constante și de la eșecul de a ajuta cetățenii, inventându-și noi și noi dușmani. Dar nu vom renunța să luptăm în continuare și vom înlocui acest guvern al inumanității în 2022, cu sprijinul opoziției!”

UPDATE: Ulterior, Tímea Szabó a mulţumit, printr-o nouă postare pe Facebook, susţinătorilor săi şi a celor care i-au trimis încurajări, susţinând că a început deja demersurile legale şi că nu se va opri din această „luptă împotriva guvernării injustiţiei, minciunilor şi a tratamentelor inumane”.

Mirela Cara Dragu

Sursa: Facebook.

Categories
Opinii Politic

Democraţie în pandemie: scrisoare deschisă semnată de peste 50 de personalităţi europene. Este situaţia din Ungaria un precedent periculos pentru statele din Europa?

Pandemia în care se zbate umanitatea astăzi pare a nu fi periculoasă doar din punctul de vedere al sănătății populației lumii, ci și din punctul de vedere al sănătății sistemelor de guvernare, fiind în unele cazuri o amenințare posibilă la adresa sistemelor democratice.

Un exemplu în acest sens l-ar putea oferi Ungaria, al cărei premier, Viktor  Orbán, a primit la sfârșitul lunii martie, prin votul Parlamentului, permisiunea de a guverna prin decrete pe durata pandemiei, care este greu de estimat și care i-a determinat pe unii sceptici să considere că puterea executivului de la Budapesta s-ar putea extinde și după ce starea de urgență va înceta, degenerând într-o guvernare de tip autocratic.

Pe scurt, noua lege prevede că, în această perioadă a pandemiei, nu pot fi organizate alegeri, guvernul poate suspenda aplicarea unor legi, iar persoanele care publică informații considerate neadevărate sau alarmiste despre pandemia de coronavirus și măsurile luate de guvern, riscă să ajungă după gratii. Legea include și mijloacele de informare în masă, fiind percepută de mulți ca o cenzură a presei.

Criticată deja în repetate rânduri, de mai multe voci cunoscute la nivel mondial, legea din Ungaria a fost adusă explicit în atenția Uniunii Europene printr-o scrisoare iniţiată de organizaţia CIVICO Europa, semnată de peste 50 de personalități europene, între care și fostul prim-ministru al României, Petre Roman. Inițiativa îi aparține fostului membru al Comisiei Europene, László Andor, la care se adaugă Guillaume Klossa, Co-presedinte la CIVICO Europa, fost Director al Uniunii Europene de Radio și Televiziune (EBU), Francesca Ratti, Copreședinte CIVICO Europa și Guy Verhofstadt, MEP, fost prim-ministru al Belgiei. Textul a apărut, simultan, în importante publicaţii europene, printre care La Stampa (Italia), Liberation (Franța), Publico (Portugalia).

Scrisoarea trage un semnal de alarmă, precizând că „o asemenea concentrare de putere este fără precedent în Uniunea Europeană. Ea nu servește luptei impotriva noului coronavirus sau consecințelor economice. Mai degrabă, deschide ușa către toate tipurile de abuzuri, cu bunuri publice și private care sunt acum la mila unui executiv care nu mai este responsabil.” Aceste realități, susțin semnatarii scrisorii, fac ca Uniunea să riște „să-și discrediteze toate eforturile de sprijinire a procesului democratic, a statului de drept, a transparenței, solidarității și dialogului social nu numai în țările membre, ci și în cele candidate.” Aceștia adaugă că „guvernarea prin intermediul ordonanțelor pe o perioadă de timp nelimitată este o încălcare severă a tratatelot UE, a Cartei Drepturilor Fundamentale și a Convenției Europene a Drepturilor Omului.”

Scopul scrisorii este acela de atrage atenția asupra nevoii imperioase de a denunța și sancționa atacurile premierului ungar asupra democrației, aceasta fiind și un îndemn către toate instituțiile europene, instituțiile naționale, cetățeni, societatea civilă și instituțiile media să fie vigilenți.

„Facem apel către media din fiecare stat să dedice segmente ale jurnalelor de știri situației din Ungaria. De asemenea, rugăm să ofere maghiarilor, în calitate de cetățeni europeni, acces gratuit la conținutul lor ca sursă multiplă și independentă de informații.
Facem apel la Comisia Europeană, în calitate de apărător al Tratatelor, să reacționeze urgent și să adopte sancțiuni proporționale cu gravitatea încălcărilor inacceptabile a legilor și valorilor europene (criteriul Copenhaga). În final, facem apel către toți cetățenii europeni să privească situația din Ungaria nu ca pe ceva extern, ci ca pe o amenințare fundamentală la interesele noastre comune. Este timpul ca noi toți să ne unim forțele în această luptă. Miza nu este numai sănătatea noastră, ci idealurile comune și supraviețuirea Uniunii noastre și a democrațiilor.“

Așadar, în tot contextul creat se ridică o întrebare legitimă: este democrația Ungariei amenințată, devenind astfel și un precedent periculos care să expună la risc de destrămare Uniunea Europeană sau totul ține de interpretarea exagerată a unor intenții nevinovate de a combate inamicul principal al lumii, nicio măsură nefiind necesară împotriva premierului ungar? După cum spune o zicală veche, adevărul e mereu undeva la mijloc, dar în acest context, cel mai greu de depistat este mijlocul însuși.

Mirela Cara Dragu

Categories
Politic Stiri

Interpelare în Parlamentul de la Budapesta legată de echipamentele de protecţie oferite maghiarilor de peste graniţe

Se pare că mişcarea Guvernului Ungariei, coordonată de ministrul de externe, Péter Szijjártó, de a oferi în ajutor maghiarilor din afara graniţelor unele provizii medicale în lupta cu COVID-19, şi despre care am mai scris şi noi aici şi aici, nu fără a fi criticaţi, a trezit unele suspiciuni în Parlamentul de la Budapesta.

Interpelarea a fost adresată de către Tímea Szabó, liderul grupului parlamentar Dialog pentru Ungaria (Párbeszéd Magyarországért), pentru ministrul Péter Szijjártó, cel care s-a ocupat de partea oficială a transportului de ajutoare din Ungaria.

“De fiecare dată când premierul apare în spitale, în faţa presei, în jumătatea cazurilor, medicii care îl întâmpină nu au mască sau au o mască chirurgicală despre care majoritatea medicilor spun că nu sunt eficiente”, a declarat Tímea Szabó. În continuare, aceasta a mai afirmat că au aflat că judeţul Cluj a primit 21 000 de măşti, judeţul Mureş 60 000, la fel şi Berehove, Miercurea Ciuc, judeţul Covasna, Zalău, Croaţia şi Macedonia. Dacă suntem atât de bine aprovizionaţi, de ce mor aşa de mulţi la noi?, a întrebat deputata partidului de opoziţie din Parlamentul Ungar.

Tímea Szabó a fost întreruptă de la a-şi continua discursul de către preşedintele Parlamentului, Kövér László, politicianul din opoziţie arătându-şi indignarea faţă de modul în care a fost tratată.

https://www.facebook.com/parbeszedmagyarorszagert/videos/vb.113684438795574/533980057550014/?type=2&theater

Răspunsul din partea guvernării Fidesz a venit de la secretarul de stat responsabil pentru relaţiile cu Parlamentul în cadrul Cabinetului Prim-Ministrului Ungariei, Csaba Dömötör şi a fost tranşant şi clar: “Să vă fie ruşine!”. Acesta a explicat că dincolo de graniţele Ungariei trăiesc milioane de maghiari în afara voinţei lor, care au supravieţuit zeci de ani comunismului şi cărora li s-au ignorat drepturile lor fundamentale.
“Acum avem şansa să le dăm o mână de ajutor, şi chiar să o facem pentru că aparţinem unul de celălalt”, a declarat secretarul de stat numind scandalos faptul că există partid de opoziţie care nu este de acord cu acest lucru.

Categories
Opinii Politic

Până unde se poate merge cu limitarea libertăților fundamentale în timpul pandemiei? Cazul Ungariei

O analiză acidă publicată în reputata publicație Revista 22, de către prodecanul Facultății de Științe Politice a Universității din București, Raluca Alexandrescu, face o radiografie a actualului context politic și social, luând ca exemplu recenta victorie în Parlamentul de la Budapesta a Guvernului Viktor Orban, în ciuda protestelor opoziției din Ungaria, dar și a unor organisme internaționale, precum OSCE sau ONU.

În data de 30 martie, Legislativul ungar a votat extinderea pe termen nelimitat a stării de urgență decretate pe 11 martie. Concomitent, primul-ministru, Viktor Orban și guvernul său primesc puteri sporite în domeniul legislativ, iar Parlamentul este, de facto, suspendat, pentru că guvernul își rezervă dreptul de veto.

Orbán a pus presiune şi pe mass-media, oricum controlată cu mult timp înainte de izbucnirea crizei globale provocate de pandemie. Astfel, în timpul stării de urgență, delictul de „răspândire de știri false (fake news)” poate fi pedepsit cu închisoare până la cinci ani.

Se vorbeşte tot mai insistent despre declinul democraţiei, despre faptul că instituțiile statului de drept sunt lent măcinate de uzură și că, mai devreme sau mai târziu, ajustări esențiale trebuie făcute asupra sistemului. Pe de altă parte, şi despre pericolul populismelor sau naționalismelor sunt deja pline biblioteci întregi (închise pe timpul pandemiei).

Experiența zilelor acestea, cât se poate ea vedea, ne arată că îngrădirea globală a drepturilor și libertăților fundamentale alimentează regimuri politice aduse la putere pe valul populismului, naționalismului sau al fascinației liderului autoritar. Variațiuni mai mult sau mai puţin pronunţate ale acestui fenomen se regăsec la regimurile Orbán din Ungaria, Bolsonaro din Brazilia sau de Modi din India, care care au ajuns la putere, prin mecanismele democrației, adică prin alegeri declarate libere.

În acest context, starea de urgență se arată instrumentul optim de punere în practică și de consolidare a unei agende deloc ascunse: restrângerea libertății de exprimare şi ranforsarea atribuţiilor executivului în Ungaria, pretinsa luptă împotriva corectitudinii politice și a „derivei morale și economice” prin control politic și rasial în Brazilia, ura indistinctă împotriva populației de religie musulmană și excluderea de la calitatea de cetățean a zeci de milioane de oameni, pe criterii de apartenență religioasă, în India.

Restrângerea drepturilor și libertăților la nivel global este justificată azi de argumentul binelui comun, a unui obiectiv major, suficient de concret pentru a mobiliza, să-i spunem tot în termenii lui Rousseau, voința generală.
Dar este oare egalitatea în fața bolii o realitate sau o poveste livrată cetățenilor lumii pentru liniștirea spiritelor? Dincolo de principiile fiziologice și ale evoluției, egalitatea apare, ca întotdeauna, o utopie, care acum crește însă mai mult decât în alte momente de bulversare globală. De aceea, pandemia aduce, pe lângă criza sanitară, o criză politică adâncă, din acelea care au vocația reconfigurării, în modernitate, a paradigmelor și clivajelor politice.

Lumea democratică este îngrijorată de restrângerea acestor libertăți în spațiile „democrațiilor consolidate”. Deja traumatizată de măsurile de izolare fără precedent, populația se întreabă nu numai când va reveni la normalul sanitar, ci și în ce măsură lumea noastră se va reconstitui „așa cum a fost”.
În cazul românesc, măcinat vreme de zeci de ani nu numai de dictatură, abuz, control, ci și de incompetență, clientelism, corupție, s-a ajuns în mod evident și la un alt tip de problemă: asistăm, progresiv, la acționarea unui soi de clauză de autoconservare (în sensul contractualist al termenului) care determină acțiuni până mai ieri neverosimile: ministrul sănătății își dă demisia în plină pandemie apoi, ca la un semn, zeci de medici și cadre medicale pleacă din spitale, le abandonează, își abandonează pacienții, locul de muncă.
Pare că legăturile sociale, în virtutea excepționalității, se dizolvă, își pierd conținutul, iar eforturile ridicole ale autorităților de a suplini coeziunea prin gesturi populiste, găunoase și absurde adâncesc impresia apăsătoare a deteriorării țesutului social adânc. Sistemul politic românesc suferă de maladia cronică a lipsei de încredere în instituții, acutizată acum de spectacolul tragic al neputinței, minciunii, incompetenței ajunse în fața probei de foc a situațiilor de viață și de moarte; poliția punând imnul la difuzor la ore fixe nu e remediul, ci acceleratorul bolii.

Sursa: revista22.ro