Category: Opinii

Categories
Opinii

Cum trebuie înțeleasă decizia instanței în cazul Liceului Romano-Catolic din Târgu Mureș? Istoric și evoluție 2014, 2018, 2022

Înalta Curte de Casație și Justiție a dat sentința în dosarul 95/43/2019 și a menținut sentința Curții de Apel Târgu Mureș, care a anulat, ca primă instanță,  ordinele ministeriale prin care s-a dispus, în 2018, reînfiinţarea Liceulului Teologic Romano Catolic “II Rakoczi Ferenc” din Târgu Mureș.

Deși primită cu stupefacție de majoritatea politicienilor maghiari, decizia nu este o surpriză pentru cine cunoaște detaliile cazului, deoarece modul în care a fost înființat liceul nu a ținut seama de pașii legali și de birocrația românească, ci a vrut să rezolve rapid o situație care putea fi rezolvată fără probleme, cu mai mult tact. Pe scurt, liceul a fost înființat printru-un ordin de ministru, care nu corespundea legislației, deoarece „încalcă principiul autonomiei publice locale și al descentralizării”, adică școala trebuie înființată prin hotărârea consiliului local, după îndeplinirea unor condiții stipulate de lege.

Cine are de suferit după această decizie? Bineînțeles copiii și părinții lor, care nu mai știu la ce liceu sunt, unde vor învăța de mâine sau unde vor da bacul.

Cine este de vină pentru situația creată? Fără să dăm nume, să zicem că de vină sunt cei care au luat decizii pripite sau oportuniste, români și maghiari, și nu s-au gândit că ceea ce au facut poate face rău pe atât de multe planuri.

Care este soluția? Soluția este simplă și la îndemâna aleșilor locali, români și maghiari, din Târgu Mureș: înființarea școlii prin respectarea legislației!

Istoric:

  • 2014 – IŞJ Mureş, prin inspectorul şcolar general, Ştefan Someşan, hotărăște înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic prin divizarea Liceului „Bolyai Farkas” şi Colegiului Naţional ”Unirea”.
  • octombrie 2016, DNA a demarat o anchetă împotriva directorului şcolii, Zsolt Tamási şi a fostului inspectorul şcolar general, Ştefan Someşan, din cauza ilegalităţilor comise în timpul înfiinţării din 2014 a liceului.
  • septembrie 2017, Guvernul Ungariei a anunţat că din cauza încetării statutului de drept al instituţiei de învăţământ se va opune prin veto aderării României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), iar mai târziu, după ce liderul PSD, Liviu Dragnea i-a dat asigurări premierului Ungariei, Viktor Orbán, cu privire la reînfiinţarea liceului, Ungaria şi-a retras veto-ul.
  • Curtea de Apel Târgu Mureş susține sentința Tribunalului Mureş, care prevedea anularea deciziei de înfiinţare a instituţiei de învăţământ, deoarece nu a fost legală.
  • februarie 2018 – după scandalul de corupție legat de înființarea liceului din 2014, școala este reînființată printr-o o lege votată în Parlament, dar, o lună mai târziu, Curtea Constituţională a României a declarat-o neconstituţională.
  • august 2018 – este înființat Liceul Teologic Romano-Catolic “II. Rákóczi Ferenc”, prin ordin al ministrului educației.
  • 2019 – Colegiul Național ”Unirea” din Târgu Mureș, Consiliul Reprezentativ al Părinţilor din cadrul Colegiului Naţional „Unirea”,  Asociația Civică pentru Demnitate în Europa și Partidul Mișcarea Populară atacă în instanță înființarea liceului.
  • 2019 – Curtea de Apel Târgu Mureș a reținut faptul că inclusiv legislația modificată trebuie aplicată în sensul de a conferi prioritate autorităților publice locale în înființarea noilor unități de învățământ. În aceeași soluție, organul judiciar a făcut trimitere la validitatea raționamentului juridic privind aplicarea acestor principii reținut de CCR prin Decizia nr. 118/19.03.2018 de admitere a obiecției de neconstituționalitate a legii adoptate de Parlamentul României prin care se încerca, pentru a doua oară, înființarea neconstituțională a acestei școli.
  • 2022 – Soluția instanței mureșene a fost menținută definitiv prin Decizia nr. 2380/03.05.2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Categories
Opinii

Victoria lui Orbán scindează din nou naționaliștii români

Population demographics report, pie chart composed of people. Separate group. Vector illustration

Săptămâna a început cu vestea celei de-a patra victorii consecutive a lui Viktor Orbánîn Ungaria. Cum era de așteptat, în funcție de perspectiva asupra acestei realități, oamenii s-au împărțit în două tabere. Unii se bucură de rezultat și îi felicită pe maghiari pentru alegerea făcută, în timp ce alții îi acuză de inconștiență și putinism. 

„Orice s-ar zice, Viktor Orbán este cel mai mare om de stat al vremurilor sale. Personal, ca ungur din Transilvania, îi mulțumesc pentru faptul că ne-a reașezat pe harta națiunii ungare, ceea ce pentru mine este cel mai mare merit al lui”, spune într-un comentariu pe Facebook un cetățean de etnie maghiară, care sintetizează punctul de vedere al ungurilor din țara noastră, despre care se știe că au votat într-un număr foarte mare cu Viktor Orbánși Fidesz.  

În replică, adepții lui „Afară cu ungurii din țară!” au sărit și ei pe rețelele de socializare cu comentarii ostile și atacuri de tipul: „Toți ungurii de la noi au votat cu ticălosul de Orbán… de ce nu plecați acasă, la banditul vostru care visează la Transilvania, ca prietenul lui, Putin, care visează la URSS?”

„Frumusețea” situației abia acum se face remarcată prin faptul că victoria lui Victor Orbánproduce rupturi vizibile în rândul naționaliștilor români. Convinși până în măduva oaselor de faptul că Orbáneste un lider căruia îi pasă de poporul său și impresionați de puternicele sale tendințe naționaliste și antieuropene, mulți îl aplaudă frenetic și îl dau ca exemplu pe el, precum și pe votanții lui. 

„Dragi români, luați aminte! Ungaria, o țară mult prea mică față de România, o duce de 10 ori mai bine decât noi, și asta că au un conducător stabil de peste 3 mandate”, spune cineva. 

„Popor care știe ce vrea și nu se lasă manipulat de cei din afară, trebuie urmați și de noi dacă vrem să trăim mai bine!”, este de părere altcineva, într-o notă similară. 

Interesant ar fi de știut cum s-ar mai raporta acești români naționaliști la Viktor Orbándacă acesta ar ajunge vreodată să demonstreze, fie și în chip de surpriză neașteptată, că între visurile și ambițiile sale politice se regăsește și dorința de a reface Ungaria Mare. O astfel de ipoteză a fost ridicată pe rețelele de socializare, unde s-a dezbătut intens subiectul, de către unul dintre comentatorii din cealaltă tabără de naționaliști: „Patrioții români se bucură de victoria lui Orban, chiar dacă acesta râvnește Ardealul. Ei au ce au cu Zelenski”

Dincolo de comentarii și păreri, victoria lui Viktor Orbánîn Ungaria va aduce cu sine consecințe cel puțin interesante pentru națiunea pe care pretinde că încearcă să o protejeze, îndeosebi în contextul atât de șubred al războiului ruso-ucrainean. În timp ce Uniunea Europeană a anunțat luni, imediat după rezultatele alegerilor din statul vecin, că va declanșa mecanismul de stopare a fondurilor UE aplicabil statelor care nu respectă principiile și valorile fundamentale europene, premierul statului vecin a anunțat la rândul său că face demersuri pentru a plăti gazul rusesc în ruble, o cerință a Kremlinului pe care UE a respins-o în mod repetat.

Unde va duce acest joc dublu al lui Orban, care pendulează nonșalant între Est și Vest, după cum îi dictează interesele, rămâne de văzut. Sunt doar curioasă să știu, este realmente ieșirea din UE calea pe care și-au dorit-o sau și-o doresc cei care îl aplaudă frenetic astăzi? Pentru că, judecând după acțiunile din ultima vreme ale liderului maghiar, către asta se îndreaptă statul pe care-l conduce. Și dacă e așa, închei ironic spunând că, odată cu ieșirea din UE, măcar națiunea maghiară se va elibera de marea amenințare a LGBTQ. 

Foto: iStockphoto.com

Categories
Opinii

Cât de mult îl va înălța pe Viktor Orbán scăunelul de pe care s-a adresat recent mulțimii adunate în jurul său

Duminica aceasta se anunță una de tensiuni majore în rândul tuturor celor ce așteaptă să afle în ce măsură Viktor Orbán va rămâne sau nu premierul Ungariei. Europa are un reflector pe care îl ține încontinuu aprins asupra statului „impertinent”, despre care nu s-a sfiit să afirme că este deschis spre a primi finanțare, dar nu dorește să se alinieze cerințelor UE, ba chiar are tendința de a se alinia cu Estul. 

Dacă până nu demult se credea că Orbán va câștiga detașat, contracandidatul său Péter Márky-Zay, care are dezavantajul de a nu avea în spate o structură solidă precum FIDESZ, pare să fi crescut totuși destul de mult în sondaje în ultimul timp, îndeosebi pe fondul războiului ruso-ucrainean, în care premierul Orbán avut o poziție ambiguă și oscilantă. Scorul pare atât de strâns, încât sunt voci care afirmă că electoratul din România va fi cel care va da voturile decisive.

Dacă ne uităm la ce se întâmplă la noi în ultimele zile, vedem cum se încearcă scoaterea la iveală a unor fapte incriminatorii, care par să aibă scopul unic de a frauda alegerile, astfel încât victoria lui Orbán să fie garantată. 

La sfârșit de săptămână, Poșta Română a transmis un comunicat prin care atrăgea atenția asupra faptului că „în ultimele zile, Compania Națională Poșta Română a fost atenționată, în numeroase rânduri, de către clienți, referitor la spoturi publicitare care rulează pe canale mass-media de limbă maghiară din zona Ardealului, dar și la pliante distribuite populației cu mesajul „Nu lăsa votul tău pe seama serviciilor poștale!“. Toate acestea, în contextul alegerilor legislative care vor avea loc pe 3 aprilie, în Ungaria, și pentru care Poșta Română distribuie plicurile conținând voturile prin corespondență”. Ca om pățit și sătul de experiențe negative cu Poșta Română, la serviciile căreia apelez numai și numai în caz de forță majoră și atunci cu inima strânsă și tubul de calmante lângă mine, sunt tentată să cred că cei care au inițiat campania sunt din „gașca” mea și știu și ei ce înseamnă serviciile (pe care personal le numesc deservicii) Poștei Române. Nu cred că vreun cetățean al acestei țări s-ar mira dacă în Ungaria vor continua să ajungă buletine de vot, expediate prin Poșta Română, și în luna iunie. 

Pe de altă parte, nu știu cât este de corect ca o organizație politică, precum UDMR, vădit poziționată de partea unuia dintre cei doi candidați, să colecteze voturile. Și dacă frauda nu se produce și lucrurile se desfășoară numai sub imperiul corectitudinii, tot se lasă loc pentru suspiciuni și interpretări. 

Nu pot ignora, de asemenea, materialele video pe care le-am văzut circulând în online despre cum mai mulți saci cu buletine de vot au fost aruncați pe câmp, iar multe dintre buletine erau arse. Ancheta e în curs de desfășurare și nu se știe încă dacă voturile exprimate pe acele buletine erau în favoarea sau în defavoarea lui Viktor Orbán. Mie însă, în astfel de situații, mereu îmi miroase a ceva ciudat la mijloc. Adică, din faptul că acele buletine de vot au fost găsite, rezultă, după logica mea, două chestiuni. Fie făptașul a fost prost sau neglijent și nu și-a îndeplinit misiunea până la capăt, arzând complet sacii cu buletinele de vot, fie cineva a dorit ca acești saci cu buletine de vot să fie găsiți. Probabil ancheta va face lumină în privința acestei chestiuni și odată cu rezultatele ei, mă voi lumina și eu. Deocamdată, nu avem acces decât la punctele de vedere ale unor politicieni UDMR, cum este Antal Árpád, care, pe pagina sa de Facebook, se arată convins că opozanții încearcă să ridice ziduri între ungurii din România și cei din Ungaria și să le retragă dreptul de vot de care se bucură în prezent, datorită FIDESZ. Este exact tipul de discurs care ajunge rapid la inimile maghiarilor de la noi. 

Cum spuneam, tensiuni mari în weekend. Mai din curiozitate, mai din interese, mai din implicare emoțională, toți așteptăm să aflăm cât de mult îl va înălța pe Viktor Orbán scăunelul de pe care s-a adresat recent mulțimii adunate în jurul său. 

Foto: Eger Ügye

Categories
Opinii

Gest umanitar al UDMR pus sub semnul întrebării

După pandemia de COVID-19, care tocmai e pe cale să se încheie, ne-am trezit brusc toți într-o realitate care contrazice cu mult orice previziuni și așteptări. În valul de păreri despre faptele de culise care au generat invazia Rusiei pe teritoriul statului ucrainean, există totuși și un numitor comun: părerea că mor mulți oameni nevinovați. 

Situația creată a condus la mobilizarea rapidă a societății civile și a ONG-urilor, cărora li s-au alăturat ulterior și autoritățile statului, de a-i ajuta pe refugiații ucraineni să găsească o cale de a merge mai departe, dincoace de granițele țării lor asaltate de ruși. 

Politicienii s-au grăbit și ei să vină în ajutorul refugiaților. Un exemplu în acest sens este UDMR Covasna care, împreună cu Serviciul de Ajutor Maltez, a strâns aproape o tonă de alimente și alte bunuri, colectate în cadrul unei campanii derulate în beneficiul cetățenilor ucraineni, cu precădere a celor din Transcarpatica, după cum se arată pe site-ul Uniunii. 

Interesantă este în tot acest context raportarea unora dintre oameni la gestul făcut de UDMR Covasna, acela de a veni în sprijinul ucrainenilor. În vreme ce unii aplaudă și apreciază gestul, alții acuză formațiunea politică de încercarea de a profita de situație pentru a-și face PR. 

„Oare de ce nu auzim în știri că PNL / PSD a colectat ajutoare? Numa’ UDMR e atât de breaz? De altfel, ce rol are un partid politic în acțiuni umanitare? Se pricepe și la asta? Sau e doar o tactică PR?”, este comentariul unui cetățean maghiar la o știre dată de un post de radio local. 

Când te întâlnești cu astfel de reacții, este imposibil să nu te întrebi cum este mai bine să procedezi în astfel de cazuri. Căci, vorba românului, și-așa-i rău, și-așa nu-i bine. Dacă UDMR nu ar fi făcut nimic pentru refugiați, cu siguranță ar fi apărut voci care ar fi semnalat nepăsarea față de durerea umană. Dacă se implică, o face pentru PR, în ochii unora. 

Care este adevărul din spatele unor astfel de gesturi nu vor ști decât cei care le fac. Un lucru este însă cert, oamenii și-au pierdut într-atât încrederea în politicienii din țara noastră, încât nici măcar în situații de criză umanitară nu mai pot crede în bunele lor intenții. Ceea ce e trist. 

Categories
Opinii

Cum „fură” Kelemen Hunor hazul glumeților de pe net, condamnând acțiunile Rusiei 

În contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, internauții români au dezvoltat pe rețelele de socializare fel și fel de glume cu privire la dificultatea Ungariei de a lua o poziție fermă față de intervenția de partea Ucrainei sau a Rusiei. 

Pe de o parte, s-a pus problema că Viktor Orbán, care a demonstrat recent că dorește să întrețină relații diplomatice cu Vladimir Putin, nu ar putea acționa împotriva acestuia, pe de altă parte, s-a vorbit despre cum, din postura de membru NATO, Ungaria este obligată să se poziționeze împotriva liderului de la Kremlin. Cea de-a doua variantă nu ar fi dezirabilă pentru Orbán nici din cauza faptului că acesta este nemulțumit de felul în care statul amenințat acum de ruși a înțeles să își trateze minoritățile, cărora le-a răpit dreptul la educație în limbă maternă și nu numai. 

În același spirit de glumă, internauții au decis că, dacă totuși urmărește să „fure” Ardealul, Viktor Orbán trebuie să se alăture și să aprobe recunoașterea de către Rusia a independenței celor două state autoproclamate, Doneţk şi Lugansk, pentru că în felul acesta ar crea precedent și ar bătători calea spre împlinirea acestui presupus vis. 

Lumina vine însă de la liderul UDMR, Kelemen Hunor, al cărui partid este după cum bine se știe un fel de frate de cruce al partidului lui Orbán, FIDESZ. Recent, pe pagina sa de Facebook, vicepremierul României a postat un mesaj prin care condamnă gestul Rusiei, spulberând astfel sensul glumelor de pe rețelele de socializare.

„Considerăm iresponsabilă decizia Moscovei de a recunoaște independența celor două regiuni separatiste din estul Ucrainei. Forțele armate ruse nu au intrat pe teritoriul Ucrainei pentru menținerea păcii, ci pentru a ocupa agresiv teritorii din Ucraina. 

Acest lucru nu este doar o amenințare la adresa păcii din regiune și din Europa, ci Rusia subminează și bazele dreptului internațional. Susținem ferm poziția Uniunii Europene, iar România, în calitate de membră NATO, trebuie să acționeze cu cea mai mare responsabilitate, contribuind la căutarea unei soluții diplomatice pașnice. 

De asemenea, trebuie să susțină impunerea sancțiunilor internaționale împotriva Rusiei și să sprijine acțiunile de apărare ale NATO”, scrie șeful UDMR pe pagina sa. 

Sursă: Facebook/ Kelemen Hunor

Foto: adevarul.ro 

Categories
Opinii

Ce rezultate ar trebui să aducă cele 9 milioane de euro prin care profesorii vor învăța cum să le predea română copiilor maghiari

Csilla Hegedüs, secretar de stat al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, și deputatul UDMR Ödön Szabó, vicepreședintele Comisiei pentru învățământ, au anunțat de curând că 6190 de profesori de limba română vor fi instruiți să le predea copiilor maghiari limba română ca limbă străină. Instruirea va costa în total 9 milioane de euro, bani proveniți din fonduri europene. 

Aceasta ar trebui să fie o veste îmbucurătoare și, totodată, să devină soluția unei probleme foarte vechi și îndelung dezbătute, dar niciodată rezolvate în fapt. 

„Trebuie să recunoaștem că este o problemă veche. Foarte veche. Chiar și noi suntem rezultatul acestei forme de învățământ. Știm toți că din clasa a V-a deja s-a trecut direct la aceleași manuale din care învățau și copiii români. La nivelul Ministerului Educației până la urmă a fost o deschidere către această problemă. Știți foarte bine că UDMR totdeauna a cerut ca limba română să fie predată ca limbă străină. Această exprimare a născut controverse. Ideea este că acum există deschidere din partea ministerului să se schimbe treptat forma de predare. Sigur, bunele intenții nu ajung. Din partea profesorilor nu putem să spunem că nu a fost deschidere, dar le-a fost foarte greu din mers să aplice o altă strategie”, a descris situația pe scurt deputatul UDMR, Gál Károly, într-o conferință de presă susținută la Sf. Gheorghe. 

Lăsând la o parte faptul că formularea de „limba română ca limbă străină” a fost una nefericită, înlocuită ulterior cu o alta de compromis, aceea de limbă ne-maternă, problema de fond nu și-a găsit încă rezolvarea. Tot ce s-a făcut până acum a fost dezbatere și promisiune de mai bine. 

Deși, teoretic, generația de absolvenți din 2021 a fost mai norocoasă decât cele de dinainte, în sensul că testele de la examenele finale au fost realizate în conformitate cu noua curricula, rezultatele la proba de aptitudini după terminarea clasei a VIII-a și la bacalaureat au rămas în continuare slabe.

În fapt, noile teste au fost compuse din texte grele, preluate din basme sau autori vechi, încărcate cu regionalisme și arhaisme și cu cerințe de analiză a stilisticii și de morfo-sintaxă. Prea puțin s-a pus accentul pe capacitatea de înțelegere a textului și a limbii, ceea ce explică de ce, în continuare, copiii de maghiari nu vorbesc și nu înțeleg limba română în procent covârșitor. 

Inițiativa de a cheltui 9 milioane de euro pe instruirea profesorilor – o sumă imensă! – ar trebui să includă și elaborarea unor materiale didactice direct corelate cu noțiunile pe care copiii maghiari le învață la un anumit nivel de studiu în propria limbă. Altfel spus, anomaliile prin care unui copil, care în limba maternă nu știe ce înseamnă substantiv, adjectiv sau numeral ar trebui să le știe în limba română, ar fi normal să fie eliminate. Mai mult, textele incluse în manuale ar fi de dorit să fie extrase din autori contemporani, iar accentul să se pună pe noțiuni de vocabular și conversație. Să îi ceri să citească Ion Creangă sau Petre Ispirescu unui copil care abia știe să spună „Mama merge la piață” va rămâne mereu absurd. 

Alocarea acestei sume uriașe este, cum am spus, lăudabilă. Ar fi de preferat să aibă și rezultate concrete la fel de valoroase, care să se traducă în generații de copii care vor stăpâni limba română la nivel avansat. Tare mă tem însă să nu ne trezim peste puțin timp că și confrații noștri maghiari au făcut lucrurile românește și, după ce s-au cheltuit milioane de euro, problema va rămâne în continuare în același punct, din varii scuze și motive. 

Sursă: hirado.hu

Foto: bihoreanul.ro

Categories
Opinii

Gest de normalitate din partea primarului municipiului Miercurea-Ciuc, Korodi Attila

În contextul celebrării Zilei Naționale a României de 1 Decembrie, primarul municipiului Miercurea Ciuc, Korodi Attila, s-a făcut remarcat printr-un gest pe cât de simplu și de firesc pentru secolul XXI, pe atât de blamat sau de lăudat, în funcție de perspectiva din care acesta a fost privit. Este vorba despre luminarea Casei de Cultură a Sindicatelor din Miercurea Ciuc, (redenumită recent Casa Artelor – n.r.), în roşu-galben-albastru, culorile drapelului românesc.

Trebuie spus din capul locului că luminile nu au fost proiectate la inițiativa primarului, ci la la solicitarea Instituţiei Prefectului. Rămâne însă demn de notat faptul că primarul din Miercurea Ciuc nu s-a opus și a înțeles că, dincolo de sentimentele patriotice sau nostalgico-naționaliste care ne încearcă pe toți mai mult sau mai puțin, cea care prevalează este nevoia de respect reciproc. O regulă nescrisă spune că, dacă pretinzi respect, ești obligat mai întâi să îl acorzi și asta a făcut edilul harghitean. 

Da, Korodi Attila a simțit nevoia să își explice gestul în fața criticilor care i s-au adus, deși normal ar fi fost ca aceste critici să nu existe. Într-un spațiu multietnic dreptul la identitatea fiecărei etnii nu ar trebui să deranjeze pe nimeni, iar disputele pe astfel de subiecte nici să nu apară.

Este ceea ce pare că a încercat să arate și primarul în cauză, care a subliniat că „şi în 23 octombrie, cu ocazia marcării Zilei Revoluţiei Ungare din 1956, aceeaşi clădire, dar şi altele din oraş, au fost luminate în culorile naţionale maghiare (roşu-alb-verde – n.r.), iar Primăria a organizat evenimente şi cu prilejul altor sărbători ale comunităţii maghiare, fiind coorganizatoare inclusiv la marcarea semnării Tratatului de la Trianon”, după cum informează HotNews. Aceste gesturi ar fi putut fi la rândul lor supărătoare pentru comunitatea românească, dar ele totuși s-au făcut și se fac repetat. Ele sunt tot parte din firesc, la urma urmelor, și ingredient de bază pentru o conviețuire pașnică.

„1 Decembrie nu este sărbătoare pentru comunitatea maghiară şi nici nu va fi până când naţiunea majoritară nu va respecta cele asumate în 1918 la Alba Iulia. Am spus deja acest lucru de mai multe ori pe parcursul activităţii mele din viaţa publică şi consider şi în continuare de o importanţă vitală să spunem de cât mai multe ori şi cât mai tare şi să reamintim cât mai hotărât opiniei publice româneşti aceste angajamente”, menționează ferm Korodi Attila și are tot dreptul să o facă. 

Totuși, ca un om care gândește, el demonstrează că dreptul lui și al comunității căreia îi aparține nu poate leza dreptul la identitate și la manifestare a acesteia al celor care sunt de altă etnie. În plus, primăria este o instituție de stat, nu un SRL privat sau cine știe ce ONG și, prin urmare, are obligația de a acorda respect statului. Acesta este și motivul pentru care cred că edilii care nu arată respect față de statul în ale căror instituții activează, în numele și beneficiul tuturor cetățenilor acestuia, ar trebui sancționați serios – chiar și cu demitere. 

„În prima duminică a Adventului am vorbit despre faptul că suntem o comunitate noi aici în Miercurea Ciuc. Iar această comunitate are şi membri care au limba maternă româna. Ca instituţie, ca primărie trebuie să oferim respect cu prilejul sărbătorii statului român. Acest respect nu este egal cu acceptarea şi nu poate fi niciodată egal cu renunţarea. Respectul reprezintă baza construirii viitorului şi este important în aceeaşi măsură în care cele asumate în decembrie 1918 la Alba Iulia sunt importante pentru comunitatea maghiară. În lume totul are propriul loc şi propriul moment şi astfel şi panglica neagră, greva japoneză şi simbolurile noastre naţionale. Trebuie ştiut când şi care este cel mai bine să se folosească, pentru că altfel îşi pierd conţinutul. Atunci este liber cineva când se poate folosi de acestea oricând simte nevoia. Eu iubesc acest tip de libertate. De aceea îi respect pe alţii şi aştept şi de la alţii respectul faţă de comunitatea noastră”, mai scrie Korodi, în postarea sa de pe Facebook, care nu mai are nevoie de nicio explicație.  

Că gestul este salutar și reprezintă șansa la o schimbare de perspectivă în viitor, a spus-o și subprefectul cu atribuții de prefect din judeţul Harghita, Marius Ţepeluş, care a subliniat la rândul său că, în toată această situație nu vorbim decât despre normalitate. 

„Este o reală bucurie să simţi că felul în care te-ai manifestat în comunitate în decursul timpului şi că potecile bătătorite ale bunei convieţuiri dau roadele normalităţii. Am susţinut mereu că locul în care trăim are şansa unei comunităţi unite, un loc binecuvântat pentru români şi maghiari deopotrivă, cu condiţia implicării sincere, a argumentelor serioase şi cu oamenii potriviţi, care înţeleg că putem trăi şi sărbători împreună, aşa diferiţi cum suntem. Aşa s-ar putea traduce în cheie simbolică şi realizarea acestui proiect prin care Casa Artelor din Miercurea-Ciuc este luminată, de Ziua Naţională, în culorile drapelului României, proiect pentru care ţin să-i mulţumesc primarului municipiului Miercurea-Ciuc, domnul Korodi Attila, şi echipei din primărie, cu care, de altfel, am conlucrat aproape zece ani (în calitate de consilier local – n.r.) şi am dus la bun sfârşit multe proiecte pentru comunitatea noastră. La mulţi ani, harghiteni! La mulţi ani, România!”, au fost cuvintele lui Marius Ţepeluş.

Așadar, asemenea gesturi să tot vedem de acum înainte!

Sursă: Agerpres

Foto: Facebook/Korodi Attila

Categories
Opinii

După ce a fost decorat de Putin la Moscova, ministrul de externe al Ungariei a devenit avocatul Rusiei la NATO și în Europa

Preşedintele rus Vladimir Putin i-a conferit joi, 18 noiembrie 2021, ministrului ungar al Afacerilor Externe, Péter Szijjártó, Ordinul Prieteniei pentru contribuţia sa semnificativă la dezvoltarea relaţiilor bilaterale. Decretul a fost publicat pe portalul oficial de informaţii juridice al Rusiei: “Ministrului Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior, Péter Szijjártó i se acordă distincţia pentru marea sa contribuţie la dezvoltarea relaţiilor ruso-ungare şi a cooperării în domeniul industriei şi al investiţiilor”, precizează decretul prezidenţial.
Decorația Federației Ruse l-a marcat pe ministrul de externe ungar atât de mult, încât imediat a început să își pună talentul său incontestabil de orator și politician în slujba marelui vecin de la Răsărit. Dintr-o dată, Szijjarto se arată interesat de dialogul și cooperarea Rusiei cu NATO, UE și Ungaria, de parcă ar fi nu ministrul de externe al unui stat membru UE, ci emisar nemijlocit al lui Putin.
„Anul acesta, Ungaria a semnat cu Rusia două acorduri de o importanţă vitală: acordul cu privire la achiziţionarea unor vaccinuri salvatoare şi acordul cu privire la furnizarea gazului necesar pentru încălzire, a declarat ministrul ungar de externe şi al comerţului exterior, Péter Szijjártó, în cadrul conferinţei de presă care a avut loc după şedinţa comisiei economice interguvernamentale Ungaria-Rusia, de la Obnyinsk.
În ceea ce priveşte cooperarea dintre Ungaria şi Rusia, Péter Szijjártó, copreşedintele maghiar al comisiei a spus că anul 2021 a fost unul mai reuşit ca oricând. Ungaria îşi continuă cooperarea pragmatică cu Rusia, “iar cei care nu vor asta sunt împotriva intereselor poporului maghiar”, a declarat ministrul.
Apoi, prin intermediul unui clip publicat pe pagina sa de Facebook, ministrul ungar de externe, a subliniat: “Pentru noi, maghiarii, şi pentru noi, central-europenii, este întotdeauna mai bine ca între vest şi Est să existe un dialog real şi respectuos”. În clipul realizat la întâlnirea NATO a miniştrilor de externe, care are loc în Letonia, şeful diplomaţiei ungare a subliniat că Ungaria nu are, în niciun caz, interesul apariţiei unui nou război rece sau chiar şi a unei alte psihoze de acest tip, a cărei instaurare ar dăuna grav intereselor de securitate naţională ale Ungariei.
Prin urmare, Ungaria sprijină toate acele iniţiative din cadrul NATO şi din cadrul Uniunii Europene care deschid câte un nou canal de comunicare între Est şi Vest, între Rusia şi NATO, între Rusia şi Uniunea Europeană, a spus Szijjártó.
Se pare că, de acum înainte, Rusia va avea un reprezentant în toate formatele de cooperarea UE și NATO, care va milita cu râvnă pentru ocrotirea și propășirea intereselor sale pașnice, împotriva psihopaților care vor război rece sau cum o fi el. Singurul semn de întrebare se referă la preț: să fie vorba doar de o decorație?
Sursa: hirado.hu

Categories
Opinii

1 Decembrie, competiția națională de înjurături de categorie grea 

Toată ziua de 1 Decembrie m-am gândit dacă să scriu sau să nu scriu un gând bun pentru țara asta în care ne ducem zilele împreună, dar din ce în ce mai dezbinați. Pentru prima oară, mi s-a părut însă că n-aș mai avea nimic de spus care să conteze și, mai ales, că n-aș avea multe de spus de bine, iar de rău nu se cade să scrii într-o zi de sărbătoare. Așa că am ales să las ziua să treacă fără să scriu nimic oficial. Oricum, n-aș fi emis decât un alt mesaj care s-ar fi pierdut printre sutele de alte mesaje despre cât de mândri sau, după caz, cât de scârbiți suntem că suntem români. 

Nu m-am abținut însă să mă uit pe la ce mai zice lumea bună, la nivel național, dar și la nivel local despre Ziua Națională. Și ce-am descoperit? Așa cum, până nu demult, știai că se apropie Crăciunul pentru că la ProTv se difuza „Singur acasă”, reprezentanții la vârf ai etnicilor maghiari în România și-au spus eterna „poezie”. Un exemplu este cel al deputatului Kulcsár-Terza József, care a postat pe Facebook următorul mesaj: 

„Având în vedere că în România este sărbătoare națională la 1 decembrie 1918, ziua Adunării Generale de la de la Alba Iulia, trebuie să declarăm din nou că această zi nu dă niciun motiv pentru comunitatea noastră națională maghiară din Transilvania să sărbătorească și o considerăm o zi de doliu, atâta timp cât revendicările noastre bazate pe drepturile asociate cu „libertatea națională deplină” nu sunt îndeplinite”. 

Fără vreo intenție malițioasă de a răni sensibilitățile cuiva, recunosc public că asemenea afirmații sunt pentru mine asemănătoare unui banc bun, la care am râs foarte mult și cu poftă când l-am auzit prima oară, care m-a mai amuzat de câteva ori când mi-a fost repetat, dar care a ajuns să mi se pară răsuflat după ce lumea s-a înghesuit să mi-l tot spună. Acest gen de afirmație se înscrie în aceeași categorie cu solicitarea autonomiei Ținutului Secuiesc.  

Cum era și de așteptat, nici tabăra românilor nu s-a lăsat mai prejos. Unul dintre exponenții iubitorilor de neam și patrie străbună, cunoscutul medic Mihai Tîrnoveanu (sau Mihail S. Târnoveanul, cum mai apare pe aceeași rețea de socializare) a postat un discurs lung, din care am ales să extrag doar câteva idei. 

„Înțelegeți, voi, neamuri străine și vă plecați, în fața voinței românilor! Analizați prin toate canalele voastre, că este pentru prima dată când poporul s-a organizat fără oficialități în București, pentru a cinsti Ziua Națională. […] Noi avem câteva mii de ani de Luptă în care ne-am călit în trudă și jertfă. Avem câteva mii de ani în spate, în care am învățat că suntem într-o continuă generație de luptă. De aceea nu vom dispărea.

Românii se ridică, oricât de greu ar fi, se ridică împotriva voastră, se ridică pentru România! 5000 de oameni de 1 Decembrie în centrul Capitalei, spuneți drept, v-ați fi imaginat lucrul acesta?

Noi mergem cu Dumnezeu înainte pentru Biruința Neamului Românesc!”, sunt câteva din cuvintele medicului. 

Pe de altă parte am văzut și mesaje lăudabile, ale unor oameni care fac dovada că reușesc să se desprindă de trecut și înțeleg că vremea înflăcărării naționaliste a apus demult. O persoană de acest gen este fostul vicepreședinte al Consiliului Județean Covasna, Grüman Róbert, care le-a urat în limba română „La mulți ani!” celor ce sărbătoresc, justificându-și gestul într-un comentariu prin cuvintele „Cred că trebuie să avem un respect reciproc, toți cei care trăim în această țară. Chiar dacă sunt multe lucruri în care românii și maghiarii nu se înțeleg, dacă avem un respect unii față de alții, atunci vom putea avea un oraș, un județ, o regiune mult mai prosperă”.

Punctez în mod deosebit faptul că, la Sfântu Gheorghe, Instituția Prefectului din Județul Covasna a fost reprezentată de însuși prefectul István Ráduly, UDMR. Deși se prea poate să fi fost acolo doar prin prisma funcției pe care o ocupă, Ráduly nu a lipsit aproape deloc de la evenimentele oficiale și cred că oferă un exemplu demn de urmat în acest sens. 

În altă ordine de idei, că ești în tabăra naționaliștilor șovini, că ești în cea a celor mai aproape de realitatea zilelor noastre, un lucru este sigur: orice ai avea de zis, te vei alege cu un lung șir de înjurături de la tabăra adversă. Or, asta mă convinge că bine am făcut că n-am mai scris nimic de 1 Decembrie, că tot în jurul cozii ne-am fi învârtit, așa cum am început deja să facem de azi. 

De-aceea zic că poate, dacă ar fi să facem ceva, cel mai potrivit ar fi să organizăm cu prilejul acestei sărbători competiția națională de înjurături de categorie grea. Măcar la asta ne pricepem toți. 

Foto: discovermagazine.com 

Categories
Opinii

Umblă UDMR cu ocaua mică?

Recent, a avut loc cel de-al 29-lea Congres al FIDESZ, în urma căruia, oameni precum Tanczos Barna și Kelemen Hunor, figuri reprezentative pentru UDMR, au postat elogios pe rețelele de socializare cuvinte de laudă despre Viktor Orbán și partidul său. 

„Orbán şi guvernul său au pornit acum peste 10 ani o schimbare de paradigmă curajoasă, progresistă şi responsabilă în politica naţională. Datorită acestui fapt comunitatea maghiară din Ardeal s-a regăsit”, a afirmat președintele UDMR Kelemen Hunor.


„Viktor Orbán a întărit identitatea comunităţii maghiare din Bazinul Carpatic. Viitorul spre care ghidează naţiunea maghiară este unit, fără dezbinare şi vine în ajutorul fiecărui maghiar să trăiască cât mai bine pe meleagurile natale. Ungaria, condusă de FIDESZ, al cărui lider este, nu doar că ajută maghiarii din afara graniţelor Ungariei, dar se străduieşte să construiască parteneriate istorice cu toate statele vecine. Iar pe perioada pandemiei, ajutorul oferit de Ungaria, condusă de FIDESZ, s-a concretizat din nou. Asta este direcţia care ne-o arată Viktor Orbán şi care trebuie să ghideze toate comunităţile maghiare din toată lumea”, a susținut la rândul său Tanczos Barna, într-o postare pe Facebook.

Această susținere a UDMR față de FIDESZ ar putea părea firească dacă nu ar fi pusă sub semnul paradoxului. De unde vine acest paradox? Simplu. Pe de o parte, vedem pe scena politică de la noi un Kelemen Hunor care pledează pentru democrație, pentru drepturile minorităților și pentru tot ce ține de valorile Uniunii Europene, cu mesaje transmise atât în limba maghiară, cât și în limba română. Pe de cealaltă parte, vedem un Kelemen Hunor (și implicit un UDMR) aprig susținător al premierului ungar Viktor Orbán, recunoscut nu doar pentru pornirile sale ultra-naționaliste, anti-minorități (vezi migranți și LGBTQ), dar și pentru poziția anti-europeană pe care niciodată nu s-a sfiit să o afișeze.

Înțeleg pe deplin nevoia etnicilor maghiari de susținere, de protejare a identității lor, de conservare a culturii și tradițiilor etc., care face ca reprezentanții UDMR să fie recunoscători până la o loialitate oarbă față de Viktor Orbán. Ce nu pricep este însă cum de convingerile acestea își pierd însemnătatea și valoarea în ochii lor, atunci când vine vorba de alte neamuri și alte tipuri de minorități.

Am văzut același gen de abordare și la nivelul etnicilor maghiari de rând. Un exemplu ultra cunoscut este cazul Ditrău cu brutarii din Sri Lanka. De unde își extrag oamenii modele de raportare la viața socio-politică dacă nu de la liderii pe care și-i aleg și care-i reprezintă? Și, în atare condiții, oare ar fi prea mult să afirmăm că UDMR cam umblă cu ocaua mică?  

Sursă: ziare.com

Foto: bisericametanoia.ro