Într-un interviu acordat postului local de radio WeRadio Sfântu Gheorghe, primarul Antal Árpád a răspuns mai multor întrebări adresate de cetățenii municipiului. Între temele abordate, a fost atinsă și cea cu privire la relațiile interetnice, dar și la arborarea drapeului de doliu, pe clădirea primăriei, de 1 Decembrie. În context, primarul din Sfântu Gheorghe a vorbit despre o inițiativă prin care să fie instituită „Ziua Prieteniei Româno-Maghiare”, pentru marcarea căreia cea mai potrivită i s-ar părea data de 16 decembrie.

Întrebat când va înceta cu arborarea drapelului de doliu pe clădirea instituției la cârma căreia se află, Antal Árpád a subliniat că lucrurile au fost interpretate în mod eronat. „Drapel de doliu pe 1 Decembrie nu a fost niciodată, nu este și nu va fi. A fost un an când un cetățean care a primit premiul Pro Urbe a decedat și, de fiecare dată, indiferent dacă e 15 Martie sau 1 Decembrie, există această regulă la noi în Transilvania că, dacă dintr-o instituție își pierde viața un angajat sau cineva care a primit premiul Pro Urbe decedează, se arborează drapelul de doliu. Nu are nicio legătură cu Ziua Națională a României”. 

În sprijinul acestei afirmații, primarul din Sf. Gheorghe a adăugat și faptul că, între timp, pe clădirea primăriei s-a creat un loc nou, separat de cel în care se arborează drapele oficiale, dedicat drapelelor coborâte în bernă, astfel încât să se evite apariția unor confuzii cu alte prilejuri similare.  

Edilul a vorbit și despre faptul că actualul context legislativ nu permite arborarea simbolurilor comunității secuiești, alături de cele românești, semnalând totodată și problema steagurilor Ungariei, expuse peste tot în oraș în ziua de 15 Martie. „15 Martie este Ziua Maghiarilor de Pretutindeni. Eu chiar am propus și o să propun și oficial, probabil în săptămânile următoare, să găsim o zi – am și o propunere, 16 decembrie – care să fie Ziua Prieteniei Româno-Maghiare. Este ziua în care a pornit Revoluția – de la Timișoara, de la un etnic maghiar. Pornind de la un etnic maghiar din Timișoara, toți timișorenii, indiferent de naționalitate, s-au solidarizat. După aceea, toată țara”, a precizat Antal Árpád, în opinia căruia o astfel de zi ar permite alăturarea simbolurilor celor două comunități. 

Referitor la  îmbunătățirea relațiilor dintre maghiari și români, Antal Árpád a lăsat să se înțeleagă că nu există deschidere decât din partea sa în această privință și că ar fi necesară și deschiderea celeilalte părți. „Eu simt că nu pot dialoga singur. E foarte important să dialogăm, să existe foarte multă empatie, să dispară prejudecățile”, argumentând în acest sens că i s-a reproșat de-a lungul timpului că discriminează copiii români pentru că nu investește și în reabilitarea singurului liceu cu predare în limba română din municipiu, Colegiul Național „Mihai Viteazul” – care în prezent este în plin proces de reabilitare cu fonduri europene, naționale și locale. 

Antal Árpád a mai afirmat că o soluție pentru a pune capăt disensiunilor interetnice și percepțiilor negative la nivel național ar fi „să începem cu elevii să construim această relație pe termen lung, poate va funcționa mai bine decât cu generația de vârstă mai înaintată”. 

Sursa: WeRadio Sf. Gheorghe 

Foto: shtiu.ro