Aflat în vacanţă pe litoralul croat, premierul Ungariei, Viktor Orbán, era cât pe ce să se scufunde în timp ce se plimba pe apă cu o barcă gonflabilă. Din fericire, intervenția promptă a unui ziarist local, a fost „colacul” de salvare pentru oficialul maghiar.
Incidentul s-a petrecut în weekend într-un golf al insulei Vis de pe coasta Dalmaţiei. Potrivit jurnalistului care a intervenit, barca în care se aflau Viktor Orbán , soţia acestuia şi bodyguardul lui pierdea aer şi risca să se scufunde.
„Barca sa gonflabilă s-a rupt, aşadar i-am adus la ţărm pe el, pe soţia sa şi pe bodyguardul său”, a declarat jurnalistul Boris Vrkic pentru cotidianul Slobodna Dalmacija.
Vrkic a făcut şi o poză care-l arată în barca sa împreună cu Viktor Orban.
Incidentul nu l-a speriat însă pe premierul Viktor Orbán, care şi-a menţinut buna dispoziţie şi a mers apoi să ia cina la un restaurant pescăresc, după cum a mai informat jurnalistul croat.
Viktor Orbán are obiceiul de a-și vacanţa de vară pe litoralul Croaţiei.
Portalul de statistică Erdelystat.ro a publicat recent o analiză din care rezultă că, spre deosebire de alte zone turistice din țară, turismul în Ţinutul Secuiesc a fost mai puțin afectat de pandemie în sezonul rece de la sfârșitul anului trecut și începutul acestui an.
În urma datelor furnizate de oficiile statistice din mai multe județe, a fost desprinsă concluzia că în sezonul turistic deiarnă, în perioada noiembrie 2020 – aprilie 2021, la nivel naţional, numărul turiştilor a scăzut cu 27,8%, iar numărul nopţilor de cazare cu 33,1%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului de dinainte.
În Transilvania, în schimb, cifrele au scăzut cu doar 24,1%, respectiv 28,4%. Cele mai puțin afectate de acest declin au fost județele Harghita și Covasna. Aici, numărul de sosiri ale turiştilor a scăzut cu doar 3%, iar numărul nopţilor de cazare cu 19%, faţă de sezonul de iarnă precedent.
În perioada noiembrie 2020 – aprilie 2021, unităţile turistice din Transilvania, înregistrate oficial, au înregistrat un număr de 1 308 877 de sosiri ale turiştilor, cu 414 527 mai puţine decât cu un an mai devreme. Numărul nopţilor de cazare, în aceeaşi perioadă, a fost de 2 518 305, cu 999 607 mai puţine decât în sezonul precedent de iarnă.
În Transilvania, au fost înregistrate mai mult de jumătate din numărul total de turiști și nopți de cazare la nivel național. Un turist a petrecut în medie două nopţi într-un loc de cazare din Transilvania.
În Ţinutul Secuiesc au fost înregistrate 98 100 de turişti şi 229 972 de nopţi de cazare pe toată durata sezonului de iarnă. Utilizarea capacităţii de cazare a fost de 17% în sezonul de iarnă care a trecut, faţă de 23,7% înregistrat cu un an mai devreme.
Pandemia de coronavirus a afectat în mod negativ traficul de turişti încă din sezonul precedent de iarnă, oprind astfel tendinţa de creştere din ultimii ani.
Dacă aș fi încercat să desprind concluzii despre cum este să fii turist în Covasna înainte de a fi ajuns și pe litoralul românesc în aceeași calitate de turist, cel mai probabil aș fi adoptat o perspectivă mai puțin optimistă. Cum punctul de referință schimbă însă perspectiva, mă văd obligată să precizez că, în opinia mea, este de preferat să vizitezi lunar Covasna, decât să mergi pe țărmul românesc al Mării Negre, fie și o dată la trei, patru ani.
Este foarte adevărat că în județul Covasna mai sunt multe de rezolvat, că informațiile nu sunt la zi pe site-urile de profil, că obiectivele turistice nu sunt mereu semnalizate corespunzător, că uneori te poți lovi de situații neplăcute și greu de anticipat, dar în mod cert ești scutit de mizerie, de kitsch, de delăsare etc. În timp ce autorităților covăsnene le poți reproșa că mai au multe de făcut, celor constănțene, de pildă, le poți reproșa lejer că n-au făcut nimic. Tot ce e diferit pare să fie mai degrabă intervenția investitorilor privați, decât contribuția vreunei primării.
Venind în Covasna, ai în primul rând garanția că, oriunde te cazezi sau alegi să iei masa, plătești prețul corect, în sensul raportului calitate-preț. Mai mult, condițiile de igienă sunt respectate peste tot și nu prea riști să îți strici concediul din cauza vreunei toxiinfecții provocate de alimente alterate sau de sila pe care ți-o pot produce tacâmurile, fețele de masă, scaunele și vesela din localurile neîngrijite, aduse parcă în prezent din cine știe ce secole anterioare. Sunt foarte slabe șansele să calci în gunoaie în drumul tău spre un obiectiv turistic, să vezi la tot pasul PET-uri și ambalaje aruncate la întâmplare peste tot în jur, să fii stânjenit la terase de prezența câinilor vagabonzi plini de răni și bube, pe care nici nu știi cum să-i ajuți că sunt prea mulți. Nu vei găsi nicăieri locuri în care muzica să urle în boxe mai tare decât poți tu să țipi ca să te înțelegi cu interlocutorii care te însoțesc și nici nu va trebui să faci tumbe și acrobații pentru ca un chelner să te remarce în cele din urmă și să se intereseze de ce ai vrea să comanzi.
Pe lângă frumusețea memorabilă a peisajelor, la Covasna vei găsi mereu curățenie, bun-simț și decență. Unde vei întoarce capul, vei vedea ghivece cu flori îngrijite și clădiri cu arhitectură remarcabilă. Vei merge uneori pe drumuri de țară pietruite sau prost asfaltate, dar vei observa totodată și o grijă aparte față de tot ce înseamnă vechi, patrimoniu, moștenire culturală. Vei întâlni oameni amabili, care chiar și atunci când refuză ceva știu să fie politicoși. Poate vei bâjbâi și nu îți va plăcea că nu găsești ușor ceea ce cauți, că nu știu ce castel nu e, de fapt, vizitabil cum credeai, că o anumită clădire te dezamăgește prin dimensiunile mai puțin impresionante pe care le are în realitate decât în mintea ta, dar sigur vei pleca acasă cu o stare de bine, de calm și relaxare și cu dorința de a reveni, dar mai ales cu sentimentul că încă mai ai multe de descoperit. Or, asta este tot ceea ce contează atunci când te întorci dintr-un sejur. Să simți regretul că trebuie să te întorci acasă. Iar acest regret, garantat îl ai după ce ai petrecut un timp în acest județ din Secuime.
Precizam în urmă cu câteva zile că, după cinci ani de locuit la Sfântu Gheorghe, am decis să străbat județul în calitate de turist, alături de doi prieteni bucureșteni îndrăgostiți de istorie, castele, conace și alte asemenea minunății care se găsesc, printre altele, și în județul Covasna. Pentru că cele împărtășite în articolul respectiv sunt doar o prezentare generală a primelor impresii și a aspectelor pe care consider că le avem de îmbunătățit la nivel județean pentru ca povestea aceasta cu turismul să devină una reală și să funcționeze, am hotărât să prezint episodic fiecare experiență trăită sau relatată de prietenii mei – eu nu i-am însoțit decât o zi din trei, câte au stat pe meleagurile covăsnene.
Când începi să culegi de pe net informații despre obiectivele turistice din Covasna, este imposibil să nu ajungi și la localitatea Bicfalău, despre care descoperi că unele autorități locale promit să facă demersuri pentru a o include în Patrimoniul Mondial UNESCO și a o transforma astfel în „perla turismului covăsnean”.
„Județul Covasna e cunoscut și sub numele de Ținutul Conacelor pentru că aici poți vizita peste 160 de case construite între secolele 17-19 de nobilii maghiari. Cele mai multe sunt în satul Bicfalău, aproape 40 de conace, dar majoritatea pot fi văzute și în interior doar cu acordul proprietarului. Unele din județ au intrat în circuitul turistic ca hoteluri, pensiuni sau muzee, în timp ce altele urmează a fi restaurate, din inițiative private, cât și de către Consiliul Județean”, prezintă de pildă evz.ro județul Covasna și satul Bicfalău, într-un articol din 2016. Autorul explică pe larg mult mai multe lucruri, dar articolul poate fi considerat mult prea lung pentru cineva care nu urmărește decât să-și stabilească un itinerar pentru o excursie de două, trei zile. La drept vorbind, când vrei să afli concret și pe scurt ce poți vizita, în ce zile și ce intervale orare, unde și la ce prețuri, demersul documentării prin articole lungi ți se pare inutil. Ca să nu mai spun că lista localităților de pe itinerar e mare și, dacă vrei să nu bâjbâi, ești nevoit să citești zeci de articole lungi pentru fiecare localitate sau obiectiv turistic la care intenționezi să ajungi – ceea ce s-ar putea să nu ai timp, răbdare sau pricepere să faci. Așa cum oamenii pe Facebook comentează și dezbat adesea fel și fel de subiecte numai după ce au citit doar titlul unui articol, și turistul se rezumă la primele informații, convins de anumite formulări că locul merită sau nu.
În cazul Bicfalăului, la o simplă căutare pe Google, descoperi că informația conform căreia satul este ofertant din punct de vedere arhitectural este confirmată de mai multe surse credibile, precum digi24.ro sau covasnamedia.ro. Acestea afirmă hotărât că vei merge în satul conacelor vechi de sute de ani, care sunt unice în Transilvania. Chiar dacă într-unul dintre articole se sugerează că s-ar putea ca lucrurile să nu fie precum te-ai aștepta, nu te gândești deloc că ai putea fi dezamăgit, pentru că totul este prezentat într-o notă oarecum optimistă: „Turiștii care vin la Bicfalău au ce vedea. Pe lângă peisajele superbe din această zonă, conacele reprezintă o atracție în special pentru cei pasionați de arhitectură și construcție veche. Din păcate însă, pe lângă cele câteva conace restaurate se află multe altele care sunt în stare avansată de degradare, așadar graba autorităților și a sferei civile este întemeiată, întrucât se vrea a fi salvat cât mai mult și cât timp mai este posibil acest lucru” – covasnamedia.ro.. Articolul este scris în urmă cu opt ani și pomenește despre o grabă a autorităților, ceea ce îți dă speranța că ceva, ceva s-a îmbunătățit în tot acest timp.
Dacă ești mai catolic decât Papa, te duci și pe site-ul www.visitcovasna.ro , despre care știi că urmărește să promoveze și să încurajeze turismul în zonă. Dacă știi! Că s-ar putea să nici n-ai habar. Surprinzător, la secțiunea „Conace; Castele”, nu găsești listat decât unul din cele aproape 40 de conace despre care se tot vorbește pe net, respectiv Conacul Koréh-Dénes, în dreptul căruia găsești un număr de telefon și o adresă.
După ce ai obosit bine cu tot acest demers informativ, hotărăști să treci localitatea Bicfalău pe itinerarul tău. „Din 37 de conace, oi găsi măcar cinci care să-ți placă”, gândești. Dar ce te faci când ajungi în localitate și descoperi că realitatea contrazice izbitor de mult tot ce aflaseși din mediul virtual? Te plimbi de colo, colo de nebun și nu prea dai cu ochii de niciun conac. Unde te uiți, vezi case obișnuite, cele mai multe într-o stare de degradare vizibilă, dar nici urmă de conacele promise care au născut în tine așteptări mari.
Nu știu alții ce ar face în situația lor, dar prietenii mei din București s-au mai plimbat puțin prin sat și, pentru că cele aproape 40 de conace promise nu scoteau „capetele” printre casele obișnuite din localitatea Bicfalău, au mers la biserica reformată ca să fie siguri că nu veniseră chiar degeaba. „Biserica este foarte faină, ce-i drept, dar am urcat de ne-a venit rău și … ce să vezi?! Era închisă. Ferecată. Minunat! Am făcut și noi o poză la niște pietre de mormânt din anii 1800, apoi am plecat”, povestește Laura.
Complet dezamăgiți de experiența Bicfalău, după ce străbătuseră cu entuziasm drumul lung de la București, cei doi turiști au tăiat de pe listă localitățile Ozun și Ilieni, în care nu s-au mai oprit pentru a nu avea parte de încă o dezamăgire care să îi determine să aleagă drumul înapoi spre casă în loc să îl continue pe cel spre pensiune. „Satul acesta este promovat ca satul cu conace? Care conace? Eu cred că oamenii ăștia nu merg în teren. Văd trei poze pe net și se apucă să scrie articole aiurea. Nu am văzut nimic care să ne atragă atenția. Poate ar fi trebuit să iau fiecare uliță la rând să le descopăr sau nu-mi dau seama”, spune dezamăgită prietena mea, Laura. Cu toate acestea, zilele următoare le-au oferit celor doi bucureșteni și surprize frumoase pe care le voi împărtăși în articole ulterioare.
Acest site folosește "cookies". Navigând în continuare, vă exprimați acordul asupra folosirii acestora. Cookie settingsACCEPT
Privacy & Cookies Policy
Privacy Overview
This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these cookies, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may have an effect on your browsing experience.
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. This category only includes cookies that ensures basic functionalities and security features of the website. These cookies do not store any personal information.
Any cookies that may not be particularly necessary for the website to function and is used specifically to collect user personal data via analytics, ads, other embedded contents are termed as non-necessary cookies. It is mandatory to procure user consent prior to running these cookies on your website.
