Tag: UDMR

Categories
Nationale Stiri

Kelemen Hunor l-a acuzat pe Ludovic Orban că preia retorica lui Ceaușescu

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, i-a răspuns luni lui Ludovic Orban, care cu o zi în urmă afirma, în Harghita, că județul a fost ocolit de investiții pentru că UDMR „îşi ţine mai uşor alegătorii, dacă ei sunt dependenţi”. Kelemen l-a acuzat pe liderul PNL că preia din retorica lui Nicolae Ceaușescu.

„Ludovic Orban se comportă de parcă acum ar veni de pe o altă planetă, având o atitudine superioară mai ales faţă de alegătorii maghiari din Transilvania. UDMR îi poate reprezenta şi pe maghiarii din Transilvania, din Ţinutul Secuiesc pentru că de 30 de ani primeşte sprijinul necesar pentru asta. 

A spune că noi avem tendinţa de a fi un soi de partid unic, înseamnă că el nu cunoaşte situaţia reală sau că preia lozinci şi stereotipuri vechi, fără a se gândi în prealabil”, a scris Kelemen Hunor, luni pe Facebook, conform News.ro.

De asemenea, Kelemen Hunor l-a acuzat pe Orban că preia din retorica lui Ceaușescu: „Preia retorica lui Ceaușescu și arată din nou doar că este incapabil să gândească diferit față de ceea ce a moștenit din anii ’70, ’80 , pentru a spune că dezvoltarea economică se bazează pe proporții etnice”, a spus Kelemen pentru portalul Maszol.ro.

Reacția lui Kelemen Hunor vine în contextul în care, duminică, Ludovic Orban a afirmat, în Harghita, că judeţul a fost „cam ocolit de investiţii”, iar liderii din administraţia locală „nu prea şi-au dorit astfel de investiţii”, deoarece UDMR „îşi ţine mai uşor alegătorii, dacă ei sunt dependenţi”.

„Hai să fim cinstiţi, că judeţul Harghita a cam fost ocolit de investiţii şi cred că şi unii dintre cei care au fost la butoanele administraţiilor nu prea şi-au dorit astfel de investiţii, pentru că se ştie foarte bine că partidele cum sunt UDMR, de exemplu, care chiar dacă e un conglomerat de mai multe partide şi asociaţii, de fapt e unicul reprezentant politic şi are tendinţa să fie un soi de partid unic. Îşi ţine mai uşor alegătorii dacă ei sunt dependenţi. Mai e un partid românesc care îi ţine dependenţi pe români şi şi-i doreşte pe români săraci şi needucaţi”, a spus liderul PNL, conform Agerpres.

El a afirmat că „în mare parte, soluţia la toate problemele, inclusiv ale comunităţii româneşti, este dezvoltarea economică, care se bazează pe dezvoltarea infrastructurii”.

Sursă: hotnews.ro

Foto: adevarul.ro

Categories
Locale Nationale Stiri

Eliberarea condiționată a lui Beke István și Szőcs Zoltán, motiv de nemulțumire pentru AUR

Eliberarea condiționată a celor doi secui, Beke István și Szőcs Zoltán, condamnați în 2018 la închisoare cu executare pentru acte de terorism și instigare la terorism, este un prilej de nemulțumire pentru reprezentanții formațiunii politice AUR, care a lansat vineri un apel către toate partidele politice din România să condamne public terorismul, inclusiv cel etnic, așa cum o face legislația românească în vigoare. În comunicatul oficial transmis de reprezentanții AUR se aduc justificări despre motivul pentru care cei doi pot fi considerați teroriști. 

În timp ce pentru o bună parte din etnicii maghiari din Târgu Secuiesc și nu numai, eliberarea lui Beke István și a lui Szőcs Zoltán a fost un prilej de bucurie, în România există și voci care susțin că cei doi nu ar fi trebuit eliberați condiționat. Astfel, pe de o parte parlamentari precum  Kulcsár-Terza József-György (PCM) și Fejér László-Ödön (UDMR) au participat la conferința de presă organizată cu prilejul revenirii acasă a celor doi și și-au declarat public susținerea față de aceștia și în demersurile pe care urmează să le facă mai departe la CEDO, iar pe de altă parte, parlamentari precum Ionuț Neagu (AUR) pledează pentru condamnarea terorismului.

Intrigați de faptul că cei doi secui au fost întâmpinați de comunitatea locală ca niște eroi, reprezentanții Alianței pentru Unirea Românilor au făcut așadar „un apel ferm către toate partidele politice din România să condamne public terorismul, inclusiv cel etnic, așa cum o face legislația românească în vigoare, și să se delimiteze de personaje precum susnumiții István Beke și Zoltán Szőcs”, după cum precizează într-un comunicat de presă.

În accepțiunea reprezentanților AUR, cei doi cetățeni pot fi considerați vinovați din motive pe care le-au expus pe larg în respectivul comunicat. „Îi putem numi teroriști pe cetățenii István Beke și Zoltán Szőcs? Da. Care este contextul? În timpul manifestației organizate la Târgu Secuiesc pe 1 decembrie 2015, cu ocazia Zilei Naționale a României, cei doi au încercat să detoneze o bombă artizanală în public, în mijlocul manifestației. Adică au încercat să comită un atentat terorist, cu bombă. De ce?

Investigația DIICOT a confirmat din nou faptul că în România activează o serie de organizații iredentiste, extremiste maghiare, care militează constant împotriva Tratatului de la Trianon, urmărind dezmembrarea graduală a României, începând cu împiedicarea statului român de a-și exercita autoritatea în județele Harghita, Covasna și parțial Mureș, inclusiv prin acte de violență îndreptate împotriva cetățenilor români și a bunurilor acestora. Beke și Szőcs erau la acea vreme lideri locali ai extensiei românești ale unei asemenea organizații, cunoscută sub numele de Mișcarea de Tineret 64 de Comitate sau HVIM.

Din postura de lider al HVIM Transilvania, Szőcs le-a dat membrilor celulei HVIM din Târgu Secuiesc – printre care și Beke – sarcina să confecționeze o bombă artizanală pe care să o detoneze în public, la parada de pe 1 decembrie 2015. Din fericire, autoritățile au dejucat planul și i-au trimis ulterior în judecată.”, se arată în comunicat, unde se mai precizează și că cei doi au fost condamnați pe baza Legii nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, respectiv, pe baza art. 32 alin. 1 lit. p), care definește ca un act de terorism poate fi și: atentatul care pune în pericol securitatea națională, atentatul contra unei colectivități și actele de diversiune, și a alin. 3 lit. a), care stabilește că un act de terorism este și următoarea faptă: producerea, dobândirea, deținerea, transportul, furnizarea, utilizarea sau transferarea către alte persoane, direct ori indirect, de arme chimice sau biologice, dispozitive explozive de orice fel, precum și cercetarea în domeniu ori dezvoltarea de asemenea arme, inclusiv a celor radiologice sau nucleare.  În continuare, art. 4 alin. 2 definește teroristul ca fiind persoana care a săvârșit o infracțiune prevăzută de prezenta lege ori intenționează să pregătească, să comită, să faciliteze sau să instige la acte de terorism.

Săptămâna trecută, Beke István și a lui Szőcs Zoltán au fost eliberați condiționat de Tribunalul Brașov, cu șase luni mai devreme decât prevedea condamnarea. 

Sursă și foto: covasnamedia.ro

Categories
Opinii

Cât de mare este, de fapt, păcatul lui George Simion de a face din Viktor Orbán un model?

Recent, George Simion, liderul AUR, a intrat din nou în atenția presei și a persoanelor care nu se numără printre simpatizanții acestei formațiuni politice, după un interviu acordat publicației maghiare „Azonnali”, în care a declarat că se consideră un Viktor Orbán al României și că Fidesz este un model pentru partidul pe care îl conduce. 

„Pentru noi are o valoare de model însuşi Fidesz, deoarece susţine păstrarea rădăcinilor creştine ale Europei” – a spus Simion, apoi a trecut deschis la lăudarea lui Viktor Orbán, deoarece îi place foarte mult modul în care luptă pentru poporul său şi este total de acord cu acea declaraţie comună pe care au publicat-o recent Orbán şi aliaţii săi europeni. „Am citit declaraţia comună de valori aparţinând lui Orbán, Salvini, Meloni şi multor alţi politicieni – dacă ne vom aduna mai mulţi pentru susţinerea acestor valori comune, am putea avea un grup puternic. Dacă ne vom rupe în trei părţi, nu ar fi ceva bun (…) Fiecare partid suveranist, patriot şi creştin trebuie să facă aceeaşi politică la nivel unional” – a afirmat George Simion, după cum relatează g4media.ro.  

În toată această poveste, George Simion este criticat de mulți din cel puțin două motive. Pe de o parte, i se reproșează faptul că se aliniază la valorile unui partid vădit anti-european cum este Fidesz. Pe de cealaltă parte, i se spune că nu poate lua un ungur drept model, cât timp prin declarațiile și atitudinile sale și-a demonstrat în repetate rânduri ostilitatea față de maghiarii care trăiesc în România, și chiar și-a declarat la fel de ostil opoziția fermă față de UDMR. 

Dacă ar fi să mă erijez în avocatul „diavolului”, aș spune că nu văd absolut niciun dezacord în declarațiile lui George Simion. La drept vorbind, Fidesz și AUR militează în doctrinele lor pentru protejarea unor valori aproape identice – familie tradițională, creștinism, patrie etc. Cei doi lideri, Viktor Orbán și George Simion, sunt suspectați și acuzați de multe voci de anti-europenism, de homofobie și alte asemenea „crime”. Asemănări există așadar și nu văd nicicum de ce să treacă drept inepte afirmațiile lui George Simion. 

Problema, din punctul meu de vedere, apare abia la nivel de influență și putere, atât în ce privește cele două partide, cât și în ce-i privește pe liderii lor. Chiar dacă Simion a respins ideea de a fi un Orbán „wanna be”, argumentând că apără aceleași valori și deci nu ar fi diferențe între ei, consider că mai are mult până să atingă nivelul de susținere și notorietate de care se bucură Viktor Orbán astăzi. Ne convine nouă sau nu ce poziție adoptă premierul maghiar, este prea puțin relevant. Ceea ce nu putem tăgădui este că în prezent el este o forță și se poziționează ca atare în absolut orice context. 

Cât privește atitudinea lui George Simion față de maghiarii din România, aceasta vine la pachet cu valorile și idealurile pe care partidul său le apără și le promovează după modelul ales. Este un fel de cealaltă fațetă a monedei, prin care se poate vedea limpede care sunt consecințele unui mod de gândire conservator, ale unui naționalism împins la extrem și așa mai departe. Dacă sper la reîntregirea neamului românesc și adaptez la o scară mai mică consacratul „Let’s make America great again!” al lui Trump, e aproape natural să nu mai țin cont de minoritățile naționale și drepturile lor, nu? Din punctul meu de vedere, paradoxul le aparține mai degrabă maghiarilor de la noi care, pe de o parte sunt încântați în număr foarte mare de politica lui Orbán și greu acceptă critici la adresa acestuia, de multe ori apărându-l cu ostilitate de războinici credincioși, iar pe de altă parte, sunt vădit deranjați de atitudinea ostilă a partidului AUR, care practică un model pe care ei îl apreciază pentru cei din neamul lor, dar nu îl văd deloc firesc în țara în care sunt minoritari și deci aplicat față de ei. Cel mai bine a evidențiat acest paradox autorul care, referindu-se la George Simion, a afirmat că „indiferent cât ar suna de ciudat, îi iubește pe români”. 

Ca om care apreciază maghiarii și în mod deosebit secuii, mă întreb totuși, în continuarea acestui comentariu, este oare un păcat capital ca cineva să își iubească poporul și conaționalii, într-un mod similar, dacă nu chiar identic, cu al celor din tabăra adversă a căror imagine în oglindă încep să devină?

Foto: azonnali.hu

Categories
Opinii

UDMR susţine în primul rând politicile guvernului de la Budapesta sau ale guvernului din care face parte?

Dacian Cioloş a făcut zilele trecute o salutară prostie (dacă prostie o fi fost şi nu altceva), care a jucat rolul unui fulger într-o noapte de catran: îţi arată, fie şi preţ de o fracţiune de secundă, împrejurimile. Ajută la orientare. Pe 27 iunie, sub semnătura liderului Dacian Cioloş, grupul europarlamentar Renew Europe a trimis preşedintei Comisiei Europene o scrisoare prin care cerea suspendarea Planului de Recuperare şi Rezilienţă al Ungariei până când Guvernul de la Budapesta îşi va modifica legislaţia în aşa fel încât să permită mai uşor urmărirea modului în care sunt cheltuiţi banii europeni, iar eventualele fraude să poată fi descoperite şi pedepsite. 

Pe 7 iulie, Dacian Cioloş anunţa pe Twitter că Executivul de la Bruxelles a suspendat Planul de Redresare şi Rezilienţă al Ungariei, informaţie care a fost dezminţită imediat de către vicepreşedintele Comisiei Europene, Vera Jourova. Cea mai stranie reacţie la acest incident a avut Kelemen Hunor – stranie prin surescitarea pe care o arăta şi prin violenţa latentă pe care o ascundea. Vedeta zilei a fost fraza „Nicio factură nu rămâne neplătită în politică” şi toată lumea a crezut că liderul UDMR a sancţionat doar informaţia falsă lansată de Dacian Cioloş. 

Să citim însă întreaga declaraţie a lui Kelemen Hunor: „Niciodată nu am discutat în coaliţie, nu este poziţia coaliţiei, nu este poziţia guvernului, este poziţia lui Dacian Cioloş şi el nu reprezintă coaliţia, nu reprezintă România, el reprezintă acolo un grup parlamentar al cărui şef este în acest moment. Nu sunt de acord cu acest demers al lui Dacian Cioloş şi cred că a făcut una dintre greşelile cele mai mari ce pot fi făcute în politică şi ştiţi cum e, nicio factură nu rămâne neplătită în politică. A făcut o greşeală uriaşă, nu trebuie să intervină niciun europarlamentar într-o astfel de relaţie şi Comisia a făcut precizările necesare, s-a grăbit domnul Cioloş, a vrut să fie erou, n-a reuşit”. Ce treabă are coaliţia de la Bucureşti sau guvernul român în afacerea asta? Greu de înţeles. 

Din întreaga declaraţie, pare destul de evident că Kelemen Hunor nu i-a reproşat lui Cioloş doar lansarea în public a unei informaţii false, ci întregul său demers legat de PNRR-ul Ungariei, adică şi scrisoarea adresată Ursulei Van Der Leyen. Ceea ce schimbă semnificativ datele problemei, căci scrisoarea nu este lipsită de legitimitate politică. Guvernul Viktor  Orbán are mai multe meciuri fierbinţi cu Comisia Europeană – statul de drept, imigraţia, legislaţia anti-gay – şi unul la fel de fierbinte cu George Soros. E greu de spus care dintre ele sunt conflicte reale şi serioase şi care sunt doar stârnite şi umflate de Viktor  Orbán până la paroxism, cu unicul scop de a atrage aliaţi. Sau mai exact: de a nu rămâne singur. De exemplu, cruciada anti-Soros, pe care Viktor  Orbán tocmai o reîncălzeşte după un an de pauză cauzată de pandemie, în mod cert nu urmăreşte decât să strângă poporul în jurul liderului, împotriva unui personaj cu trei păcate capitale: e bogat, e maghiar şi e evreu. De o subită reîncălzire pare a se bucura, după ultimele veşti de la Budapesta, şi ciorba imigraţiei. În problema legislaţiei anti-gay, vedem deja aplicată aceeaşi tactică, numai că de data asta Viktor  Orbán nu-şi aliază doar poporul, ci şi alte state: tocmai se naşte un asemenea front împotriva Bruxelles-ului, format din grupul de la Vişegrad plus Slovenia. 

Cu statul de drept chiar că e o dispută serioasă. E foarte greu de acceptat că performerul absolut al contractelor pe bani europeni e ginerele premierului, că Viktor  Orbán a construit, cu bani europeni, o cale ferată de şase kilometri între satul copilăriei sale şi comuna învecinată sau că a ridicat tot pe bani publici, în acelaşi sat cu 1.800 de locuitori, un stadion de fotbal pentru 3.800 de spectatori. Idei similare au fost şi pe la noi. Victor Ponta a finanţat de la buget un stadion în fieful său electoral, Târgu-Jiu, iar Liviu Dragnea i-a făcut odraslei echipă de fotbal şi stadion la Turnu Măgurele. Numai că pe la noi asemenea iniţiative n-au avut un deznodământ tocmai fericit: Liviu Dragnea depanează dube la Rahova, iar Victor Ponta s-a angajat ca eunuc la seraiul padişahului Erdogan. În Ungaria însă, veşnicul procuror-general numit de Fidesz (mandate întinse pe 24 de ani, până în 2028) nu găseşte niciodată, nicăieri ceva în neregulă. Ungaria a refuzat să participe la instituţia Procurorului European şi dă cu poşeta în cap oricui îndrăzneşte să se intereseze cum cheltuieşte banii europenilor. 

Aşa stând lucrurile şi cunoscându-i tacticile, e de aşteptat ca şi în problema statului de drept Viktor  Orbán să urmărească acelaşi obiectiv: să nu rămână singur. Polonia e deja acolo şi nu mult a lipsit să fie acolo, cu ambele picioare, şi România – amintiţi-vă de activitatea Comisiei Iordache şi de reacţia întregii Europe faţă de ea, dar şi de marea şi subita prietenie dintre Liviu Dragnea şi Viktor  Orbán, cât primul încă mai era pe aici un fel de stăpân absolut. Între timp România şi-a găsit o altă cale, dar problemele cu statul de drept – fie moştenite din vechime, fie născute în era Dragnea – sunt departe de a fi fost depanate. Iar una dintre cele mai supurânde rămâne Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie. 

După ce desfiinţarea ei a fost cerută atât de limpede şi neechivoc de toate organismele relevante din Europa, este un mare mister de ce singurul partid al actualei de coaliţii de guvernare de la Bucureşti care îi susţine existenţa – fie ca atare, fie deghizată în altceva – este UDMR. Deşi au dovedit deseori că au un IQ semnificativ mai mare decât mulţi dintre politicienii români, liderii Uniunii au rămas, în ceea ce priveşte Secţia Specială, încremeniţi în discursul rudimentar care a dus şi la înfiinţarea acesteia: procurorii DNA care schingiuiesc suflete şi frâng destine. Dacă chiar aşa ar fi stat lucrurile, Secţia Specială avea timp, în trei ani de zile, să prezinte o colecţie semnificativă de asemenea ticăloşi. Or, recolta SS constă doar în Portocală de la Ploieşti, trimis în judecată şi fără nicio sentinţă până acum, şi în câteva alte „Portocale” de pe la Bihor – foşti procurori DNA Oradea care au ajuns să ceară ei înşişi, în instanţă, ca Secţia Specială să-şi termine odată treaba cu ei. 

Acest bilanţ arată, prin el însuşi, cât de derizorii au fost argumentele înfiinţării SS şi pe care liderii UDMR continuă să le recite. Şi sper că este clar pentru toată lumea: câtă vreme Secţia Specială va continua să existe – fie ca atare, fie deghizată în altceva – România va avea un litigiu, un diferend, un meci cu Comisia Europeană în problema statului de drept. Adică Viktor  Orbán nu va fi singur. Prostia spusă de Cioloş şi reacţia total disproporţionată a lui Kelemen Hunor ne-au ajutat să iluminăm, fie şi pentru o fracţiune de secundă, o întrebare: UDMR susţine în primul rând politicile guvernului de la Budapesta sau ale guvernului din care face parte?

Sursa: adevarul.ro/ autor: Liviu Avram

Foto: costas-negru.ro

Categories
Nationale Stiri

Noul Avocat al Poporului ar putea fi un etnic maghiar

Comisiile juridice ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au dat, miercuri, cu majoritate de voturi, aviz favorabil pentru ca Fabian Gyula să ocupe funcţia de Avocatul Poporului. PSD cere amânarea votului pentru noul Avocat al Poporului, spunând că mai întâi trebuie clarificate aspectele semnalate de Comisia de la Veneția și așteptată decizia CCR asupra cererii de neconstituționalitate. Fabian Gyula este susţinut de UDMR şi PNL.

Desemnarea Avocatului Poporului urmează să fie făcută în plenul reunit al Parlamentului, cel mai probabil luni. Fabian Gyula este singurul care şi-a depus candidatura pentru această funcţie, transmite Agerpres.

Înrebat dacă prevederile de revocare a Avocatului Poporului sunt destul de clare, precum solicită Comisia de la Veneția, Fabian Gyula a răspuns: „Las la aprecierea Comisiei de la Veneția, sunt mai specialiști pe aceste principii constituționale”.

Fabian Gyula a precizat că s-a pensionat din magistratură în 2020, la 49 de ani. „Am lucrat 24 de ani fără să ocup funcții de conducere. Abia după aceea am început să ocup funcții de conducere. La un moment dat am stat 15 ani pe același scaun, soluționând acea ciclicitate de dosare care nu erau simple. Mă ocupam și de cooperarea internațională”, a declarat acesta.

La dezbaterile din Comisie au fost de asemenea atacuri xenofobe la adresa propunerii făcute de coaliție pentru funcția de Avocat al Poporului. A fost întrebat cum vede autonomia Ținutului Secuiesc, dar a fost acuzat de către cei de la AUR că a fost și agent al Ungariei. Replica lui a fost că va ocupa această funcție și că va respecta toate drepturile persoanelor.

PSD cere amânarea votului pentru noul Avocat al Poporului. Social-democrații spun că desemnarea unui nou Avocat al Poporului înainte de „clarificarea aspectelor enunțate de Comisia de la Veneția și de decizia CCR în speță este o gravă încălcare a principiilor europene ale statului de drept”.

„După ce Comisia de la Veneția a solicitat precizări suplimentare Coaliției de guvernare, majoritatea parlamentară PNL-USR-PLUS-UDMR este obligată să aștepte decizia Curții Constituționale înainte de a supune la vot desemnarea unui nou Avocat al Poporului. 

Președinții celor două Camere ale Parlamentului trebuie să prezinte public răspunsul pe care l-au transmis sau pe care urmează să-l transmită la solicitarea președintelui Comisiei de la Veneția, domnul Gianni Buquicchio, privind temeiurile legale ale Hotărârii Parlamentului prin care a fost revocat Avocatul Poporului.

Mai mult, având în vedere că este vorba de poziția oficială a Senatului și Camerei Deputaților, președinții celor două Camere au obligația legală de a informa în prealabil toate grupurile parlamentare cu privire la răspunsul ce vizează în mod direct activitatea parlamentară.

Desemnarea unui nou titular pentru această funcție înainte de clarificarea aspectelor enunțate de Comisia de la Veneția și de decizia CCR în speță este o gravă încălcare a principiilor europene ale statului de drept”, arată comunicatul PSD.

Comisia de la Veneția a trimis președinților celor două camere ale Parlamentului, Ludovic Orban și Anca Dragu, o scrisoare prin care cere „bazele și elementele juridice” care au dus la demiterea Avocatului Poporului, Renate Weber, catalogând-o ca o „decizie grea”.

Renate Weber a fost revocată de Parlament, în urmă cu o săptămână, din funcția de Avocat al Poporului.

În cererea de revocare, partidele din coaliţia de guvernare susţin că, în calitate de Avocat al Poporului, Renate Weber a acţionat cu depăşirea competenţelor legale, având drept consecinţă nerespectarea legii de organizare şi funcţionare a instituţiei şi a Constituţiei.

PSD a atacat la CCR Hotărârea de revocare, spunând că este neconstituţională. Social-democrații argumentează că au fost încălcate prevederile referitoare la principiul legalităţii şi durata de 5 ani a mandatului acestuia.

Sursă și Foto: digi24.ro

Categories
Nationale Stiri

Autonomia Ținutului Secuiesc, readusă în atenția Parlamentului României

Un deputat UDMR anunță, pentru a treia oară în ultimii trei ani, un nou proiect pe această temă. Este vorba de Kulcsár-Terza József, deputat UDMR de Covasna la al doilea mandat, membru al Uniunii Maghiare din Transilvania (EMSZ). Acesta a declarat luni că va pune noul proiect pe agenda Parlamentului.

Kulcsár este susținut de un alt deputat UDMR, de Harghita, din partea aceleiași EMSZ, Zakariás Zoltán, potrivit site-ului formațiunii politice emsz.org. Acesta susține că în programul guvernului constituit în decembrie 2020 cu participarea UDMR în coaliția de la putere ar figura și acest proiect care probabil va fi dezbătut după luna septembrie a acestui an, potrivit unui comunicat de presă al formațiunii politice. Zakariás precizează însă că este vorba de o autonomie culturală și că partidele politice vor elabora proiectul în această vară, alături de organizații civile.

Inițiativa deputatului UDMR vine după ce liderul UDMR, Kelemen Hunor, afirma în februarie acest an că „autonomia inflamează”. Kelemen declara, la Realitatea PLUS, că „autonomia nu înseamnă decât dorința celor din teritoriu ca deciziile care îi privesc pe ei să fie luate local”.

„De fiecare dată când lumea aude de autonomie, lumea se inflamează. Noi vrem ca deciziile care țin de comunitate să fie luate local, nu de cei de la centru, care, din  pix, spun că ai voie, sau nu, să faci o anumită investiție. În zone cu maghiari se vorbește de competențe lingvistice în administrație. NU este vorba de secesionism. Autonomia nu înseamnă decât dorința celor din teritoriu ca deciziile care îi privesc pe ei să fie luate local, nu din pix, de cei de la centru”, comenta Kelemen Hunor la „Jocuri de putere”, în 23 februarie 2021.  

Deputatul UDMR Kulcsár care a anunțat noul proiect nu este la prima încercare de acest fel, ci la a treia în ultimii trei ani. Anul trecut, în aprilie 2020, un proiect asemănător, inițiat în decembrie 2019 de același deputat Kulcsár-Terza Iozsef, a fost adoptat tacit de deputați, ulterior fiind însă respins definitiv în Senat. Un alt proiect privind autonomia Ținutului Secuiesc, inițiat tot de Kulcsár-Terza Iozsef, deputat și în legislatura trecută din partea UDMR, a fost respins definitiv în mai 2018, în decurs de o lună, și de senatori, și de deputați. Acestora li se alătură și inițiativele privind statutul de autonomie a Ținutului Secuiesc din timpul guvernărilor social-democrate Năstase, în 2004, și Ponta, în 2012, în timpul alianței dintre PSD și PNL – USL. Care au fost respinse în final de parlamentari.

De asemenea, în ianuarie 2017, o iniţiativă legislativă cetăţenească susţinută public de europarlamentarul Laszlo Tokes, privind declararea autonomiei Ţinutului Secuiesc era publicată în Monitorul Oficial. Proiectul a fost avizat negativ al Consiliului Legislativ, care arăta că se încalcă prevederi constituţionale, pentru că „vizează, practic, crearea unei entităţi statele distincte, paralelă cu statul naţional unitar român”.

Foto: Facebook.com//jozsef.Kulcsárterza

Sursă: realitatea.net

Categories
Nationale Stiri

Propunere legislativă UDMR: alocațiile copiilor diferențiate în funcție de veniturile părinților

Preşedintele UDMR, vicepremierul Kelemen Hunor, a declarat luni că a propus în cadrul şedinţei coaliţiei guvernamentale o diferenţiere a alocaţiilor pentru copii în funcţie de veniturile familiilor.

„Am vorbit de alocații pentru copii, rămâne varianta Senatului. Asta înseamnă că creșterea de 20% se va operaționaliza începând cu 1 ianuarie. Noi am propus o schimbare de filosofie pentru alocațiile copiilor, să legăm de venituri și să fie deductibilă din impozitul după venit. Deci, este o schimbare propusă, pe care o vom discuta în acest an, în așa fel încât să încercăm să introducem începând din anul 2023”, a afirmat Kelemen Hunor, într-o declarație acordată presei, la Palatul Parlamentului.

La rândul său, vicepremierul Dan Barna, copreședinte USR PLUS, a declarat că varianta propusă de UDMR va fi analizată, potrivit Agerpres.

„Subiectul nu a fost detaliat foarte mult în această şedinţă. S-a convenit într-adevăr că avem creşterea de la începutul anului viitor, aşa cum e deja comunicat în spaţiul public, urmând apoi să vedem şi în funcţie de buget cum va fi următorul cadru. A fost şi varianta pe care domnul Hunor a prezentat-o, aceea de a veni cu o variantă îmbunătăţită, prin care să creăm un mecanism în care resursele să fie direcţionate pentru acei copii care au nevoie. (…) Este un subiect care a fost deschis de colegii de la UDMR şi am zis că vom discuta pe o astfel de formulă, nu s-a înaintat mai mult, analizăm şi o astfel de variantă”, a spus liderul USR PLUS.

Sursă: digi24.ro

Foto: economica.net  

Categories
Opinii

Cum a cheltuit UDMR 3500 de lei pe un proces aproape absurd

Jurnalistul Sipos Zoltán, care derulează proiectul de jurnalism de investigaţii Átlátszó Erdély publicat de către Asociaţia „Atlatszo Erdely Egyesulet”, cu sediul în Cluj-Napoca, a publicat recent un articol amplu în care prezintă pe larg cronologia unui conflict aproape absurd cu UDMR, care a refuzat să îl introducă în baza de date pentru contactul cu presa. Uniunea a pierdut în prima instanță, a fost obligată să includă adresa jurnalistului în baza de date, dar a preferat să facă recurs. După cum relatează Sipos Zoltán a pierdut și în apel.  

„UDMR-ul s-a avântat în procesul cu cea mai mică miză din spațiul public maghiar din Transilvania, fără niciun rost. A pierdut și în apel, deci pe lângă cei 2000 de lei din prima instanță, mai are de plătit 1500 de lei cheltuieli de judecată, pe lângă onorariul propriului avocat.

Toate astea s-ar fi putut evita foarte ușor dacă îmi includeau adresa de email pe lista biroului de presă al Prezidiului Executiv și îmi trimiteau notificări despre evenimente de presă.

Dar despre ce este vorba?

Cu mulți ani în urmă, fiind jurnalist la portalul internet Transindex, pur și simplu nu mai scăpam de anunțurile celor responsabili cu presa din birourile Prezidiului Executiv al UDMR-ului. Invitațiile veneau pe cel puțin două sau trei canale de fiecare dată când se organiza vreun eveniment de presă. Am primit invitația prin email, m-au anunțat superiorii mei (care la rândul lor au fost anunțați și ei), și – ca să fie mai sigur – în ziua evenimentului m-a sunat și cineva de la UDMR, ca nu cumva să uit. 

Astfel, în acele vremuri frumoase primeam newsletter-ul UDMR pe email de mai multe ori pe zi. S-au ținut conferințe de presă la fiecare eveniment nesemnificativ, și era obligatoriu să scremi măcar 3-4 paragrafe despre ele. Iar în campaniile electorale, mic-dejunurile de presă, introducerea noilor candidați, sau diferitele evenimente de campanie sporeau suspansul.

Ce-i drept, câteodată am avut parte și de discuții interesante. Acestea de obicei nu erau legate de vreun eveniment public, jurnaliștii maghiari din Cluj fiind invitați la discuții informale de către politicieni de vază ai UDMR. La aceste întâlniri s-au ivit apoi tot felul de subiecte, și după câteva pahare de vin s-a ajuns la conversații de bun simț.

Dacă la Transindex evenimentele UDMR erau pur și simplu de neevitat – invitațiile îmi veneau pe mail fără să le fi cerut –, după ce am fondat Átlátszó Erdély lucrurile s-a schimbat radical. Timp de ani de zile, am primit zero astfel de invitații.

UDMR-ul sigur are numărul meu de telefon

Toate acestea în pofida faptului că, deși adresa mea de mail s-a schimbat de atunci, numărul meu de telefon a rămas același. Și UDMR-ul sigur are acest număr: pe vremuri, cei de la presă m-au sunat de multe ori. Numărul există în sistem și acum, în timpul campaniilor electorale primesc regulat mesaje care îndeamnă la vot (pentru care eu niciodată nu mi-am dat acordul).

La fel, solicitările mele trimise politicienilor UDMR rămân de obicei fără răspuns. Se comportă de parcă mi-ar făcea mie o favoare dacă îmi răspund la întrebări la timp și la obiect. Însă situația e alta: este în primul rând interesul unei persoane publice ca opinia sa să fie publicată în presă. Acest lucru este o datorie față de alegători, nu față de autorul articolului.

După ce am aflat ulterior de conferințe de presă la care ar fi fost important să particip, am decis să nu mai aștept să mă cheme, ci eu îi voi ruga pe cei de la biroul de presă al UDMR să mă includă pe lista lor ca să primesc invitații. Deși am primit răspuns pozitiv imediat, invitațiile și newsletter-urile de UDMR tot nu primeam.

Legea nu se referă la UDMR?

În octombrie 2019 am depus o solicitare scrisă de avocat la Prezidiul Executiv, în care am făcut referire la Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. Această lege, precum și normele de aplicare stipulează că presa trebuie informată despre conferințele de presă și alte asemenea evenimente din timp, și accesul reprezentanților presei la astfel de evenimente nu poate fi îngrădită în niciun fel.

Legea mai spune și că acreditarea de presă se poate anula sau retrage doar dacă ziaristul respectiv împiedică desfășurarea normală a activității autorității publice. Opiniile exprimate în presă ale ziaristului nu pot constitui un motiv pentru retragerea acreditării.

În cazul în care se retrage acreditarea unui ziarist, trebuie asigurată acreditarea unui alt ziarist al aceluiași organ de presă.

Răspunsul Președintelui Executiv de atunci, Bálint Porcsalmi: reglementările Legii 544/2001 nu se referă la UDMR, pentru că aceasta nu este o autoritate publică. Acest argument a fost respins de instanță și atunci, și de mai multe ori după aceea, arătând că UDMR în calitate de organizație cu activitate de interes public și finanțată din bani publici cade sub incidența legii 544/2001. 

Porcsalmi a mai spus că UDMR-ul nu are procedură de acreditare, și a susținut că evenimentele publice cu participarea presei sunt întotdeauna anunțate (însă nu a precizat unde).

UDMR refuză soluția rezonabilă chiar și după sentința în prima instanță

Am decis să îi acționăm în instanță: Tribunalul Cluj a dat curs cererii noastre în iulie 2020. A hotărât emiterea acreditării de presă, și a obligat UDMR-ul să ne trimită invitații la conferințe de presă și alte asemenea evenimente (justificarea se poate citi aici).

Deși cererea noastră s-ar fi putut soluționa în zece secunde, Prezidiul Executiv nu preferă soluțiile rezonabile. Au atacat hotărârea instanței, iar în martie 2021 Curtea de Apel Cluj – dând curs apelului – a hotărât emiterea acreditării de presă.

În recurs, hotărârea din prima instanță s-a modificat în sensul că UDMR nu este obligată să acrediteze pe Átlátszó Erdély ca organism de presă, dar în toate celelalte aspecte au confirmat hotărârea din prima instanță (justificarea se poate citi aici). 

Instanța a confirmat din nou că, deși în ceea ce privește forma legală, UDMR-ul este o asociație, însă utilizează bani publici și desfășoară activități de interes public, de aceea cade sub efectul Legii 544/2001 și este obligată să furnizeze informații de interes public.

Eu sper că de acum încolo Prezidiul Executiv va deveni mai rezonabil și nu va trebui să chemăm executorul judecătoresc. În cazul din urmă, povestea poate ajunge să fie și mai scumpă”. 

Sursa: atlatszo.ro

Foto: Facebook/ Átlátszó Erdély

Categories
Locale Stiri

Povestea pe larg a scandalului de discriminare de la Profi Sfântu Gheorghe

Săptămâna trecută, am opinat despre scandalul de la Profi Sfântu Gheorghe, unde s-a pus problema discriminării pe criterii lingvistice a personalului angajat, vorbitor de limbă maghiară, chiar de către șeful magazinului. Ulterior, covasnamedia.ro a publicat un articol amplu și documentat, care prezintă toate fațetele problemei în clipa de față. 

„Un scandal recent, în mijlocul căruia se află angajații unui magazin din Sfântu Gheorghe, în care se aduc acuze de discriminări, că un șef, vorbitor de limbă română, le-ar fi interzis angajaților să vorbească între ei sau cu clienții în limba maghiară, este discutat recent în spațiul public din județul Covasna și face iar tabere, în funcție de mentalități, etnii și cine știe ce alte criterii. Cazul a fost trimis spre analizare, se pare, și la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) de către Serviciul de Asistență Juridică pentru Minorități „Mikó Imre” al UDMR. Alianța Maghiarilor din Transilvania, formată din partidele PCM și PPMT, a făcut apel la boicotarea magazinului. 

Reprezentanţii Profi, căci despre acest magazin este vorba, spun că în urma anchetei interne s-a descoperit că totul a pornit de la un un conflict de disciplină care s-a transformat apoi într-un conflict de altă natură și că din acțiunile de până acum ale firmei se vede că tratamentul nediscriminatoriu a fost regula, nu excepția. 

Tot în context, Consiliul Național Maghiar din Transilvania (CNMT) a spus, pentru Observatorul de Covasna, că dacă speța, de care s-a aflat din presă, este adevărată, atunci nu ar trebui trecută cu vederea, dar că, în același timp, organizația a găsit mereu sprijin și colaborare la reprezentanții acestui lanț de magazine în campania „Bilingvism în comerț”. O analiză mai detaliată scoate la iveală și alte amănunte” – se arată în articolul din covasnamedia.ro. 

Relatarea este disponibilă integral AICI.

Foto: appadvice.com

Categories
Locale Stiri

Prefectul UDMR, Ráduly István, va verifica modul de utilizare a limbii maghiare în administrația publică din Jud. Covasna

Instituția Prefectului – Județul Covasna va iniția o serie de verificări privind modul de aplicare a normelor care reglementează folosirea limbii minorității naționale în raporturile dintre autoritățile administrației publice locale și serviciile publice deconcentrate, pe de o parte, și cetățenii aparținând minorităților naționale, pe de altă parte, în unitățile administrativ-teritoriale în care aceștia au o pondere de peste 20%, conform ultimului recensământ, a declarat, într-o conferință de presă, prefectul județului Covasna, Ráduly István, amintind că prevederile sunt cuprinse în OUG 57 din 2019, privind Codul Administrativ. 

„În acele unități administrativ teritoriale unde din numărul total al locuitorilor, ponderea de peste 20% este de o anumită naționalitate, indiferent de care, orice serviciu public, trebuie să aibă la intrare însemne atât în limba română, obligatoriu, cât și în limba naționalităților care sunt peste 20%. Plus, orice comunicare trebuie să fie bilingvă. Plus, dacă mergem și mai adânc, atunci (…) cetățenii aparținând unor minorități naționale cu pondere peste 20% se pot adresa oral sau în scris în limba minorității naționale respective și primesc răspuns atât în limba română, cât și în limba minorității naționale respective. Inclusiv formularele tipizate trebuie să fie în ambele limbi. Suntem toți cetățeni și suntem toți cetățeni ai acestui județ, cu drepturi și obligații. Chiar mă bucur că o să clarificăm aceste situații chiar de la început, să nu fie interpretat cu rea-credință. Din partea mea nu este și nu o să fie niciodată. (…) Sunt aici pentru cetățenii județului Covasna, indiferent de etnie, religie și nu pot să devin un prefect – mașinărie care semnează, fără să citească documentele. Nu o să fiu mașinăria de semnat a Instituției Prefectului”,a declarat Ráduly István.

Pe același subiect, el a fost întrebat dacă instituția pe care o conduce respectă această legislație, iar răspunsul reprezentantului Guvernului în teritoriu a fost că mai are nevoie de timp ca să își formeze Cabinetul.

„Așteptăm de la București aprobarea noii organigrame pe care am propus-o eu, întrucât înainte să plece domnul prefect, în baza ordonanței de urgență numărul 206 din 2020, a modificat în așa fel încât a lăsat cabinetul fără oameni. Eu trebuie să am cu ce să lucrez. (…) Să am măcar un singur om și o să rezolvăm”, a explicat acesta.

Prefectul a spus și că Instituția Prefectului a primit o adresă în februarie 2021 de la Ministerul Afacerilor Interne prin care s-a solicitat să se aibă în vedere prevederile articolului 252, alin 1, litera f, care arată: „Prefectul verifică modul de aplicare a normelor legale care reglementează folosirea limbii minorității naționale în raporturile dintre autoritățile administrației publice locale și serviciile publice deconcentrate, pe de o parte, și cetățenii aparținând minorităților naționale, pe de altă parte, în unitățile administrativ-teritoriale în care aceștia au o pondere de peste 20%, conform ultimului recensământ”.

Prefectul de atunci, Iulian Constantin Todor, a trimis, potrivit spuselor noului prefect, o adresă către toate UAT-urile și Consiliul Județean prin care a adresat rugămintea de a se asigura că „sunt respectate prevederile articolelor 94 și 95 din Ordonanța de Urgență 57/2019, privind Codul Administrativ, cu modificările și completările ulterioare”.

Pe același subiect a fost și o situație care i-a fost adusă recent la cunoștință noului prefect și care sesiza că la intrarea în localitatea Vâlcele ar fi apărut indicatoare cu denumirea localității în limba maghiară, spune Ráduly István, dar după o vizită în teren a constatat că ele nu existau.

Sursa: Observatorul de Covasna

Foto: oameniliberi.com