Categories
Locale Stiri

Poveste rară de solidaritate umană la Miercurea Ciuc

Un incendiu violent care a mistuit, joi noaptea, aproximativ 20 de locuinţe ale comunităţii de romi din cartierul Şumuleu al municipiului Miercurea Ciuc a fost punctul de pornire al unui impresionant val de solidaritate al locuitorilor din oraş, care au sărit în ajutorul celor afectaţi, se arată într-un reportaj realizat de jurnaliștii Agerpres.

Flăcările, pornite de la un burlan metalic de fum neizolat termic, au mistuit casele din lemn, improvizate şi şubrede şi au lăsat sub cerul liber aproximativ 260 de oameni, peste jumătate dintre ei fiind copii.

Imediat ce autorităţile au realizat dimensiunea tragediei şi faptul că un număr foarte mare de oameni nu mai are unde să locuiască, au cerut ajutorul cetăţenilor oraşului, pe reţelele de socializare, în paralel cu măsurile administrative luate rapid.

Oamenii au privit pe Facebook imagini cu flăcările uriaşe, cu fumul dens, au aflat că la locul incendiului sunt copii care plâng, aflaţi în stare de şoc.

Şi astfel, valul de solidaritate a cuprins oraşul aproape adormit, iar localnicii au ignorat faptul că e pandemie şi că există restricţii de circulaţie şi au pornit către sala de sport a oraşului, acolo unde urmau să fie cazaţi cei afectaţi de incendiu.

Până după miezul nopţii au fost aduse ajutoare constând în saltele, pături, pilote, perne, obiecte de uz sanitar, haine, încălţăminte, alimente şi ceai cald. Cantitatea de ceai adusă de oameni a fost atât de mare, încât o parte din ea a rămas nefolosită.

„Am venit pentru a-i ajuta, e frig, nu au unde sta şi aşa au o soartă grea”

Iar dis-de-dimineaţă, încă de la ora 6.00, cetăţenii au continuat să vină la sala polivalentă din oraş cu tot ceea ce e nevoie pentru astfel de situaţii.

„Am venit pentru a-i ajuta, e frig, nu au unde sta şi aşa au o soartă grea şi mai ales acum, după incendiul acesta, e şi mai greu pentru ei, sărmanii. Am venit cu copilul, e un mod de a-l învăţat că trebuie să ajute, l-am convins şi şi-a donat o parte din haine”, a spus o tânără, venită cu întreaga familie la sala de sport.

Cei 262 de sinistraţi, dintre care 143 sunt copii, privesc cu uimire şi bucurie la dovezile de bunătate ale oamenilor, sentimente pe care, poate, nu le-au mai trăit până acum. Iau micul dejun liniştiţi, în holul sălii de sport, transformat ad-hoc în sală de mese, registratură, dar şi spaţiu de sortare a ajutoarelor.

O fetiţă de câţiva ani zâmbeşte larg după ce primeşte o bluză roz, un adolescent spune că ar avea nevoie de o geacă şi de ceva de încălţat.

Zeci de voluntari sortează cantitatea impresionantă de ajutoare şi împart haine, îmbrăcăminte şi încălţăminte tuturor celor care solicită şi care au nevoie.

De altfel, Primăria Miercurea Ciuc a făcut apel, încă de joi seara, către toţi cei care doresc, să fie voluntari pentru a ajuta atât la distribuirea de alimente, cât şi la celelalte activităţi din zona unde au fost aduşi oamenii afectaţi de incendiu.

Printre voluntari am întâlnit-o pe şefa Centrului Cultural Judeţean Harghita, Ferencz Angela, care spune că a simţit că trebuie să vină să ajute şi să-şi găsească locul într-un mecanism care s-a pus foarte repede în mişcare.

„Am simţit că trebuie să vin aici ca voluntar şi să-mi găsesc locul, să pot ajuta. Se simplifică lucrurile când e o mare nevoie şi eu cred că organizarea şi calmul sunt foarte bune şi sper că în continuare acest proces va avea un final fericit, normal şi omenesc. Eu am cunoscut şi cunosc situaţia de la Şumuleu, pentru că m-am interesat şi sunt câteodată implicată în acţiuni sociale, de caritate şi când am aflat ce s-a întâmplat imediat m-am gândit la diferite căi pentru a fi de ajutor şi cred că în calitate de voluntar eu am un rol iar instituţiile au, de asemenea, rolul lor”, a spus Ferencz Angela.

„Sper să fie un început în rezolvarea acestei probleme a romilor, care a fost neglijată cu bună ştiinţă de politicieni”

Un alt voluntar spune că şi-a făcut timp să vină la sala de sport pentru că poate şi pentru că sunt oameni care au nevoie de ajutor.

Nicolae Toşa, implicat frecvent în acţiuni civice, s-a declarat surprins de valul de solidaritate şi şi-a exprimat speranţa că acesta va fi un început în rezolvarea problemei romilor din Miercurea Ciuc.

„Sper să fie un început în rezolvarea acestei probleme a romilor, care a fost neglijată cu bună ştiinţă de politicieni, de autorităţi, de conducătorii oraşului şi sper să fie un moment zero pentru rezolvarea acestei probleme. Ştiu că e nevoie de bani, că e nevoie de foarte multe, dar după cum se vede, oamenii vor să ajute, vor rezolvarea acestei probleme. Şi am cunoştinţe la Şumuleu care mi-au spus că partea pozitivă a tragediei este că acum autorităţile sunt nevoite să rezolve această problemă, pe care până acum au neglijată. Se vorbeşte tot timpul de problema socială, dar nu se spune despre ce este vorba: este vorba de o pătură a societăţii care este neglijată complet, cu bună ştiinţă”, a afirmat Nicolae Toşa.

În cursul amiezii, cele 262 de persoane au fost testate pentru eventuala infecţie cu SARS-CoV-2, în contextul în care se intenţionează mutarea lor în alte spaţii şi este important ca cei pozitivi să fie izolaţi şi trataţi.

Angajaţii Serviciului Judeţean de Ambulanţă, ai Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) şi ai Spitalului Judeţean de Urgenţă, îmbrăcaţi în combinezoane, cu măşti şi viziere, au prelevat probe, în timp ce au liniştit copiii speriaţi, care au început să plângă de teamă şi, astfel, au tratat cu calm şi blândeţe o situaţie dificilă.

În cursul serii se vor cunoaşte rezultatele testelor şi se vor lua măsurile care se impun în astfel de cazuri.

„Mutarea în spaţii locative mai mici este extrem de importantă”

Dacă localnicii au trecut cu brio proba de solidaritate, autorităţile locale şi judeţe s-au mobilizat rapid, la scurt timp după declanşarea incendiului şi au început să ia deciziile necesare.

Mai întâi, în timpul nopţii, s-au mobilizat toate instituţiile cu atribuţii, după care, vineri dimineaţa, s-a întrunit Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, în cadrul căruia s-au înaintat mai multe soluţii de rezolvare a problemei.

Primarul municipiului Miercurea Ciuc, Korodi Attila, a spus că se caută spaţii de locuit unde oamenii să fie mutaţi rapid, iar pe termen mediu se identifică terenuri unde să fie construite locuinţe pentru aceste persoane.

Şi prefectul judeţului Harghita, Ion Proca, a declarat la finalul şedinţei Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă că se caută soluţii pentru transferarea lor în alte spaţii de locuit, iar în cursul serii se vor întruni din nou membrii comitetului, pentru a lua o decizie în acest sens.

Mutarea în spaţii locative mai mici este extrem de importantă, spune şi şefa DSP Harghita, dr. Tar Gyöngyi, întrucât problemele de sănătate pot fi mult mai uşor tratate şi urmărite decât într-un spaţiu mare.

Şi dr. Tar a apreciat „exemplul frumos de solidaritate comunitară” de care au dat dovadă localnicii, cuvinte de laudă având şi prefectul Harghitei, Ion Proca, dar şi primarul Korodi Attila.

Klaus Iohannis, l-a sunat pe primarul oraşului şi „a transmis tot sprijinul, pe termen scurt şi mediu

„Printr-un efort foarte mare al tuturor instituţiilor care au abilităţi în acest sens, dar cu o colaborare excepţională a echipei care conduce municipiul şi cu un voluntariat şi o colaborare pur şi simplu impresionantă din partea populaţiei, am reuşit să creăm un spaţiu cât de cât bun de locuit pentru oamenii aceştia, sigur, pe termen scurt. E vorba şi de mulţi copii, aproape 150 sunt minori şi sigur că nevoile în asemenea situaţii sunt multe. Repet, în cursul după-amiezii, al serii vom avea o nouă reuniune unde vom încerca să batem în cuie locaţia la care îi vom transfera în cursul zilei de mâine (sâmbătă – n.r.)”, a spus prefectul Ion Proca.

Primarul a mulţumit oamenilor şi a vorbit de o solidaritate majoră de care au dat dovadă localnicii din oraş, dar şi din satele din împrejurimi.

„Mulţumesc pentru solidaritatea exemplară a locuitorilor oraşului şi a regiunii Ciucului pentru că de ieri seara, de când am făcut un apel în spaţiul public, au început realmente să vină ajutoare necesare. Vorbim de saltele, pături, care deja sunt destule, dar şi de haine pentru iarnă, de încălţăminte, de alimente, detergenţi, săpunuri, scutece, adică tot ce are nevoie un copil, o mamă, o femeie, un bărbat, în această situaţie de criză. (…) Este o solidaritate majoră, toată lumea vine în sprijinul oamenilor care au avut de suferit, probabil zona în care au fost casele improvizate nu mai poate fi refăcută, nici nu este bine să fie refăcută, ci trebuie să găsim în săptămânile următoare realmente un loc în care, cu condiţii optime, poate fi dezvoltat un spaţiu locativ unde accesabilitatea serviciilor sociale şi a altor instituţii să fie facilă şi să fie un ajutor pentru oamenii care au păţit ce au păţit”, a afirmat primarul municipiului Miercurea Ciuc, Korodi Attila.

Şi dovezile de solidaritate au continuat să vină de peste tot. Chiar şi preşedintele României, Klaus Iohannis, l-a sunat pe primarul oraşului şi „a transmis tot sprijinul, pe termen scurt şi mediu, şi a mulţumit pentru solidaritatea comunităţii şi pentru promptitudinea cu care au intervenit autorităţile”.

De asemenea, Asociaţia de Întrajutorare Caritas a organizat şi o colectă financiară, toţi cei interesaţi putând dona atât online cât şi în conturile organizaţiei.

Donaţiile financiare sunt colectate de Caritas Alba Iulia

„Cetăţenii, instituţiile publice şi private din Miercurea Ciuc s-au unit pentru a ajuta persoanele afectate de incendiul din Şumuleu-Ciuc, astfel că donaţiile financiare sunt colectate de Caritas Alba Iulia. Pe pagina de web a organizaţiei, https://caritas-ab.ro se poate dona şi online, dar sumele pot fi virate în următoarele conturi bancare: RON: RO33 RNCB 0152 0163 3253 0001, EUR: RO30 RNCB 0152 0163 3253 0055. Swift: RNCBROBU, Banca Comercială Română. Beneficiar: Caritas Alba Iulia Asistenţă Medicală şi Socială. CIF: 15070152”, este anunţul făcut de Organizaţia Caritas.

În zona locuită de romi din cartierul Şumuleu al municipiului Miercurea Ciuc e multă tristeţe: locuinţele improvizate din lemn sunt mistuite de flăcări, diverse bunuri sunt aruncate de-a valma, mai multe animale caută ceva de mâncare, iar câţiva bărbaţi, care nu au mers să se cazeze la sala de sport, stau de vorbă.

Unul din liderii comunităţii de romi din regiunea Ciuc, Rostas Janos, care este şi pastor, spune că în zonă locuiesc între 400 şi 500 de oameni şi crede că toată nenorocirea a venit de la Dumnezeu şi tot El îi va ajuta şi pe mai departe.

„În comunitate locuiesc 400-500 de oameni şi jumătate dintre ei au rămas pe drumuri. Am fost acolo, e dezastru, au ars casele, dar şi animalele. Nu am atâtea cuvinte ca să pot să mulţumesc pentru toţi cei care au ajutat. Cred că totul e de la Dumnezeu şi acum tot El ne va ajuta ca situaţia să se îmbunătăţească”, a afirmat Rostas Janos.

Imensa dovadă de solidaritate a localnicilor şi răspunsul rapid al autorităţilor la situaţia creată aduce speranţă în inimile oamenilor greu încercaţi, iar numeroşilor copii care joi seara au plâns mult le pune un zâmbet pe faţă, pe unii făcându-i să creadă că abia acum urmează să vină Moş Crăciun.

Sursa: Agerpres

Foto: Agerpres

Categories
Locale Opinii

COVID-19: Unguri și români, înfrățiți în ură și rasism în județul Covasna

Observatorul de Covasna, cotidian local de referință în presa de limbă română din județul Covasna, a publicat joi, 09 aprilie, un articol intitulat „Frica de foame, mai mare decât de COVID-19”, în care se prezintă situația comunităților defavorizate din județ, în special a comunităților de romi, care trăiesc din alocații și ajutoare sociale sau, mai rău, care nu au niciun venit și, în această perioadă, nu mai pot lucra nici măcar ca zilieri.

„Dacă în prezent despre comunitățile cu cetățeni de etnie romă din județ se spune, cel puțin oficial, că au înțeles că nu e de glumit cu boala care a înghițit planeta, autoritățile locale se tem că oamenii nu vor putea fi ținuți în case prea mult timp, deoarece pentru cei fără venit, frica de foame va fi mai mare decât cea de COVID-19.”

Concluzia articolului

După zecile, poate chiar sutele de mesaje de solidaritate pe care le-am văzut postate în aceste zile de carantină pe rețelele de socializare, în incurabila mea naivitate, mă așteptam să văd reacții pozitive, cu atât mai mult cu cât, tot în mediul virtual, se vorbește demonstrativ despre cum ne va schimba radical această experiență și ce minuni interioare va produce ea în fiecare dintre noi. Probabil că „detenția” noastră trebuie să fie mai lungă de atât ca să poată produce în mod real transformările interioare anticipate în online, căci deocamdată, tot ce am văzut, când curiozitatea m-a împins să citesc comentariile, a fost o revărsare incredibilă de ură și rasism.

Români și maghiari, deopotrivă, și-au dat mâna virtual pe pagina de Facebook a ziarului menționat, înfrățindu-se în ură și rasism față de semenii lor sărmani, pentru care nu au avut decât vorbe de ocară în comentariile postate la articolul în discuție. Și asta, la doar o zi de la Ziua Internațională a Romilor, care se sărbătorește anual pe 8 aprilie.

Din multitudinea de mesaje pe care le-am citit cu o perplexitate greu de descris în cuvinte, am extras câteva afirmații care cel mai probabil ne vor face să mai gândim o dată înainte de a decide că, după ce învinge valul COVID-19, omenirea supraviețuitoare va învăța o lecție importantă. De fapt, oamenii nu învață niciodată nimic, așa cum nu au învățat nici din Holocaust și nici din alte orori cunoscute din paginile de istorie a umanității. Mai jos, selecția de comentarii:

  • Toată ziua la ei muzică și stau cu burțile la soare și voi îi faceți victime pt. leneveală … prostia omenească asta este!”
  • Ăștia nu vor muncă vor să iasă la furat că munca nu le place și umblă noaptea pe la 2 călare la furat pe Bolyai Janos.”
  • Bill Gates, eu zic că trebuie făcut ceva să dispară rasa asta care consumă oxigenul degeaba. Exact asta se face azi cu oamenii în vârstă.”
  • Nu doar în zonele defavorizate, și voi de la Observatorul de Covasna,de ce puneți poze de la Örkö[n.r. cartier de romi săraci din Sf. Gheorghe] și nu faceți poze la cîtiva batrîni bolnavi … și voi favorizați zona Örkö după cum se vede…ăia din Örkö trb. trimiși la muncă că primesc ajutor social degeaba, nu aduc nici un venit comunități doar pagubă la buget… chiar dacă sunt oameni și ei trb. să lucreze să-și cîștige pîine a și să plătească taxe… mai deschideți-vă ochii… sunt oameni care au lucrat au cotizat la stat și nu au nici un venit, măcar acel ajutor social care romii îl primesc…”
  • Că la prosti.le e permis orice că n-ai cu cine și culmea e căa autoritățile îi ajută chiar dk nu contribuie la stat cu nimic!!!!”
  • Nici o firmitură de pâine nu merităa rasa asta.”
Captură de ecran de pe pagina de Facebook a Observatorului

Ultimul comentariu m-a lăsat fără grai și respirație – îi aparține aceluiași comentator care cerea retoric de la Bill Gates exterminarea rasei. Înțeleg că unii dintre romi nu au comportamentul social cel mai plăcut și mai dorit de comunitățile lumii, dar de aici și până la pleda pentru uciderea lor în masă e totuși mult prea mult.

A existat, desigur, printre comentatori și o voce, a unui tânăr rom care a reușit să-și schimbe destinul prin forțe și eforturi proprii, care a încercat să facă un apel la înțelegere și empatie.  Desigur acei oameni nu reprezinta un interes social pentru pesoanele care “au multi bani” de ce ? Pana la urma si ei sunt oameni si ei vor sa supravietiuiasca cumva situatia asta in care ne aflam ! In loc sa cimentati prostii mai bine va ganditi cum sa ajutam acesti oameni , ca pana la urma si ei au familii copii si puneti va in locul lor daca voi nu ati avea ce sa le dati sa manance copii vostrii cum ar fi?”, spune el, dar fără să obțină schimbări evidente de poziție și atitudine.

Dincolo de demonstrația aceasta de intoleranță și neacceptare, aleg să mă agăț cu speranță de gândul că sunt mult mai mulți cei care, deși nu au postat un comentariu, se vor grăbi să sprijine familiile încercate mai mult decât ei, dovedind astfel că, da, umanitatea post COVID-19 va străluci în cele mai calde culori ale luminii, bunătății și empatiei. Sau că putem cel puțin să sperăm la o schimbare în acest sens, care poate pleca în acest caz de la ideea simplă că, totuși, romii sunt și ei oameni.

Mirela Cara-Dragu

Categories
Opinii Stiri

Destin antagonic al bugetarilor: unii intră în șomaj tehnic, altora li se dublează lefurile. Cine este şi cu ce se ocupă Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale?

În timp ce presa scrisă și televiziunile prezintă o lume care pare că se comportă ca electronii care orbitează în jurul nucleului întruchipat de COVID-19, în afara caselor noastre în care stăm încremeniți de spaima îmbolnăvirii cu noul coronavirus, există totuși activitate, se iau decizii, se lucrează și se întâmplă lucruri.

Un exemplu în sprijinul acestei afirmații este legea 42/2020 pentru modificarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, care a fost promulgată, publicată în Monitorul Oficial și va intra în vigoare începând de joi, 9 aprilie. Prin această lege, emisă și promulgată pe fondul inițierii de trimitere în șomaj tehnic a multor angajați din sectorul bugerat, dar și din cel privat, lefurile angajaților Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale (ISPMN) se majorează cu 100%.

Pentru cei care nu știu, Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale funcţionează la Cluj-Napoca, ca instituţie publică, cu personalitate juridică în subordinea Guvernului şi în coordonarea Departamentului pentru Relaţii Interetnice. Obiectivele ISPMN sunt studierea şi cercetarea inter şi pluridisciplinară a păstrării, dezvoltării şi exprimării identităţii etnice, aspectelor sociologice, istorice, culturale, lingvistice, religioase sau de altă natură ale minorităţilor naţionale şi ale altor comunităţi etnice din România.

Nu că România ar fi fără pată în respectarea drepturilor minorităţilor naţionale sau că cercetarea problematicii minorităţilor etnice nu ar fi un subiect serios şi cu reale câştiguri pentru mulţi minoritari; totuşi, o întrebare binevenită ar fi: care sunt realizările acestui institut? A reuşit o instituţie plătită din bugetul de stat, şi ai cărui angajaţi vor primi acum lefurile dublate, să obţină drepturi mai multe pentru maghiari? Sau să ajute la scăderea discriminării romilor? Sau să facă cunoscute principiile de bază ale combaterii antisemitismului?

Conform informațiilor transmise de G4Media.ro, majorarea cu 100% a salariilor celor de la Institutul Minorităților a fost introdusă în lege de deputata UDMR, Eva Andrea Csep, în opinia căreia „amendamentul formulat este necesar pentru creșterea salariului personalului din cadrul Institutului, deoarece, asemenea celorlalte institute de cercetare și studierea problemelor minorităților sau holocaustului, cum ar fi Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” este necesară majorarea salariilor pentru eliminarea diferențelor salariale între personalul instituțiilor care desfășoară activități de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică şi proiectare.”

Dar angajații ISPMN nu sunt singurii norocoși. Legea mărește și alte salarii din sectorul bugetar, astfel încât personalului din cadrul bibliotecilor naționale sau de importanță națională, Bibliotecii Academiei Române, precum și celui din cadrul muzeelor de importanță națională, i se va da în viitor o leafă cu 30% mai mare decât până acum, în timp ce personalul din cadrul Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier – I.S.C.T.R., Autorității Rutiere Române și Autorității Navale Române va avea un salariu mai mare cu 20%. Cele două amendamente sunt rezultatul unor inițiative ale deputatului PSD Adrian Mocanu și ale deputatul comunității evreiești, Silviu Vexler.

Proiectul a fost depus inițial de deputatul PNL Raluca Turcan, care urmărea să le dea posibilitatea bibliotecarilor de a primi sporul de 15 % pentru condiții vătămătoare de muncă, a trecut de Senat și a ajuns la Camera Deputaților, la Comisia pentru Muncă și protecție socială, unde a fost respins. Au fost aprobate, în schimb amendamentele propuse de cei trei deputați.

Problemele minorităţilor naţionale sunt reale şi necesită soluţii reale. Sinecurile din bani publici ale unora care rezolvă „problemele minorităţilor naţionale” din pix nu vor ajuta niciodată această cauză. Cercetătorii dintr-un turn de fildeş nu vor putea face ca românii (majoritari), maghiarii, romii, tătarii, turcii, lipovenii şi ceilalţi să se cunoască cu adevărat între ei, să-şi respecte diferenţele şi să-şi aprecieze moştenirea, cea proprie şi cea comună.

Mirela Cara-Dragu