Tag: psd

Categories
Locale Nationale Stiri

Șanse foarte mari pentru prefecții UDMR să își păstreze funcțiile și în noua coaliție de guvernare

După ce în prefecturile din țară nu a mai rămas niciun prefect sau subprefect USR PLUS, mulți au așteptat rezultatul împărțirii posturilor din aceste instituții în cadrul noii coaliții de guvernare. În acest moment, prefecții UDMR pot sta însă liniștiți căci au șanse de aproape 100% să rămână în funcții. 

Conform informațiilor transmise de HotNews, PSD, PNL și UDMR și-au împărțit deja posturile de prefecți, cel de la București revenind social-democraților. „​Acolo unde este președinte de Consiliu Județean va fi și un prefect de la același partid. Pot să existe una sau două excepții, dar asta e regula de bază. La București va fi prefect de la PSD”, a declarat la finalul ședinței Coaliției președintele PNL, Florin Cîțu. 

La rândul său, Macel Ciolacu, liderul PSD, a precizat că numirile noilor prefecți se vor face săptămâna viitoare.

Astfel, potrivit împărțirii agreate PSD va avea 21 de prefecți, PNL 17, iar UDMR 4. 

În fața nemulțumirilor din teritoriu, Florin Cîțu a spus că va exista și „compensare” pentru filialele PNL care nu au prefectul, în sensul că vor avea secretari de stat sau alte funcții unde numirile sunt politice. 

La negocierile pentru formarea Guvernului PNL, PSD și UDMR au căzut de acord ca din cei 80 de secretari de stat din Guvern PSD să numească 42, în timp ce PNL va avea 34, iar UDMR – 8 , conform ponderii din Parlament. 

Liberalii pierd 13 secretari de stat comparativ cu Guvernul PNL-USR-UDMR.

sursă: hotnews.ro

foto: europafm.ro

Categories
Nationale Stiri

Kelemen Hunor: „Criza politică, faţă de criza ce ne aşteaptă în această iarnă la preţul energiei electrice şi la gaze, este o criză minoră”

Vicepremierul Kelemen Hunor a declarat marți, 28 septembrie, că actuala criză politică este „minoră” faţă de criza care va fi generată de creşterea preţurilor la energie și gaze. Kelemen crede că „matematic”, moţiunea ar putea fi votată, dar susţine ideea refacerii coaliţiei cu USR PLUS.

„Este o situaţie delicată, să nu spun gravă, dar este delicată. (…) Criza politică, până la urmă, faţă de criza ce ne aşteaptă în această iarnă la preţul energiei electrice şi la gaze, este o criză minoră. Guvernul actual, indiferent câte moţiuni de cenzură se depun, trebuie să găsească o soluţie foarte rapid, în două săptămâni, pentru această situaţie care ne aşteaptă şi asta este prima noastră preocupare în Guvern. Chiar astăzi am avut discuţii şi cu premierul şi cu ceilalţi colegi. Sigur, după moţiunea de cenzură vom vedea ce se va întâmpla, dar şi lipsa majorităţii, criza guvernamentală trebuie rezolvată”, a afirmat Kelemen Hunor, marţi seară, la Digi 24.

Kelemen a susţinut că, din punct de vedere matematic, moţiunea de cenzură are şanse de a fi votată.

„Dacă adunăm matematic ce are PSD-ul, cei care au depus moţiunea – şi dacă au depus sigur că o să meargă, că nu o să se facă de râs la vot -, cei care au anunţat că vor susţine orice moţiune – ok, mai lipsesc doi, trei, patru după alegerile interne care sunt în desfăşurare, nu ajung toţi -, cei de la AUR nu ştiu ce or să facă, dar probabil că la cum au zis Jos guvernul condus de Cîţu, teoretic are şanse să treacă această moţiune de cenzură, dar până când nu se numără voturile nu avem de unde să ştim”, a declarat Kelemen Hunor.

Vicepremierul a precizat că Guvernul continuă să lucreze, iar săptămâna viitoare va avea loc o şedinţă de Guvern înainte de votul privind moţiunea de cenzură.

Kelemen Hunor consideră că „prima opţiune şi prima posibilitate” este refacerea coaliţiei cu USR PLUS după congresul din acest partid. Kelemen crede că Dan Barna a ”greşit, el nu trebuia să-l depăşească pe colegul Cioloş pe dreapta: ieşirea de la guvernare”.

„Nu poţi să pui pe partenerul tău într-o situaţie total fără ieşire, să spui: fără Cîţu, fără Cîţu. Nu merge această variantă, pentru că nici PNL-ul nu are de ales. Aici trebuie să mai laşi din orgolii şi din supărări personale şi să te uiţi ce urmează şi care e aşteptarea oamenilor”, a mai afirmat liderul UDMR.

Conform vicepremierului, fără susţinere parlamentară „nu există o guvernare eficientă pe termen mediu, pe termen lung”.

Preşedintele UDMR nu crede că PSD doreşte în acest moment alegeri anticipate.

Vicepremierul a mai afirmat că susţine ideea adoptării înainte de votul privind moţiunea de cenzură a unei Ordonanţe de Urgenţă care să reglementeze susţinerea de la buget a unei părţi din facturile la energie, iarna aceasta.

Sursă: ziare.com

Foto: digi24.ro

Categories
Fara categorie

„Singurii care mi s-au părut liberi, decenți, maturi cu adevărat au fost politicienii UDMR”- Andrei Pleșu 

Eseistul Andrei Pleșu, fost ministru al Culturii și fost ministru de Externe, comentează „spectacolul din ultima vreme al politicii românești pare o glumă proastă, rudimentară, provocînd mai mult stupoarea decît rîsul”. Într-un editorial publicat în revista „Dilema Veche”, Pleșu surprinde cu laude la adresa PSD, partid despre care consideră că s-a poziționat corect în criza politică. Apreciați de Pleșu sunt și politicienii UDMR, „singurii liberi, decenți, maturi”.

„Un ultim lucru, după care voi fi încondeiat ca antiromân… Dar nu pot să nu observ că, dintre toți politicienii care au fost solicitați să comenteze „situațiunea” și să facă propuneri de echilibru și eficiență, singurii care mi s-au părut liberi, decenți, maturi cu adevărat au fost politicienii UDMR. Nici acomodanți în sens negustoresc, nici isterici în variantă de bodegă. Și nici cu limba română nu stăteau mai rău decît patrioții noștri. Ba dimpotrivă!

Terminasem de scris aceste rînduri cînd am aflat, din presă, că PSD nu vrea să se asocieze, pentru moțiunea de cenzură, cu USR și AUR. Cu alte cuvinte, nu vrea să fie folosit de partide precare numeric pentru a obține un succes pestriț, fără coerență politică. N-aș fi crezut să ajung să spun asta despre PSD, dar această ultimă decizie a membrilor lui dovedește că, dincolo de toate, e „mai partid” decît încropelile din jur…

În rest, contemplînd divertismentul jalnic oferit de scena noastră politică, nu putem decît să-l reconfirmăm pe „fiul de la facultate” al conului Zaharia Trahanache: „…unde nu e moral, acolo e corupţie, şi o soţietate fără prinţipuri, va să zică că nu le are!”. Dar nu numai „moralul” ne lipsește. Sau „prințipurile”. Ne lipsesc cultura politică, gîndirea articulată, uitarea de sine, pe scurt – inteligența! Au ajuns să aibă dreptate comedianții lui Caragiale. De pildă, Caţavencu: „…În împrejurări ca acestea micile pasiuni trebuie să dispară”. Și, mai ales: „…toţi sîntem români!… Mai mult sau mai puţin oneşti!””, scrie Andrei Pleșu în Dilema Veche.

Sursa: știripesurse.ro

Foto: evz.ro

Categories
Magyar típusú találkozás

Le tud futni a koalíció egy maratont?

Kicsit azért izgultunk a kormányért: a román közbeszédben csak Veve címen emlegetett Vlad Voiculescu egészségügyi miniszter menesztése majdnem kirántotta a szőnyeget a koalíció lába alól. Vajon stabilabb lábakon állnak ma?

Az előző kérdést retorikai fordulatnak szántam. Nyilván nem állhat stabilabb lábon a koalíció, mint korábban, hiszen semmi sem indokolja azt, legkevésbé a korábbi feszültségek nyilatkozatok szintjén történő elsimítása.

Amikor Voiculescu lapátra került, leginkább a PSD matadorok szeme kezdett el csillogni, ugyanis egyértelmű, hogy az AUR támogatására nem számíthat a kormány még fű alatt sem, felvállalt koalícióként meg semmiképp. Az AUR közben erősödik, pár hete készült felmérések alapján az ország második legtámogatottabb alakulata, ami a PNL-re komoly veszélyt jelentene. Ebben a periódusban felmerült a PNL-RMDSZ kisebbségi kormányzás lehetősége is, ami abban a formában csak a szociáldemokraták támogatásával lehetett volna megvalósítható.

Az USR-Plus túlzottan új konglomerátum, ami párton belüli kulcspozíciókba nem juttatott rutinos politikusokat, magyarán minimális politikai gyakorlatuk van. A párton belül túl sok frakció működik, ezek csörtéje gyakran ki is hallatszik: tűzveszélyes anyag ebben a formában, külső tényezők nélkül is instabil. A tapasztalatlanságuk legjobb példája az az államtitkári döntés, ami végül Voiculescu menesztéséhez vezetett, azonban ez csak a jéghegy csúcsa. Parlamenti forrásaink szerint „furcsán politizálnak”, azaz inkább az utcai tüntetésekhez visszavezethető pártgyökerek hangulatát érezni ki egy-egy megmozdulásukból. Másképpen fogalmazva, az alakulat nem rendelkezik elég taktikai érzékkel ahhoz, hogy egy-egy számukra fontos lépést kompromisszumosan, a politikai establishmentek megszokott módszereivel érvényesítsenek, viszonyulásuk és médiajelenlétük is gyakran tűnik szokatlannak. A szokatlan ezúttal eufemizmus, szinonim a dilettánssal vagy hisztérikussal – nem kompromisszum orientált, politikai erő nélkül próbál izomból átvinni döntéseket, ami egyértelműen nem oldható meg.

Ennék sokkal praktikusabbak a Liberálisok: a Cîțu miniszterelnöksége által fémjelzett alakulat pragmatikusabb a korábbi kormánynál, valamelyest technokrata magatartást tanúsít, a körülményekhez képest elég következetesen (tökéletességről nem beszélünk, de érezhető egyfajta perspektivikus gondolkodás). Talán az utolsó 4-5 kormányfelállásból eddig ők azok, akik hatékonyabbak.

Az RMDSZ miniszterválasztásai is elég racionálisak voltak, Tánczos Barna környezetvédelmi, erdő- és vízgazdálkodási miniszter, Cseke Attila Zoltán fejlesztési, közigazgatási és közmunkálatokért felelős miniszter, illetve Novák Eduárd ifjúsági és sportminiszter szakpolitikusok és elég rutinosak is az államapparátus berkeiben, a szövetségen belül is jó a megítélésük.

A kormánynak tehát elég jó az ázsiója, veszélyt leginkább a világjárvány alakulása és az USR-Plus környékén felbukkanó konfliktusok jelentenek a stabilitására – márpedig ez utóbbira szükség van, a gazdasági helyreállítás programba, intézkedésekbe foglalt terveit nagyon is gyakorlatba kell ültetni, hogy valamelyest az államháztartási hiányt csökkenteni lehessen. Magyarán: a gazdasági kiszámíthatóság fontos és nem létezhet politikai stabilitás nélkül.

Tulajdonképp nincsen olyan kérdés, amely egyelőre kenyértörést indokolna, ugyanakkor az USR-Plus gyors politikai érése lehet a kulcsa a koalíció fennmaradásának. A hárompárti koalícióról nehéz elképzelni, hogy a következő választásokig megmaradjon, de egyáltalán nem mindegy, hogy az elképzelt programokat milyen mértékben tudják megvalósítani. Ha a viszony az USR-Plus alakulattal stabil marad, akkor ez a kormány 2024-ig is maradhat minimális átalakulásokkal, ellenkező esetben viszont egy PNL-RMDSZ-PSD együttműködés képzelhető el, ami mindenképp vergődés lesz az előbbi két alakulat számára. Bő 100 nap kormányzás után a helyzet még mindig nagyon kétesélyes.

Nagy Kálmán

Categories
Nationale Stiri

Cum a încercat UDMR să evite obligația la transparență

Deputații PNL și USR-PLUS din Comisia de Cultură au respins amendamentele UDMR, depuse la proiectul de lege privind informațiile publice. Amenda pentru instituțiile care nu răspund la informațiile publice poate ajunge până la 7.500 de lei. UDMR a rămas singur la susținerea amendamentelor, PNL și USR-PLUS stabilind o strategie comună pentru respingerea lor în Comisia de Cultură.

Proiectul se afla pentru raport suplimentar, iar UDMR a venit cu o serie de amendamente. Dacă erau votate, ele ar fi protejat Uniunea pentru a oferi informații de interes public și ar fi eliminat intenția de a se crea la nivelul instituțiilor de stat a unui registru privind solicitările și informațiile oferite în baza legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

Deputatul Ödön Szabó susține că Uniunea ar trebui să beneficieze de statutul de organizație neguvernamentală de utilitate publică dacă e obligată să ofere informații de interes public. „Drepturile și obligațiile merg mână în mână”, afirmă reprezentantul UDMR.

Directorul executiv al Centrului pentru Inovare Publică (CIP), Ovidiu Voicu, a declarat în urmă cu două zile că „UDMR a dorit să se pună la adăpost de transparență”.

„UDMR a pierdut recent un proces în care i se cerea de o organizație civică maghiară informații de interes public. Uniunea a argumentat în instanță că nu este formal recunoscută ca fiind de utilitate publică”, a afirmat Ovidiu Voicu pentru Europa Liberă.

Ödön Szabó a subliniat că nu a existat o înțelegere în Coaliție pe acest proiect de lege. „Cei care sunt de bună credință au putut răspunde și pe vechea lege, iar cei care sunt rea credință nu vor răspunde”, a afirmat deputatul UDMR.

Comisia de Cultură a decis ca amenzile pe care instituțiile urmează să le plătească dacă nu răspund solicitărilor privind informațiile de interes public să fie cuprinse între 500 și 7.500 de lei. Modul în care se va aplica amenda urmează să fie stabilit de Agenția Națională a Funcționarilor Publici. Amendamentul a fost votat și de UDMR.

Propunerea inițială a USR-PLUS a fost ca amenda să fie cuprinsă între 2.000 și 10.000 de lei, dar s-a ajuns la un compromis pentru ca UDMR să voteze amendamentul.

Raportul final asupra inițiativei a fost votat de parlamentarii PNL și USR-PLUS, în timp ce PSD și UDMR s-a abținut.

Ce noutăți aduce proiectul depus de USR-PLUS și PSD

  • Apare un registru public la nivelul fiecărei instituții, în format electronic, care conține solicitările și răspunsurile oferite în baza legii 544/2001. Solicitarea și răspunsul trebuie publicat pe site-ul instituției în 15 zile de la primire/ trimitere.
  • Sunt definite mai bine instituțiile care intră sub incidența legii.
  • Informațiile pot să fie cerute și în format electronic.
  • Există sancțiuni financiare pentru departamentul de comunicare, între 500 și 7.500 de lei.

Sursa: europalibera.org

Foto: medium.org 

Categories
Politic

UDMR cochetează cu PNL pentru o alianță în favoarea stabilității politice

Pe rețelele de socializare, circula în urmă cu câtva timp o glumă care spunea că românii votează o dată la patru ani ca să afle cu cine mai conduce UDMR. Gluma aceasta este cumva o sinteză a jocului politic al formațiunii maghiare, la care am asistat toți de-a lungul timpului și care pare să se deruleze după tiparul arhicunoscut al alianțelor favorabile, impuse de context.  

Recunoscută pentru asocieri politice care să o ajute să se mențină mereu în centrul atenției, UDMR a reușit să își strice imaginea mai ales în ultimii patru ani, în care a susținut PSD în Parlament, inclusiv în situațiile în care a fost vorba despre votarea unor proiecte îndelung contestate de societatea civilă și nu numai. 

Ajuns din nou în campanie electorală, liderul UDMR, Kelemen Hunor vorbește de o nouă alianță după alegeri. De data asta, cochetează cu ideea alăturării de PNL, probabil conștient de faptul că PSD a pierdut prea mult din popularitate și nu se mai bucură de succesul fulminant de acum patru ani. 

Desigur, la nivel de declarații oficiale, Kelemen Hunor vorbește despre strategii pe termen mediu și lung, invocând nevoia de stabilitate „Noi de opt ani de zile suntem într-o criză politică permanentă. Am avut zece guverne în opt ani de zile. Vă daţi seama ce se poate realiza cu zece guverne în opt ani de zile. De aceea, după alegerile locale şi parlamentare avem obligaţia de a crea stabilitate politică. Fără stabilitate politică pentru patru ani de zile sau pentru opt ani de zile – eu încerc să mă gândesc pe termen lung – va fi greu să avem succes în România. De aceea, după alegerile locale trebuie să căutăm alianţe împreună cu PNL acolo unde se poate. După alegerile locale avem nevoie de o stabilitate, de o majoritate parlamentară, avem nevoie de proiecte şi priorităţi foarte clare, proiecte tehnice bine creionate, altfel degeaba avem 80 de miliarde la dispoziţie.”, a precizat Kelemen Hunor, citat de Agerpres, la reuniunea online a preşedinţiei Grupului PPE, „Solidari pentru redresarea Europei”.

Explicația liderului formațiunii politice maghiare pentru această nouă asociere ar fi aceea că UDMR și PNL au scopuri și viziuni comune, respectiv să asigure o „dezvoltare sustenabilă în România”. În plus, Kelemen Hunor consideră că acum este momentul cel mai potrivit pentru ca atenția tuturor să se îndrepte către viitor, iar trecutul să fie îngropat cu greșelile aferente. „[…] trebuie să încercăm să creştem încrederea între noi, fiindcă au fost probleme în trecut, dar trebuie să ne întoarcem spre viitor şi UDMR – un membru foarte vechi în PPE şi sunt convins că un membru credibil – va fi un partener şi succesul nostru va fi şi succesul PPE, succesul României va fi şi succesul Europei şi vom căuta să acordăm sprijin şi să facem parte din soluţie în anii care urmează pentru ţara noastră”, a mai spus preşedintele UDMR.

Foto: Facebook Kelemen Hunor

Categories
Magyar típusú találkozás

RMDSZ jelöltek román koalícióban: ez a jövő?

Román szemszögből is legalább annyira furcsa, hogy Hunyad megyében, vagy éppen Besztercén a PSD, ALDE és a Pro Romania ölelésében indít jelölteket az RMDSZ. Ez lenne az etnikailag egyszínű politizálás vége? Aligha, hisz az EMNP és az MPP egyelőre nem nyitott a román pártok felé.

Szigorúan konzervatív magyar ember nem szavaz román jelöltre – ahogy ez nyilván fordítva is igaz. Persze Hunyad és Beszterce (és Temesvár és Arad és sorolhatnánk) nehezebb helyzet. Tömbmagyarságból, Székelyföldről érkezőknek sokkszerű, hogy Déván, a magyar tannyelvű iskolában a gyerekek egymás közt románul beszélnek. Ilyen környezetben a szavazásra jogosult korú felnőttek is hajlanak a román pártok felé, illetve, árnyaltabban viszonyulnak a román politikumhoz.

Heterogén környezetben a szórványban élő magyarság kevésbé bizonyult fogékonynak az olyan témára, amelyet a román közvélemény magyar Külön fejezet a nemrég fuzionált Mentsétek Meg Romániát (USR) és a Plus színeiben induló politikusok helyzete. Magyar vidéken ők rendszerint a korábban még nem megméretetett, feltörekvő jelöltek: román és magyar jelöltek egyaránt. Ők bár az MPP- és az EMNP-hez hasonlóan az RMDSZ-ből kiábrándult szavazókat célozzák, ennek a szegmensnek egy másik részét fogják meg, konkrétan azokat, akiknek a szövetség nem elég liberális, illetve akik (akárcsak a szórványban élők) úgy vélik, hogy az RMDSZ nem képviseli az emberek érdekeit, csupán a nagypolitikai játszmákban érdekelt.

Persze előzetesen nehéz ezt megtippelni, de vélhetően tömbmagyarságban nem az USR plus, hanem az EMNP és MPP fog több szavazatot elvinni: egyszerűen nagyobb az RMDSZ-t nem eléggé radikálisnak tekintő szavazók száma. Ők a merészebb retorikát részesítik előnyben. Ez helyhatóságra igaz, azonban sokat tud mozdítani a parlamenti választások helyzeténél az, hogy az MPP és az EMNP jó eséllyel nem indít külön listát. Ez már (különösen a helyhatósági választásokon jó eséllyel sokat növekvő USR Plus sikerén felbuzduló szavazókánál) az RMDSZ ellen szavazókat is elmozdíthatja a tőlük távol álló politikai alakulatok irányába.

A szövetség egy leckét azonban megtanult: könnyebb úgy eredményeket elérni, ha valamiféle egyesség keretében történik ez. Részint ez is magyarázza, hogy több helyen nem külön, hanem román listán indul egy-egy jelölt. Amiről a hazai sajtó nem spekulál, de mindenképp szempont, hogy a szövetség kísérletezik a különböző formulákkal, lehetőségekkel, hogy román szövetségesekkel együttműködve érjenek el eredményeket. Nem mintha ezt korábban nem tehették volna meg, de a jelenlegi káoszhelyzetben könnyebb egy-két dolgot kipróbálni, hisz a negatív visszhang eltűnik az általános közéleti ricsajban.

Van még egy másik tényező is, amiért az RMDSZ-nek gondolkodnia kell azon, hogy miként is tud szövetkezni: a magyarság számarányának csökkenése előbb-utóbb ellehetetleníti majd a helyi porondon történő szereplést. Az előbb-utóbb, pedig helyszíntől függően lehet akár idén, akár a következő választások alkalmával – persze tömbmagyar vidékeken ez a veszély nem fenyeget. Még.

Érdekes Székelyudvarhely polgármesterének a Szabad Emberek Pártjában (POL – többnyelvű párt) történő indulása. Gálfi Árpád esete azonban nem a fenti logikát követi, hanem kényszerűségből született: a polgármester korábbi pártbejegyzési kísérlete ugyanis elbukott, így kénytelen volt egyéb opció után nézni.

Külön fejezet a nemrég fuzionált Mentsétek Meg Romániát (USR) és a Plus színeiben induló politikusok helyzete. Magyar vidéken ők rendszerint a korábban még nem megméretetett, feltörekvő jelöltek: román és magyar jelöltek egyaránt. Ők bár az MPP- és az EMNP-hez hasonlóan az RMDSZ-ből kiábrándult szavazókat célozzák, ennek a szegmensnek egy másik részét fogják meg, konkrétan azokat, akiknek a szövetség nem elég liberális, illetve akik (akárcsak a szórványban élők) úgy vélik, hogy az RMDSZ nem képviseli az emberek érdekeit, csupán a nagypolitikai játszmákban érdekelt.

Az erdélyi magyar értelmiség egyébként elképzelhető, hogy hajlandó lenne valamiféle román-magyar vegyes alakulatban gondolkozni, hiszen pont ez a réteg szorult ki a pártból a feltörekvő, alacsonyan képzett, ambiciózus és ennél fogva gátlástalan funkcionáriusok térhódítása mellett. A kérdés azonban, hogy a szlovákiai EP választásokon mélyen alulteljesítő Híd, illetve a konkurens párt miatt pár szavazat hiányában kieső MKP példája mennyire ismétlődne meg Romániában. Lehet, hogy az RMDSZ a közös listákkal jó úton jár? Szeptember 27-e után kiderül.

Nagy Kálmán