Tag: Péter Szijjártó

Categories
Stiri

Concluzia vizitei ministrului Péter Szijjártó la București: Ne cunoaștem prea bine și trebuie să profităm de asta pentru binele ambelor țări!

Marți, 12 iulie, ministrul de externe ungar, Péter Szijjártó , a fost prezent la București la invitația Ministerului Afacerilor Externe. Vizita înaltului demnitar ungar a cuprins întâlniri cu ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, cu Kelemen Hunor, vicepremierul României, cu ministrul energiei, Virgil Popescu, cu ministrul antreprenoriatului şi turismului, Constantin Cadariu, cu ministrul sportului, Eduard Novák, şi cu ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, Cseke Attila.

Au fost oferite presei mai multe declarații, concluzia generală fiind că doar prin cooperare se pot obține avantaje pentru ambele țări și, deși relațiile oficiale sunt mult mai bune decât în anii trecuți (inclusiv prin participarea UDMR la guvernare), mereu va fi de lucru la îmbunătățirea acestora.

Cele mai interesante idei ale întâlnirilor:

Ungaria şi România sunt pregătite să se ajute reciproc în domeniul securităţii energetice. Momentan, negocierile sunt în curs de desfăşurare cu privire la o nouă rută de aprovizionare cu combustibil nuclear. Până în prezent, combustibilul nuclear a fost livrat Ungariei prin Ucraina, dar această rută a devenit imposibilă din cauza războiului, astfel că au început negocierile pentru o nouă rută de transport prin Bulgaria şi România, iar Ungaria speră că se va ajunge rapid la un acord.

Politicianul de la Budapesta a subliniat că Ungaria va sprijini UDMR în apărarea drepturilor la educaţie a comunităţii maghiare. În acest context, a salutat faptul că şi în acest an este asigurat începutul anului şcolar elevilor Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureş şi şi-a exprimat speranţa că, începând cu anul 2023, instituţia va putea funcţiona din nou ca instituţie independentă de învăţământ.

Szijjártó a mai adăugat: “Nu vrem să inventăm roata, (…) venim la UDMR şi îi întrebăm ce părere au despre ceea ce este necesar pentru consolidarea în continuare a comunităţii maghiarilor din Transilvania.”

“Este în interesul nostru să existe stabilitate politică (în România). UDMR contribuie la aceasta şi, din acest punct de vedere, oferă o mare valoare adăugată”, a transmis Péter Szijjártó.

În cele din urmă, Péter Szijjártó a anunţat că a fost convocată, pentru luna noiembrie, Reuniunea Comisiei mixte româno-ungare de cooperare economică şi minorităţi şi că, în acest an, vor fi deschise două noi puncte de trecere a frontierei: la Dombegyháza-Variaşu Mic şi Elek-Grăniceri.

Ministrul român de externe a declarat că, pentru îmbunătăţirea relaţiilor economice, şefii diferitelor ministere ar trebui să poarte un dialog direct, idee susținută și de vicepremierul Kelemen Hunor.

Hunor Kelemen a spus că s-au făcut progrese uriaşe în comparaţie cu starea relaţiilor româno-ungare din decembrie 2020 (când UDMR a intrat în guvern), respectiv faţă de anii de după 2012, dar mai ales faţă de perioada 2017-2019.

“Dar nu suntem acolo unde ne-am dori să ajungem”, a remarcat preşedintele UDMR. După cum am explicat, vor putea fi mulţumiţi de relaţia dintre cele două ţări în momentul în care discuţiile bilaterale vor deveni regulate şi când va avea loc o şedinţă comună a celor două guverne, cu programe concrete. Această întâlnirea va trebui organizată atunci când celor doi prim-miniştri se vor putea prezenta programe comune reale care pot fi realizate în anii următori, a explicat el.

Referindu-se la apropiata Universitate Liberă de Vară şi Tabără Studenţească de la Bálványos, la care sunt aşteptaţi să participe premierul Viktor Orbán şi numeroşi membri ai guvernului ungar, Aurescu a subliniat: este important ca vizitele şi discursurile publice ale oficialilor celor două ţări să fie în concordanţă cu spiritul tratatului de bază româno-maghiar şi al parteneriatului strategic.

Sursa: hirado.hu.

Categories
Internationale Stiri

Ungaria, acuzată la nivel oficial că urmărește anexarea regiunii Transcarpatia din Ucraina

Vicepremierul Ucrainei, Irina Vereșciuk acuză Ungaria că urmărește anexarea regiunii Transcarpatia, care în trecut a fost parte din Imperiul Austro-Ungar. Motivul este acela că Budapesta nu livrează arme Ucrainei. 

„Modul în care conducerea oficială a Ungariei tratează Ucraina în ultima vreme este chiar mai rău decât cel al unora dintre statele satelit ruse din fosta Uniune Sovietică. Cu siguranță va fi o surpriză neplăcută, mai ales pentru ucrainenii maghiari, pe mulți dintre care îi cunosc personal.

Ungaria nu susține sancțiunile. Ei nu furnizează arme. Nu permit tranzitul proviziilor de arme din alte țări. Ei spun „nu” la aproape orice. Foarte puțin diferențiază retorica Budapestei oficiale de poziția deschis pro-rusă.

De ce? Asta pentru că vor gaz rusesc cu reducere? Sau poate pentru că ei visează în tăcere la Transcarpatia noastră?

Dar oamenii din Ungaria? Vor să fie ei cei care încearcă să ne înjunghie în spate în timp ce suntem în situații dificile? De ce? Pentru un pic din documentul rusesc?

În această ciocnire civilizațională, Ungaria este puțin probabil să reușească să se încurce cu rușii și să pradă războiul în același timp.

Ungaria ar trebui să ia doar partea dreaptă, cea a lumii civilizate. Fără greșeli ale celui de-al Doilea Război Mondial când Ungaria a făcut o alegere greșită. Da, alegerea corectă este întotdeauna grea la început, dar este ușor de trăit în viitor. Tocmai de aceea alegerea este corectă”, a spus Irina Vereșciuk.

Acuzațiile la adresa Ungariei vin pe fondul unor declarații făcute de ministrul maghiar de externe Péter Szijjártó, la început de săptămână. Acesta a afirmat că țara sa nu va sprijini încă impunerea de sancțiuni largi ale UE împotriva Rusiei în domeniul energiei, inclusiv al aprovizionării cu petrol și gaze. Potrivit informațiilor transmise de el, Budapesta se poziționează, de asemenea, și împotriva creării unei zone de excludere a zborului în Ucraina, deoarece astfel de propuneri ar putea duce la „lupte în aer”. 

Anterior, premierul ungar Viktor Orbán a declarat că țara sa nu va urma exemplul SUA în interzicerea comerțului cu energie cu Rusia. Ungaria și-a exprimat în repetate rânduri nemulțumirea cu privire la situația etnicilor maghiari din Ucraina. Multă vreme, a blocat integrarea Ucrainei în NATO din cauza legii lingvistice care îi privează pe etnicii maghiari de dreptul de a primi educație în limba maternă.

Sursă: stiripesurse.ro

Foto: playtech.ro

Categories
Internationale Stiri

UNGARIA: Péter Szijjártó îndeamnă electoratul să se uite exclusiv la succesele economice din ultimii ani, nu și la derapajele anti-democratice

Într-o dezbatere televizată, purtată recent de ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó,  cu reporterul CNN, Richard Quest, pe tema controversatei legi anti-LGBT, politicianul a precizat că nu are emoții în privința succesului la următoarele alegeri și că îndeamnă electoratul să se uite spre progresul economic înregistrat în ultimii ani. Ministrul ungar a evitat însă să vorbească și despre derapajele anti-democratice despre care se discută la nivel european cu referire la legea respectivă. 

În cadrul interviului, reporterul a scos în evidență faptul că, în Legea privind infractorii pedofili, este interzisă chiar şi descrierea homosexualității. „Domnule ministru, știți la fel de bine ca şi mine că sunt gay, așa că această lege se referă și la mine. Mă considerați pedofil?”, l-a întrebat Richard Quest pe ministrul ungar de externe.

Péter Szijjártó, care nu a răspuns direct și concret la întrebarea primită, a postat ulterior întregul interviu pe pagina sa de Facebook, sub titlu „Prieteni vechi, noi acuzații”. El a susținut că două paragrafe separate ale aceleiași legi se referă la pedepsirea mai severă a infractorilor pedofili, respectiv la dreptul exclusiv al părinților privind educarea sexuală a copiilor. La care reporterul a spus: „Atunci este regretabil că aceste două aspecte se regăsesc în aceeași lege”. 

Referitor la alegerile de anul viitor din Ungaria, Péter Szijjártó a menționat doar atât că „la scrutin cetățenii trebuie să aibă în vedere exclusiv succesele economice din ultimii ani”, după care a precizat în legătură cu „bătăliile de cuvinte” date cu Uniunea Europeană: „Nu va exista niciun compromis”.

La sfârșitul dialogului, reporterul și-a luat rămas bun de la ministrul ungar de externe căruia i-a promis că, data viitoare când va merge la Budapesta, el și soțul său îl vor invita pe ministrul ungar, împreună cu soția sa, la o cină.

Sursa: g4media.ro

Foto: Szijjártó Péter

Categories
Nationale Stiri

Ungaria vrea să cumpere terenuri agricole în România

După ce Ungaria a manifestat interes față de diferite imobile și clădiri de patrimoniu din România, se pare că în prezent este interesată de achiziționarea de terenuri agricole. Interesul este extins către întreaga Europă Centrală și de Est, iar legislația României este permisivă în acest sens. 

Premierul Viktor Orbán l-a însărcinat săptămâna trecută pe ministrul de Externe Péter Szijjártó să înființeze Fondul de capital privat al terenurilor agricole până la sfârșitul lui septembrie, care își propune să cumpere teren arabil în regiunea Europei Centrale și de Est. Conform regulamentului, acest lucru ar crea „bazele extinderii internaționale a întreprinderilor agricole interne”. 

Bugetul noului fond este de 400 milioane EUR (~ 143,8 miliarde HUF). 70% din acești bani, adică 280 de milioane de euro (~ 100 miliarde de forinți), sunt furnizați de statul maghiar din buget. Proprietara fondului este banca de stat Eximbank.

Deocamdată nu se specifică unde ar fi cumpărate terenuri în regiunea Europei Centrale și de Est, dar legislația din România permite acest lucru. Potrivit unui studiu din 2015, realizat de Parlamentul European, 40% din suprafețele arabile din țara noastră au intrat deja în proprietate străină. 

Sursă: media9.ro

Foto: Andreea Dabija/ covasnamedia.ro

Categories
Internationale Stiri

Slovacia acuză Ungaria de amestec în treburile interne

Săptămâna trecută, joi, Ambasadorul Ungariei la Bratislava a fost convocat la Ministerul de Externe al Slovaciei ca să dea explicaţii în legătură cu vizita de miercuri a ministrului ungar al Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior, Péter Szijjártó, la Komárno, a transmis agenţia slovacă de ştiri TASR.

Péter Szijjártó a declarat la Komárno că, până în prezent, nu s-a găsit o modalitate pentru asigurarea dublei cetăţenii înSlovacia, dar se speră că la un moment dat se va găsi şi pentru
asta o soluţie.

De asemenea, acesta le-a cerut maghiarilor din Slovacia să participe la recensământul din acest an din Slovacia şi să sedeclare maghiari.

Ministrul slovac de externe, Ivan Korcok, a declarat că este în interesul Slovaciei să menţină relaţii bune cu Ungaria, dar refuză ca aceasta să intervină în afacerile interne ale ţării. „Aceasta nu este modalitatea corectă de a dezvolta relaţiile devecinătate”, a declarat ministrul slovac de externe despre negocierile din Komárno.

La sfârşitul săptămânii, Péter Szijjártó „mi-a solicitat o întrevedere cu privire la modificarea Legii cetăţeniei. Am respinscu fermitate acest lucru, deoarece este exclusiv o problemă a noastră, din Slovacia, şi l-am rugat să se abţină de la acestaspect întrucât nu am finalizat încă procesul legislativ”, a scris Ivan Korcok, într-o postare pe o reţea de socializare.

Potrivit lui Ivan Korcok, problema a apărut în luna mai 2010, când Ungaria a adoptat o lege care „creşte, pe motive etnice, în mod intenţionat, numărul cetăţenilor săi care locuiesc în afara graniţelor sale”. La momentul respectiv, guvernul lui Robert Fico a reacţionat la demersul Ungariei prin schimbarea legii cetăţeniei slovace, practic prin abolirea instituţiei dublei cetăţenii.

Sursă: hirado.hu

Foto: dailynewshungary.com

Categories
Interviuri

„Sunt puse în circulație foarte multe minciuni despre țara mea” – interviu cu ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó

Aflat de curând la București într-o vizită oficială, ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, a acceptat să vorbească într-un interviu acordat în exclusivitate jurnalistei Digi24, Cristina Cileacu, despre subiecte delicate precum poziția Ungariei față de Uniunea Europeană, prietenia cu Rusia și China, investițiile guvernului Viktor Orbán în România sau libertatea presei în Ungaria. 

C.C.: Sunteți în vizită în România, aveți întâlniri cu mulți oficiali de la noi, deci ce este pe agenda de discuții.

P.S.: Cred că faptul că aveți un guvern nou la București este o șansă să reluăm, promovăm și îmbunătățim relațiile noastre. Noi avem un mod simplu de a gândi, care spune că dacă vecinul tău este puternic, devii și tu mai puternic. Iar noi suntem foarte interesați de succesul românilor, suntem foarte interesați să creștem această relație în domenii practice, pentru că noi credem că dacă vom avea câteva povești de succes de cooperare practică în domenii precum energia, infrastructura, atunci întreaga relație, chiar și la nivel politic, va fi mai plăcută și bazată pe respect reciproc.

Deci, a fost foarte important pentru mine astăzi să-i întâlnesc pe noii miniștri ai economiei și transporturilor, precum și pe jumătate-noul ministru al energiei, pentru că acestea sunt domeniile unde aceste povești practice de succes pot fi construite. România este a patra piață de export pentru noi și este situată foarte sus în preferințele investitorilor ungari interesați. Multe companii ungare au investit aici, așteptăm mai multe companii românești să investească în Ungaria și avem datoria să construim noi drumuri, căi ferate, noi interconectări pentru gaze între țările noastre. Ce sperăm este ca România să fie unul dintre furnizorii pentru piața noastră de gaz și sperăm să avem o a treia conexiune de autostradă între cele două țări și sunt și câteva chestiuni unde putem să ne unim forțele la Bruxelles, fie că este vorba despre energia nucleară sau procedura juridică împotriva pachetului de mobilitate, care dezavantajează companiile noastre de logistică.

C.C.: Și ce se va întâmpla cu BRUA, dacă tot ați deschis subiectul gazelor, o să construiți conducta spre Austria sau aveți alte planuri?

P.S.: Ceea ce am agreat cu miniștii sunt următoarele lucruri…

C.C.: Cu miniștrii noștri.

P.S.: Da, sigur. Acum am îmbunătățit interconectorul dintre România și Ungaria într-o manieră care ne ajută să livrăm 1,75 miliarde de metri cubi de gaz pe an. În cazul în care orice perimetru din Marea Neagră va fi deschis pentru exploatare, atunci va trebui să creștem această capacitate, noi suntem complet pregătiți pentru asta și vom dori să creștem capacitatea interconectorului la 4,4 miliarde de metri cubi anual, deci am putea să cumpărăm mai mult de la voi și voi veți putea să livrați mai mult Ungariei.

Conform proiectelor de dezvoltare internă din Ugaria, am construit un interconector cu Slovacia, care poate face față unei cantități mai mari, cam 5 miliarde de metri cubi pe an, iar acest lucru vă va asigura vouă ocazia să livrați gazul spre Austria, pentru că interconectorul ungar se leagă de conducta mare, transeuropeană, care pleacă din Slovacia și se termină în Baumgarten, Austria. Deci această sursă de livrare este mai sustenabilă, avem totul gata, singurul lucru nesemnificativ care lipsește este gazul. Atât timp cât nu este o decizie finală de investiții din partea OMV, Exxon sau oricine va deține proiectul Neptun Deep (n.r. perimetru de gaz din Marea Neagră), deci cât timp nu avem o decizie finală de investiții, acestea sunt doar chestiuni teoretice, dar sperăm să trecem la chestiuni mai practice.

C.C: Să revenim la investiții, pentru că știu că ați discutat puțin și cu ministrul nostru de externe despre subiectul investițiilor făcute de guvernul Ungariei în România. Guvernul dvs. are multe investiții în România, de la achiziția de clădiri la construcția de stadioane.

P.S.: Dacă vorbim despre dezvoltarea economică, mai subliniez o dată că, dacă vecinii noștri au mai mult succes, cu atât va fi mai bună poziția noastră.

C.C.: Da, ați spus asta deja.

P.S..: De aceea suntem interesați de succesul economic și de progresul României. Cele mai mari companii ungare, inclusiv MOL, cea mai mare companie de la noi, dar și cea mai mare în domeniul energiei, OTP, cea mai mare bancă ungară, Richter, cea mai mare companie farmaceutică din Ungaria, Hell, cel mai mare producător de băuturi energizante, toate au investiții semnificative în România.

C.C.: Întrebam, dle ministru, despre investițiile guvernului dvs, nu despre companii.

P.S.: Guvernul nostru a alocat resurse financiare pentru o fundație înregistrată conform legilor românești, în conducerea căreia aveți cetățeni români. Ei au dreptul să anunțe licitații pentru producție, agricultură, turism etc, și pot distribui banii pentru cei care îndeplinesc condițiile lor de investiție. L-am informat pe actualul ministru al economiei că un astfel de program se derulează, aceste companii investesc în baza subvențiilor de la guvernul ungar, plătesc taxe aici, angajează oameni de aici, angajează furnizori de aici, lucru care este în beneficiul reciproc al ambelor țări.

C.C.: Dar ce câștigă guvernul dvs?

P.S.: Cum adică?

C.C: Adică ce câștigă guvernul dvs din toate acestea?

P.S.: Cu cât este mai puternică aici comunitatea, cu cât sunt mai puternici aici antreprenorii, cu atât este mai bine pentru noi, pentru că România este a patra piață de exporturi pentru noi.

De ce se contrazice Ungaria cu Uniunea Europeană.

C.C.: Ungaria este un fel de copil rebel când vine vorba despre ce fel de decizii europene respectă sau nu, deci, de ce pare Ungaria mereu împotriva tuturor deciziilor europene importante?

P.S.: Nu este adevărat, nu suntem împotriva tuturor deciziilor europene, sunt și chestiuni unde suntem de acord, sunt chestiuni unde suntem printre cei mai performanți și chestiuni unde vom avea mereu o poziție puternică împotrivă. Îți pot da câteva exemple: migrația, este evident că nu vom fi niciodată de acord cu actuala politică pentru migrație a Bruxelles-ului, nu suntem de acord cu permiterea migranților ilegali să intre în Uniunea Europeană, nu suntem de acord cu redistribuirea obligatorie a migranților între statele membre, ținem la dreptul nostru de a avea o decizie proprie legat de cine poate intra pe teritoriul țării noastre și cine nu; dacă vorbim despre politicile familiale este clar că le avem pe ale noastre, sunt cele care subvenționează familia (n.r. tradițională), nu acceptăm niciun fel de contra-propunere în această privință.

Dar dacă este despre dezvoltare economică, economia verde și alte chestiuni practice suntem printre performerii de top din aceste domenii. Dar, ca stat membru suntem interesați ca Uniunea Europeană să fie puternică și în viitor și credem că multe decizii luate la Bruxelles nu ajută UE să fie puternică. Suntem împotriva abordării federaliste și credem că o Uniune Europeană puternică trebuie să se bazeze pe state membre puternice. Asta înseamnă că nu vom accepta ca alte competențe să fie luate de la statele membre, pentru că asta ar slăbi statele membre, iar asta ar însemna slăbirea Uniunii Europene în sine.

C.C.: Cum stați cu libertatea presei, pentru că știți, este o piesă despre video-ul care „ucide” radioul. În cazul Ungariei, guvernul lui Viktor Orbán a ucis radioul. Ultimului radio independent i s-a suspendat licența săptămâna trecută, aveți multe media sub control guvernamental, deci cum vede de fapt guvernul dvs meseria de jurnalist?

P.S: Îmi pare rău să spun, dar ceea ce ai citat tu aici sunt toate știri false și nu este cinstit, nu este corect.

C.C: În regulă. Și de ce sunt false?

P.S.: Resping complet orice tip de minciună împotriva țării mele și împotriva guvernului meu, că nu asigurăm libertatea presei. Dacă ai vorbi ungurește și te-ai uita la comentariile din media ungară ai vedea că cele mai multe media au poziții antiguvernamentale. Asta este adevărul. Nu poți numi un singur sector media unde cele mai circulate, cele mai văzute, cele mai ascultate, cele mai citite rețele media ar fi mai prietenoase, ar simpatiza sau ar susține guvernul. Sunt puse în circulație foarte multe minciuni despre țara mea.

C.C: Deci ce spuneți este că întreaga media din vestul Europei și Uniunea Europeană mint când vine vorba despre libertatea presei…

P.S.: Absolut, asta spun.

C.C.: Și care este motivul pentru care ar face asta?

P.S.: Nu știu, poate are un motiv politic.

C.C.: Motiv politic pentru cine, pentru care dintre ele?

P.S.: Îți spun ce cred eu. Ce văd este că în ultimii 11 ani, deci pentru perioada de când suntem la conducerea țării, am implementat o politică care merge complet împotriva curentului liberal, în chestiuni precum migrația, politicile familiale și alte lucruri de acest gen. Mergem complet împotriva curentului principal și avem succes, pentru că oamenii ne susțin, am câștigat alegerile continuu, cu două treimi din majoritate.

C.C.: Da, dar acum sondajele sunt mai puțin în favoarea partidului dvs.

P.S.: De ce spui asta?

C.C.: Pentru că am văzut sondaje. Sunt și acelea false?

P.S.: Am câștigat ultimele alegeri locale, ultimele alegeri europarlamentare.

C.C.: În regulă, vom vedea alegerile de anul viitor.

P.S.: Am câștigat și ultimele alegeri și când s-a spus că opoziția unită ne va bate, dar le-am câștigat. Deci prefer să câștig alegerile, nu sondajele. Dar ce voiam să spun este că liberalii nu pot digera faptul că un guvern conservator, cu o politică puternică creștin-democrată și patriotică, are succes. Așa ceva este complet de nedigerat pentru curentul liberal internațional. De aceea, sunt puse în circulație foarte multe minciuni despre țara mea. Realitatea este că majoritatea media ungare sunt antiguvern și dacă tu sau alții care spuneți altceva ați vorbi maghiară și ați intra pe orice platformă de știri, ați vedea că este o majoritate puternică a presei care este împotriva guvernului. Noi acceptăm că este o chestiune democratică, dar cred că dacă vorbim despre libertatea presei nu ar trebui să contestăm dreptul unei media să gândească și pozitiv despre ceea ce face guvernul. Și nu pot accepta ca o media care se poate întâmpla să fie pozitivă la adresa guvernului este imediat calificată de alții ca fiind controlată de guvern, deținută de guvern, înrobită de guvern și tot felul de astfel de lucruri. Deci chiar nu accept că toate rețelele media ar trebui să aibă doar viziuni politice liberale și atunci acestea sunt libere, iar dacă au alte abordări, atunci obligatoriu nu sunt libere. Cred că asta nu este corect.

C.C: Deci ce spuneți, ca să închidem acest subiect, este că Uniunea Europeană sau toată media din Uniunea Europeană are un fel de campanie împotriva Ungariei legată de libertatea presei?

P.S. : Da, absolut.

C.C.: Subiectul următor este politica externă a Uniunii Europene, unde din nou, Ungaria are o altă viziune și să luăm la rând cele trei superputeri. În primul rând, Rusia. Bineînțeles, ViktorOrbán are o relație foarte bună cu Vladimir Putin, este un fapt cunoscut. Dar acum Rusia este într-un război al declarațiilor cu Uniunea Europeană. Care este viziunea Ungariei, cum ar trebui întreaga UE să relaționeze cu Rusia?

P.S: În primul rând, este foarte nedrept să portretizezi poziția noastră ca și cum noi am fi mai aproape de Rusia decât sunt alte țări mari din vestul Europei.

C.C.: Am spus că premierul dvs are o relație bună.

P.S.: Da, dar ar fi trebuit să continui propoziția, precum cancelarul german.

C.C: Precum cancelarul german.

Péter Szijjártó: Precum președintele francez.

C.C: Dar premierul dvs se întâlnește foarte des cu președintele rus, deci..

P.S.: Nu mai des decât liderii vestici. O dată pe an. Și nu am citit niciun comentariu din partea media liberală care se plânge de vreo întâlnire dintre cancelarul german și președintele rus sau una între președintele francez și cel rus.

C.C.: Ambii, Macron și Merkel, au fost criticați pentru că au proiecte sau idei de colaborare.

P.S.: Dar nici eu nu sunt de acord cu asta, pentru că aici trebuie să fim practici. Și aici văd că cei care critică Rusia în cel mai dur mod cu putință, la nivel de comunicare, fac cele mai mari afaceri cu Rusia, în subteran. Eu sunt responsabil și de investiții, și de cooperarea internațională (n.r. pentru Ungaria) și văd cu cine concurăm pentru oportunitățile pieței sau pentru investiții când este vorba despre Rusia. Cele mai mari companii din vestul Europei sunt acolo să concureze, să investească și să exporte. Ipocrizia și corectitudinea politică sunt acolo din plin. Noi avem nu o relație specială, ci una practică și corectă cu Rusia.

C.C.: Să trecem la China, pentru că este o altă superputere unde Uniunea Europeană are câteva chestiuni de rezolvat.

P.S.: Dacă vorbim despre China, eu văd o competiție mare în Europa: cine poate coopera cu chinezii în cel mai benefic mod. Concurăm pentru investițiile chineze, iar restul competitorilor sunt restul țărilor europene. Iar companiile chineze din Ungaria, multe dintre ele au devenit chinezești pentru că au avut loc preluări globale, pentru că, companii chineze au cumpărat companii americane, germane, elvețiene, canadiene etc. Relația noastră se bazează pe respect reciproc cu chinezii și facem mai puține afaceri cu ei decât cu restul companiilor vestice din Europa. Nu suntem pentru o politică externă care să fie împotriva interesului nostru național. Interesul nostru național este să avem relații practice și pragmatice cu, să spun, superputerile, cum le-ai numit tu, așa că nu renunțăm la interesul nostru național, mai ales dacă luăm în calcul că nici alții nu fac acest lucru.

C.C.: În ceea ce privește SUA, din moment ce Joe Biden a spus că țara dvs este o autorcrație?

P.S.: Bineînțeles, nu am fost fericiți cu acest lucru, pentru că țara noastră este o democrație.

C.C.: Deci și în cazul lui Joe Biden avem știri false?

P.S.: Nu. Ce îți spun este că noi suntem o democrație.

C.C.: Deci el era neinformat.

P.S.: Nu știu care este motivul, ar trebui să-l întrebi, nu sunt purtătorul lui de cuvânt. Deci, nu știu de ce a spus asta. Ce știu este că eu trăiesc în Ungaria de 42 de ani deja și cred că simt și știu mai multe despre ce se întâmplă în Ungaria, iar Ungaria este o democrație funcțională. Putem avea dezbateri politice. Unii pot spune, și este ceva legitim, că ceea ce guvernul face în Ungaria este displăcut politic de cineva. Dar asta este una, nu trebuie să ne placă ce fac alții. Putem fi conservatori, creștini, democrați etc.

C.C.: Este politică.

P.S.: Dar să caracterizezi ceva ca fiind non-democratic doar pentru că este ceva ce nu ne place nu este ceva ce putem accepta. Îți pot spune că am avut cea mai bună relație politică între SUA și Ungaria în ultimii patru ani, suntem gata și am fi foarte fericiți să menținem asta, dar nu depinde doar de noi. Respectăm SUA enorm, îi respectăm pe americani, decizia lor (n.r. politică) și suntem gata să lucrăm cu orice conducere aleasă de voința poporului de acolo. Şi trebuie să respectăm că americanii au ales această administraţie. Şi am fi fericiţi să lucrăm la creşterea şi îmbunătăţirea acestei relaţii cu Ungaria, pe toate domeniile posibile, în anii care vin.

SUA au o comunitate de investitori mare, în Ungaria, 1.700 de companii americane operează la noi, angajează mai mult de 100 de mii de cetăţeni ungari, avem misiuni comune cu trupele americane în cadrul NATO şi în afara lui, în Irak, deci pilonii de apărare şi cel economic sunt funcţionali.

În ultimii patru ani am avut şi pilonul politic foarte funcţional, de asemenea, şi scopul nostru este să menţinem asta. Şi sperăm că această gen de voinţă a noastră va fi reciproc şi din partea noii administraţii americane, în baza încrederii reciproce şi a respectului reciproc. Pot să îţi spun că în timpul campaniei (n.r. electorale), anumite declaraţii sunt mai dure, faţă de cele care se fac în afara campaniei, deci am mai văzut asta, sigur o să mai vedem asta.

C.C: Dle ministru, mulțumesc pentru acest interviu.

Sursa: digi24.ro

Interviu video: Facebook Péter Szijjártó

Foto: Facebook Péter Szijjártó

Categories
Internationale Stiri

Criticat că se deplasează cu elicopterul în România, Péter Szijjártó se apără public

Din cele scrise într-o postare pe Facebook de către ministrul de Externe și al Comerțului din Ungaria, Péter Szijjártó, reiese că ar fi primit în spațiul public acuzații cu privire la faptul că a folosit un elicopter al statului pentru a se deplasa vineri în România, motiv pentru care a hotărât să justifice acest gest. „Văd că unii reproșează că folosesc, din când în când, elicopterul Poliției, al statului. Asta o fac deoarece doar așa îmi pot face munca în timpul rezervat”, a scris ministrul ungar. 

În postarea justificatoare, Péter Szijjártó le-a adresat criticilor săi patru întrebări mai degrabă retorice, din care spera probabil ca aceștia să realizeze câte deplasări au fost incluse în programul său în ziua respectivă, deplasări pe care nu le-ar fi putut realiza fără să folosească elicopterul. 

„Așadar, să vedem programul meu de lucru de vineri. Care dintre lucruri nu trebuia să le realizez?


1. N-ar fi trebuit să merg dimineață la negocieri cu reprezentanții Shell la Budapesta și să anunț prima achiziție de gaz pe termen lung cu o societate occidentală?


2. Nu ar fi trebuit să mă întâlnesc la Nagykereki cu ministrul român de Externe și cu ministrul Transporturilor din România, pentru a inaugura autostrada care leagă Ungaria de România?


3. Nu ar fi trebuit să merg la Oradea pentru a mă întâlni cu reprezentanții UDMR, care pornesc în cursa electorală, pentru a discuta cu ei despre viitorul sprijin pentru maghiarii din zonă și în general din Transilvania?


4. Nu ar fi trebuit să mă întâlnesc la Berettyóújfalu cu reprezentanții Mezei Vill Kft  și nu ar fi trebuit să anunț o investiție de peste 500 milioane de forinți acolo, care asigură locurile de muncă a 100 de angajați? ”, a scris Péter Szijjártó, care a adăugat că un minimum de cunoștințe geografie ar fi fost suficient pentru oricine să înțeleagă necesitatea utilizării unui elicopter. 

Potrivit informațiilor transmise de Ziarul financiar, vineri au fost deschise secţiunea dintre Biharia-Borş a autostrăzii A3, noul punct de trecere a frontierei dintre România şi Ungaria, Borş II – Nagykereki, dar şi porţiunea de autostradă M4 cu care sectorul românesc face conexiunea, anunţă Ministerul Transporturilor.

Evenimentul a avut loc în pre­zenţa ministrului Lucian Bode, a ministrului român al afacerilor externe, Bogdan Aurescu, şi a omologului ungar Peter Szijjártó. Alături de oficialii guvernamentali au participat la eveniment repre­zen­tanţii managementului CNAIR şi cei ai autorităţilor locale.

Foto: Facebook Peter Szijjártó