Categories
Internationale Stiri

Budapesta: Proteste împotriva relaxării normelor de exploatare forestieră

Încercările premierului ungar Viktor Orbán de a face față cu succes situației de criză în care războiul ruso-ucrainean a aruncat întreaga Europă au condus la adoptarea de măsuri controversate, cum este relaxarea normelor de exploatare forestieră pentru a satisface cererea crescută de lemn de foc, ca urmare a creșterii prețurilor la gaze și electricitate. Mii de maghiari au protestat vineri în fața parlamentului de la Budapesta împotriva acestei măsuri.  

Cabinetul premierului Viktor Orbán, invocând efectele războiului din Ucraina vecină, a relaxat reglementările privind exploatarea forestieră la începutul lunii august, o măsură despre care activiștii de mediu și partidele de opoziție spun că ar putea accelera defrișările și dăuna mediului.

Ungaria este dependentă de Rusia pentru cea mai mare parte a energiei sale, iar Orbán a făcut presiuni pentru a obține o scutire de la sancțiunile Uniunii Europene privind importurile de țiței rusesc, interzicând în același timp exportul de combustibili, inclusiv lemn de foc, din Ungaria.

Acesta este viitorul nostru comun. Cu toții simțim pe pielea noastră efectele schimbărilor climatice, iar tăierea copacilor nu va face decât să înrăutățească situația”, a declarat un protestatar. 

Mitingul a fost convocat de partidul liberal ecologist LMP, care are cinci parlamentari de opoziție în parlamentul de 199 de membri.

Guvernul susține că Ungaria poate produce 3,5 milioane de metri cubi de lemn de foc pe an, iar relaxarea normelor a fost necesară pe fondul creșterii cererii, determinată în parte de faptul că Orbán a redus politica sa de subvenționare a facturilor la utilități pentru gospodării.

Cererea de sobe care folosesc combustibili solizi, inclusiv cărbune și lemn de foc, a crescut de aproape 12 ori față de nivelul din iulie anul trecut, după ce subvențiile pentru facturile la utilități au fost înăsprite, a declarat retailerul online eMAG la începutul acestei luni, conform Reuters. 

Sursa: Reuters

Foto: Reuters

Categories
Nationale Stiri

„Adevărate monumente din județe precum Harghita, Covasna, Mureș, Satu Mare, Bihor sunt pierdute pentru totdeauna în fața ambițiilor expansioniste ale statului maghiar” – Dan Tănasă (AUR)

Dan Tănasă, deputat AUR de Mureș, a cerut public de la pupitrul Parlamentului ca statul român să ia atitudine împotriva guvernului ungar, pe care îl acuză de ambiții expansioniste. „Solicit public PSD și PNL să nu mai tolereze acțiunile Ungariei în România. Tăcerea înseamnă complicitate cu aceste acțiuni deloc prietenoase ale Budapestei”, a scris politicianul pe pagina sa oficială de Facebook, unde a postat filmarea cu mesajul complet adresat autorităților statului român. Politicianul a amendat totodată principiul conform căruia este preferabil să investească cineva în clădirile de patrimoniu românești decât să fie distruse din nepăsare. 

Într-o declarație politică pe care a intitulat-o „Pierderea clădirilor de patrimoniu, o cedare a suveranității”, deputatul Dan Tănasă, AUR, le-a solicitat autorităților statului român să ia atitudine față de statul maghiar, care își instaurează treptat puterea pe teritoriul României.  

„Este de la sine înțeles că un aspect esențial asupra unui stat îl constituie supremația puterii de stat în interiorul țării și independența față de puterile altor state. Putere exercitată, desigur, prin resursele, economia și patrimoniul deținut de acestea. Ne putem întreba în acest caz cât de suveran este statul român, din moment ce, an de an, puterea altor state se manifestă pe teritoriul nostru prin acapararea unui patrimoniu extrem de vast și cu o valoare incalculabilă. Vorbim, desigur, despre practica pașilor mărunți adoptată de conducerea statului maghiar prin diferite societăți comerciale, asociații, fundații și organizații culturale ori religioase care, prin achiziții strategice sau retrocedări abuzive, ajung să dețină clădiri declarate monumente istorice, multe dintre ele cu o importanță remarcabilă comunităților locale, raportat la istoria zonei în care sunt amplasate”, a afirmat Dan Tănasă. 

Deputatul AUR a întrebat în discursul său cum se poate ca „bunuri imobile în valoare de milioane de euro să ajungă în proprietatea unor societăți aflate în mod direct sub autoritatea Ministerului Afacerilor Externe al Ungariei, iar această ingerință în treburile interne ale unui stat să nu primească nicio reacție din partea Guvernului român. 

Între exemplele de imobile aflate în această situație, Dan Tănasă a menționat  Castelul  Wesselenyi 

din Jibou, Hotelul „Crucea Albă” din Arad, Hotelul Dacia din Satu Mare, Casa Teleki din Baia Mare, Hotelul Onix din Harghita, Hotelul Ferdinand din Hațeg și Hotelul Cazino din Borsec. 

„Toate acestea sunt achiziții de dată relativ recentă ale guvernului maghiar în România, realizate cu răbdare și liniște sub ochii autorităților române, martore la o situație pe care alte state au taxat-o foarte dur”, a adăugat deputatul. 

Acesta a mai precizat că este inacceptabil din partea unui stat să își exprime acordul, tacit, față de asemenea tranzacții, doar pentru că se merge pe premisa că este preferabil ca astfel de clădiri să fie salvate de la distrugere, chiar și dacă acest lucru ar putea însemna ca ele să intre în posesia unor străini. „Din nefericire, s-a încetățenit o idee preconcepută și dificil de înțeles într-un stat civilizat, oferindu-se scuza conform căreia este mai bine ca aceste clădiri să ajungă la proprietari străini decât să rămână statului român și să se degradeze. Chiar atât de mult am ajuns să ne desconsiderăm propria țară? Pe această logică, de ce să mai păstrăm armata națională, când alții ar putea să o doteze și s-o pregătească mult mai bine? De ce să păstrăm primăriile, când alții ar fi mai eficienți în a le conduce? Și totodată, dacă am ajuns până aici, de ce să mai păstrăm pământul de sub picioare, când alții l-ar putea cultiva și îngriji mai bine? Este inadmisibilă această viziune. Datoria unui stat puternic este aceea de a a-și menține bogățiile și de a le valorifica, nu de a le lăsa pradă intereselor meschine”, și-a argumentat Dan Tănasă punctul de vedere. 

În încheiere, el a atras atenția asupra faptului că „valoarea unei comunități este dată de frumusețea arhitecturală, de grija pe care o purtăm pentru cultură și identitate, iar prin înstrăinarea unor bijuterii imobiliare nu facem decât să ne înstrăinăm viitorul și potențialul”.

Reprezentantul Partidului AUR a punctat în finalul discursului său că respectivele clădiri, dar și altele asemenea lor, sunt pierdute și nu mai pot fi recuperate, fiind prada unui stat care urmărește să se extindă între teritoriul românesc. „Adevărate monumente din județe precum Harghita, Covasna, Mureș, Satu Mare, Bihor și lista poate continua, sunt pierdute pentru totdeauna în fața ambițiilor expansioniste ale statului maghiar, iar autoritățile noastre nu doar că asistă pasiv, de multe ori sunt chiar complice prin liderii locali ori centrali care facilitează tranzacții”. 

Sursă și foto: Facebook/Dan Tănasă

Categories
Nationale Stiri

Diana Șoșoacă: „Poate cândva vom avea şi noi un guvern naţionalist, după exemplul Ungariei”

Senatoarea Diana Șoșoacă, exclusă din AUR, care și-a consumat timpul  la microfonul Parlamentului, în cadrulședinței de învestire a Guvernului Cioloș, cu ironii la adresa colegilor USR, a profitat de minutele acordate suplimentar pentru a transmite salutări premierului Ungariei. 

Senatoarea Diana Șoșoacă a început să vocifereze atunci când președintele de ședință, Anca Dragu, i-a atras atenția că trebuie să poarte mască. Ea a invocat probleme de respirație, spunând că are o adeverință medicală și ironizând-o pe Anca Dragu. În felul acesta, și-a consumat timpul alocat intervenției. 

„Pentru colegii de la USR spun jos masca! Vă ascunde ipocrizia!”, a strigat Șoșoacă.

La finalul intervenției sale, Diana Șoșoacă i-a transmis un „salut cordial” premierului Ungariei, Viktor Orbán: „Poate cândva vom avea şi noi un guvern naţionalist, după exemplul Ungariei”.

Sursă: Hotnews.ro

Foto: Agerpres

Categories
Nationale Stiri

Kelemen Hunor și-a cerut scuze de la români pentru circul, nesiguranța și instabilitatea oferite de clasa politică

Vicepremierul demis, Kelemen Hunor, le-a cerut scuze românilor pentru scandalul și circul politic, în cadrul ședinței Parlamentului pentru votul de învestitură a Guvernului Cioloș, când a intervenit cu un discurs. 

„Acum un an nu am promis conflicte interminabile, nesiguranță și haos social. Promisiunile noastre au fost stabilitate, predictibilitate și redarea speranței pentru un trai mai bun. Așa am promis cu toții, indiferent din ce formațiune politică facem parte. Și de câteva săptămâni, cam de o lună, de două luni, majoritatea clasei politice oferă cetățenilor doar scandal, circ, nesiguranță, instabilitate. Vedem supărare, isterie și balet politic inutil. În aceste condiții, înainte de orice, trebuie să cerem scuze de la oameni, de la cetățenii care ne-au trimis în Parlament cu alte așteptări. Vă cer scuze, stimați cetățeni, dar, sigur, nu pot să o fac în numele fiecărui parlamentar”, a spus președintele UDMR.

Acesta a afirmat totodată că degeaba a încercat o mică parte din aleșii poporului să se țină departe de scandal că imaginea tuturor este în acest moment „una catastrofală”.

După ce a enumerat problemele care ar trebui rezolvate urgent de clasa politică, Kelemen Hunor a anunțat că parlamentarii UDMR vor participa la vorul de învestire a Guvernului Cioloș, care „a ținut morțiș să demonstreze că este victima celorlalți”. 


Liderul UDMR le-a mai transmis celor din USR că, „începând de mâine, mai trebuie făcut un efort pentru resuscitarea”coaliției de guvernare: „Sunteți așteptați la dialog. Împreună, și nu separat”.

Sursă: Hotnews.ro

Foto: Facebook/ Kelemen Hunor 

Categories
Interviuri

„Românii au plecat și din cauza politicilor care există aici” – interviu cu Ionuț Neagu, senator de Covasna din partea partidului AUR

Originar din Târgu Secuiesc, Ionuț Neagu este senator de Covasna, din partea partidului AUR. Deși pledează pentru interesul general comunității, indiferent de etnie, acordă o atenție deosebită statutului de minoritar pe care îl au românii în zonele locuite majoritar de etnicii maghiari, urmărind ca în cei patru ani de mandat să obțină un statut corect pentru români. 

Pornind de la aceste declarații și de la doctrina partidului din care face parte, am purtat o discuție lungă, în cadrul căreia am urmărit să clarificăm cât mai multe aspecte, dintre care am selectat și inclus în interviul de mai jos câteva dintre concluziile esențiale desprinse în urma unei discuții care s-a întins pe aproape două ore. 

M.C.D.: Ați studiat, ați locuit și ați făcut afaceri în două țări occidentale, Franța și Anglia, dar aveți un discurs politic conservator, faceți parte dintr-un partid politic conservator. Este puțin contradictoriu, nu credeți?

I.N.: Franța într-adevăr nu mai e de mult un stat conservator, dar conservatorismul britanic este destul de renumit. În Franța nu mai există valori conservatoare deloc, pe când în Marea Britanie mai funcționează acel gentlemen agreementtocmai pentru că ei și-au păstrat o parte din valorile conservatoare.

M.C.D.: Una dintre afirmațiile care mi-au sărit în ochi pe pagina AUR a fost „La lozinci ne pricepem toți, mai ales când pozăm ca salvatori ai patriei…”. Dar AUR apără valori precum familie, patrie, credință, libertate. Nu sunt acestea tocmai niște noțiuni filosofice și utopice, care pot genera lozinci?

I.N.: Păi, haideți să vedem ce este conservatorismul! Eu îl definesc ca pe un statu-quo care a funcționat, niște lucruri construite și dovedite de-a lungul timpului, care sunt aportul unor experiențe funcționale. Cele care au fost nefuncționale nu au construit nimic. Deci, dacă sunt niște lucruri funcționează, haideți să le păstrăm! Așa aș defini eu conservatorismul. 

M.C.D.: Referitor la familie, mi s-a părut interesant că v-ați gândit să sporiți natalitatea, dar nu prin interzicerea avorturilor, cum se practică în alte părți. Și mai interesant mi s-a părut în declarațiile dumneavoastră că ați ales ca exemplu în acest sens Ungaria. 

I.N. Bineînțeles. Eu cred că peste tot sunt și lucruri bune și pe acestea trebuie să le luăm și să le reproducem, dar sunt și lucruri negative, de exemplu cenzura, iar aici nu trebuie să ajungem.

M.C.D.: Din ce spuneți reiese că urmăriți un echilibru. În doctrina AUR este stipulat că urmărește să combată orice formă de extremism, însă, pe de altă parte, dumneavoastră aveți un discurs în care spuneți că vreți ca românii – în special cei din zonele locuite majoritar de maghiari – să fie discriminați pozitiv. Discriminarea pozitivă e mai bună decât discriminarea negativă? Nu e tot discriminare?

I.N.: Noi nu vrem nimic altceva decât să prezervăm statu-quo-ul. O rezoluție a Adunării Permanente a Consiliului Europei (art. 13 din Rezoluția 1201, adoptată în 1993), care stipulează că și în țările în care majoritatea este minoritară, aceasta beneficiază de aceleași drepturi ca minoritățile. Tocmai ca să se păstreze un echilibru. Am cifre oficiale că în județele Covasna și Harghita, statistic, a scăzut cu 2% în decursul a 20 de ani. 

M.C.D.: Dar probabil factorii determinanți sunt cei economici, nu?

I.N.: Nu numai cei economici. Românii au plecat și din cauza politicilor care există aici. De exemplu, câte centre culturale sunt în Sf. Gheorghe la care românii nu au acces? Câte universități românești se construiesc în Sf. Gheorghe? Se fac acum trei centre culturale în care români nu au reprezentativitate. 

M.C.D.: De mult voiam să vorbesc cu cineva pe tema discriminării, pentru că personal nu am experimentat-o până în prezent și nici nu cunosc pe nimeni care a fost discriminat. Puteți să îmi dați exemplu, fără să nominalizați persoana, de un român care a fost discriminat în mod real și să îmi spuneți în ce context?

I.N.: Da. Eu am cunoscut zeci. Vă dau două exemple. Un jandarm care nu-și putea angaja soția nicăieri pentru că nu cunoștea limba maghiară. Și mai am un coleg care nu-și putea angaja soția nici măcar la bancă pentru că nu știa limba maghiară. 

M.C.D.: Dar dacă suntem într-o zonă bilingvă, nu e normal să trebuiască să știi ambele limbi ca să lucrezi cu oamenii?

I.N.: Nu suntem într-o zonă bilingvă că încă suntem în România. 

M.C.D.: Da, numai că zona are un specific al ei.

I.N.: Cunosc specificul că doar am crescut aici de la patru luni. Dar problema este mult mai sensibilă. Maghiarii sunt izolați în această zonă, orizontul lor este doar Ungaria. Dar nu este în interesul lor să învețe româna să lucreze la Brașov, la Făgăraș, la Timișoara, să fie mai aproape de casă? Ei își închid orizonturile, iar politicienii, în loc să se aplece asupra problemelor reale ale oamenilor, au preferat să își asigure un electorat pe niște criterii foarte bine știute de ei și de noi. 

M.C.D.: Eu nu am prea întâlnit maghiari care să nu știe ambele limbi, chiar dacă unii nu vorbesc fluent, totuși vorbesc.

I.N.: Eu am întâlnit. Dar aici ați pus punctul pe i. Este o problemă de la care s-a plecat greșit după ‘90, segregarea pe criterii etnice a învățământului. În primul rând, doar limba română se predă în limba română, pe când  toate celelalte materii se predau în maghiară și eu îi înțeleg pe maghiari. Gândiți-vă, acasă vorbesc în maghiară, în oraș, la magazin, oriunde, vorbesc în maghiară, la școală limba română se predă prin maghiară, deci nu sunt destul în contact cu limba română. 

M.C.D.: Atingeți aici un subiect foarte sensibil: limba română pentru maghiari. Nu știu dacă ați văzut ce manuale au copiii maghiari și cum sunt ele realizate, fără nicio legătură cu manualele de limba maghiară – în sensul că li se cere copiilor să știe despre substantiv și verb la română, dar în limba lor încă nu cunosc noțiunile respective. Noi, românii, ne simțim foarte deranjați de sintagma „limba română ca limbă străină”, acum s-a venit cu termenul mult mai convenabil  de limbă ne-maternă, dar dincolo de terminologie, problema de fond rămâne nerezolvată. 

I.N. Da, trebuie lucrat la manuale. Problema e foarte simplu de rezolvat. Profesori există, dar trebuie remunerați în plus și pregătiți în plus. Cât despre manuale, eu știu cum învățau românii în Imperiul Rus în Basarabia. Manualele erau foarte aplicate și era foarte simplu să învețe rusa. Așa trebuie să lucrăm și noi. Am de gând să iau atitudine în acest sens, dar încă mă întreb UDMR de ce nu a făcut nimic până acum pentru asta.

M.C.D.: Înainte să schimbăm subiectul, aș vrea să vă întreb,personal, v-ați simțit vreodată discriminat cât ați trăit aici?

I.N.: Da. Și eu, și familia. Avem cazuri în familie care au trebuit să plece din zonă, dar noi n-am făcut tam-tam. Au lucrat undeva la o fabrică și mama, și mătușa mea, dar au trebuit să plece de acolo din cauza discriminării la care au fost supuse. Avem și un dosar la CNCD pe care l-am câștigat; dar românii întorc și celălalt obraz. Eu, din respect pentru vecini, prieteni colegi, n-am făcut valuri pentru că, într-un fel, îi băgam pe toți în aceeași oală. Și pe vecinii mei și pe cei care au discriminat. 

M.C.D.: Am văzut că aveți și o interpelare pe tema planului „Kos Karoly”, privind investițiile financiare ale statului maghiar în Transilvania și ați primit și un răspuns din partea MAE. Mărturisesc că nu am înțeles foarte bine răspunsul. Puteți aduce lămuriri în acest sens?

I.N.: Ar trebui să comentez politic și nu doresc să intru acolo. Noi o să reiterăm solicitarea. Eu cred că sunt niște complicități la nivel înalt în statul român.  

M.C.D.: Dar care e problema cu aceste investiții, pleacă cineva cu ceva de aici și duce în Ungaria?

I.N.: Odată cu banii vine influența. Și cine are influență poate decide. Nu ne putem ascunde după degete și să ne facem că nu înțelegem că odată cu banii vin interesele, vin decizii care pot fi luate de cel care finanțează și așa mai departe, deci asta trebuie să fie problema statului român. 

M.C.D.: Una dintre asumările AUR se referă la art. 1, pct. 1 din Constituție, referitor la faptul că România e stat suveran. Și, se spune pe site-ul partidului „acest articol este încălcat și supus de facto atacului de către forțele politice actuale care doresc renunțarea la suveranitate prin forme de federalizare internă/ externă”. Ce înseamnă mai exact această federalizare? 

I.N.: Se dorește descentralizarea, dar sunt două forțe aici. Unele care consideră că descentralizarea va funcționa și va aduce prosperitate economică și nu întotdeauna lucrurile astea funcționează. În afară de Germania și câteva state în Europa, nu funcționează. Descentralizarea funcționează până la un anumit nivel. Și, pe de cealaltă parte, este și un curent – trebuie să recunoaștem, statul maghiar s-a implicat cum s-a implicat. Și ați văzut și în răspunsul MAE că statul maghiar nu are acordul statului român pentru asta. 

M.C.D.: Mai am o întrebare: care este avantajul economic al unirii cu Republica Moldova, un alt obiectiv asumat de AUR? Pentru mine se vede doar ca împlinirea unui ideal, dar nu și ca un avantaj de natură economică.

I.N.: În primul rând noi, România, nu o să mai fim 19-20 milioane câți suntem acum în UE. O să fim 23-24 de milioane, deci fondurile atrase ar fi mai mari. Din start, economic suntem mult mai bine. Deja unirea se face. 80% din exporturile RP Moldova sunt în România, ceea ce este foarte important. 

Interviu realizat pentru covasnamedia.ro

Categories
Politic

Cine sunt parlamentarii pe care Kelemen Hunor îi etichetează drept „scandalagii”

Kelemen Hunor este revoltat de comportamentul unor politicieni în Parlament și spune că nu poate discuta „despre scandalagii, despre circ”, aceștia trebuind „ignorați sută la sută”. „Este inacceptabil ce s-a întâmplat, n-ar trebui să se întâmple aşa ceva nici măcar în cârciumă, nu în Parlament”, a adăugat liderul UDMR, potrivit Agerpres.

Întrebat cui reproşează mai mult politizarea pandemiei, social-democraţilor sau celor de la AUR, Kelemen Hunor a răspuns că despre PSD şi despre acţiunile acestuia poate discuta, dar nu poate discuta „despre scandalagii, despre circ”.

„Electoratul tot timpul are dreptate, dar nu pot comenta despre nişte oameni care nu respectă nicio regulă, nici o lege, nicio regulă de convieţuire. Aţi văzut ce se întâmplă. Ar trebui să-i ignorăm sută la sută. (…) Toate forţele responsabile, de la PSD şi până la PNL, USR, UDMR, ar trebui să fim conştienţi că există un segment din societate care se simte părăsit, nu se simte reprezentat şi noi ar trebui să ne întoarcem către electorat, nu ar trebui să ne ocupăm de AUR. (…) Nu pot comenta lucruri care sunt foarte depărtate de mine, şi ca stil şi ca şi conţinut. Este inacceptabil ce s-a întâmplat, n-ar trebui să se întâmple aşa ceva nici măcar în cârciumă, nu în Parlament”, a susţinut liderul UDMR.

Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a aprobat, în şedinţa din 7 aprilie, sancţionarea deputatului AUR Dan Tănasă cu avertisment scris, după ce deputaţii USR PLUS Ionuţ Moşteanu şi Silviu Dehelean au depus o sesizare împotriva acestuia pentru „comportament grobian şi limbaj vulgar”.

Mai mulţi parlamentari AUR l-au admonestat pe holurile Palatului Parlamentului pe ministrul Justiţiei, Stelian Ion, în timp ce susţinea o conferinţă de presă alături de liderul USR, Dan Barna. Tanasă i-a reproşat ministrului, pe un ton foarte ridicat, o serie de aspecte legate de desfiinţarea Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie. El le-a adresat, totodată, o serie de jigniri mai multor deputaţi USR.

Sursa si Foto: digi24.ro

Categories
Locale Stiri

Primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Árpád, în echipa UDMR care va negocia programul de guvernare

Partidele care vor face parte din viitoarea coaliție de guvernare și-au stabilit echipele care vor negocia termenii înțelegerii. Discuțiile încep sâmbătă dimineața, la ora 9, la una dintre vilele de protocol din București. Cea mai numeroasă echipă de negociere este cea a USR PLUS, care trimite la discuții nu mai puțin de 19 persoane.

Printre cei care vor negocia programul de guvernare al viitorului Executiv și împărțirea funcțiilor de la vârful ministerelor și de la conducerea Parlamentului se numără inclusiv lideri politici care s-au atacat în campania electorală și care acum vor sta față-n față.

De exemplu, din echipa USR PLUS fac parte Cristian Ghinea și Cătălin Drulă, doi lideri care înainte de alegeri au criticat în termeni duri PNL. 

Negocierile încep sâmbătă dimineață și este de așteptat ca acestea să se întindă pe mai multe zile. 

Potrivit ultimelor informații de la partide, PNL își dorește în continuare cele două ministere importante din Guvern: Finanțe și Justiție, în timp ce USR PLUS ar vrea măcar unul dintre cele două portofolii. Discuții aprinse vor fi și pe șefia Camerei Deputaților disputată de Ludovic Orban și Dan Barna. 

UDMR cere două sau trei ministere în noul Guvern, însă maghiarii nu mai vor cele trei portofolii pe care le-au mai avut în trecut: Sănătatea, Mediul și Cultura.

Un punct important al discuțiilor va fi armonizarea celor trei programe de guvernare. De exemplu, USR PLUS insistă pentru o măsură cu care au defilat în campanie, taxe 0 pe salariul minim, cu care liberalii nu sunt de acord. 

Cine face parte din echipele de negociere

Echipa PNL este condusă de președintele partidului, Ludovic Orban și din ea mai fac parte secretarul general, Robert Sighiartău, prim-vicepreședinții Rareș Bogdan și Raluca Turcan, dar și premierul desemnat, Florin Cîțu.

Echipa de negociere pentru funcții în Guvern: Ludovic Orban, Florin Cîțu, Rareș Bogdan, Robert Sighiartău.

Echipa de negociere pentru programul de guvernare: Ionel Dancă, Cristian Bușoi, Laurențiu Leoreanu.

Echipa de negociere pentru funcțiile din Parlament: Alina Gorghiu, Florin Roman, Raluca Turcan, Relu Fenechiu.

Echipa USR PLUS este și ea împărțită pe mai multe criterii și din ea fac parte nu mai puțin de 19 persoane. Surse din partid spun că „a fost bataie mare” pe un loc în echipa de negociere și că toți liderii și-ar fi dorit să ia parte măcar la discuții.

Negocierile politice vor fi conduse de cei doi copreședinți Dan Barna și Dacian Cioloș. USR PLUS are o echipă separat pentru discuțiile privind programul de guvernare și o altă echipă pentru împărțirea funcțiilor din Parlament. 

Politic: Dan Barna, Dacian Cioloș, Dominic Fritz, Dragoș Tudorache, Vlad Voiculescu, Ionuț Moșteanu.

Program de guvernare: Cristian Ghinea, Claudiu Năsui, Lucian Viziteu, Stelian Ion, Dragoș Pîslaru, Anca Dragu, Andrei Lupu, Ștefan Pălărie.

Parlament: Cătălin Drulă, Radu Mihail, Cristina Prună, Silvia Dinică, Oana Țoiu, Andrei Lupu, Ștefan Pălărie.

Echipa UDMR este condusă de Kelemen Hunor și este împărțită, de asemenea, în funcție de negocierile purtate: o echipă pentru discuțiile despre funcții și o altă echipă pentru programul de guvernare.

Guvern și Parlament: Kelemen Hunor, Cseke Attila, Benedek Zakarias, Rozalia Biro.

Program de guvernare: Tanczos Barna, Balint Porcsalmi, Hegedus Csilla, Antal Arpad, Csoma Botond.

Sursa: WeRadio.ro

Foto: Facebook Antal Arpad

Categories
Locale Nationale Politic Stiri

Deputatul UDMR, Márton Árpád, nu mai vrea în Parlament

După 30 de ani de activitate în Parlament, deputatul UDMR, Márton Árpád, a decis să nu mai candideze anul acesta pentru un nou mandat, după cum se arată în portalul de limbă maghiară transindex.ro. „Am lucrat în Parlament timp de 30 de ani. A fost suficient ”, a declarat Márton pentru transindex.ro.

El a precizat că vrea să se retragă din toate activitățile publice și a susținut că nu a fost la mijloc nicio presiune din partea conducerii UDMR pentru a lua această decizie.

Márton Árpád este membru al Camerei Deputaţilor din Parlamentului României, unde reprezintă UDMR din 1990. În tinerețe, a înființat revista Európai Idő, un săptămânal care s-a ocupat cu problemele drepturilor omului şi ale minorităţilor naţionale. Tot în 1990 a devenit preşedintele UDMR din judeţul Covasna. Ulterior, a fost în mai multe mandate, după caz,preşedintele organizaţiei judeţene, preşedinte al organizaţiei teritoriale, respectiv preşedinte executiv teritorial al UDMR. 

În prezent este preşedintele Consiliului Reprezentanţilor Unionali din Judeţul Covasna și reprezintă UDMR în  comisia pentru educaţie şi cultură a Conferinţei Permanente Maghiare şi în comisia interguvernamentală mixtă româno-maghiară privind drepturile minorităţilor naţionale. 

Márton Árpád a afirmat că un rol important în decizia de a nu mai candida pentru un nou mandat l-au jucat atacurile la adresa sa datorate contribuției avute la modificarea legilor justiției în comisia condusă de Florin Iordache.

Deputatul UDMR a avut un aport important la schimbarea legilor justiției și codurilor penale în Comisia Iordache, susținând alături de PSD modificările propuse de partidul condus atunci de Liviu Dragnea. După condamnarea fostului șef al PSD, Márton Árpád a fost marginalizat de conducerea UDMR și a fost mutat din Comisia juridică în Comisia de Cultură a Camerei Deputaților.

Sursa: g4media.ro

Foto: Facebook Márton Árpád

Categories
Nationale Stiri

Mihai Viteazul a devenit oficial martir și erou al națiunii române

Cu 240 de voturi pentru și 18 împotrivă, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, marţi, proiectul de lege prin care Mihai Viteazul este declarat martir şi erou al naţiunii române, „în semn de recunoaştere şi respect pentru idealurile susţinute şi sacrificiul făcut”, informează Agerpres.

„Se declară martir şi erou al naţiunii române Mihai Viteazul, Domn al Ţării Romaneşti şi al Moldovei şi Principe al Transilvaniei, pentru rolul marcant pe care l-a avut în săvârşirea Primei Uniri a poporului român şi pentru curajul şi sacrificiul său marcant în istoria României”, se arată în proiectul respectiv. Acesta a fost adoptat de Senat, iar Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.


Ceremoniile anuale vor avea loc în data de 27 mai şi pot fi marcate de autorităţile centrale şi locale, precum şi de instituţiile publice de cultură din ţară şi din străinătate, prin organizarea unor programe şi manifestări cu caracter cultural-ştiinţific.


„Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot sprijini material sau logistic organizarea şi desfăşurarea programelor şi manifestărilor, în limita fondurilor disponibile. Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune, în calitate de servicii publice, pot include în programele lor emisiuni culturale ori aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători”, prevede proiectul de lege. Despre eventualele consecințe pe care le-ar putea avea  organizarea de ceremonii în regiunile conlocuite de români și maghiari am scris în urmă cu puțin timp.

Totodată, un proiect similar, prin care Horea, Cloşca şi Crişan sunt declaraţi martiri şi eroi ai naţiunii române, a mai trecut marți de Camera Deputaților. Ceremoniile anuale vor avea loc în data de 2 noiembrie, iar pentru a sublinia continuitatea sacrificiilor poporului român din Munţii Apuseni şi în tradiţia eroilor martiri Horea, Cloşca şi Crişan, la data de 8 noiembrie, se va comemora Ziua Martirilor Români de la Beliş, după cum prevede textul adoptat.

Categories
Locale Nationale Stiri

Cunoscutul jurnalist Dan Tănasă ar putea deveni membru al Colegiului Director al CNCD

Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM), o organizație care declară că urmăreşte cu consecvenţă, prin demersurile sale civice, prezervarea şi afirmarea identităţii comunităţilor româneşti din cele trei judeţe, a trimis de curând o scrisoare deschisă către Parlamentul României, prin care cere validarea jurnalistului Dan Tănasă ca nou membru al Colegiul Director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD)

În ziua de 22 iunie, jurnalistul anunța pe blogul său că și-a depus, pentru a treia oară, dosarul de candidatură pentru un post în Colegiul Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD). În opinia sa, cei 12 ani de „activitate intensă, recunoscută public, în domeniul apărării drepturilor omului și combaterii discriminării”, reprezintă unul din principalele motive pentru care este eligibil. 

Cu toate acestea, celebrul jurnalist și-a câștigat în timp, atât în rândul maghiarilor, cât și în rândul multor români din regiune, reputația de naționalist extremist anti-maghiar. De altfel, așa cum afirmă pe blogul său, lupta pe care o duce este centrată pe probarea unui fenomen „de epurare etnică a românilor din județele Covasna și Harghita”.

Pentru cei mai mulți români, cu precădere pentru cei care trăiesc departe de cele trei județe și cunosc regiunea mai ales din persepctiva oferită de presa centrală, care deseori preia și prezintă selectiv informații, în funcție de diverse interese, Dan Tănasă este un fel de erou național sau chiar „un Don Quijote de Ardeal”. „Prin întreaga sa activitate publică voluntară, jurnalistul Dan Tanasă a dobândit o vastă expertiză în domeniul combaterii discriminării. A luptat şi luptă pentru drepturile românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş şi s-a implicat activ pentru respectarea legalităţii şi înlăturarea abuzurilor administraţiei publice locale, condusă perpetuu de formaţiunile etnice maghiare, câştigând numeroase procese în instanţele din România împotriva abuzurilor şi ilegalităţilor comise de autorităţile publice locale din cele trei judeţe.”, se spune și în scrisoarea redactată de FCRCHM pentru Parlamentul României. 

Un semn de întrebare se ridică totuși deasupra aurei unui astfel de luptător care, mânat de dorința de a lupta pentru drepturile omului și de a combate discriminarea, în mod paradoxal rămâne constant de o singură parte a baricadei. Acesta ar putea fi un motiv pentru care nu a obținut anterior postul râvnit de la CNCD. Cu toate acestea, din punctul său de vedere, o explicație pentru o eventuală respingere, pe care pare că o anticipează, ține de jocurile politice. „Nu am nicio șansă să ocup un astfel de post în CNCD. Nu pentru că nu aș avea pregătirea profesională necesară, ci pentru că România este țara în care partidul e în toate iar dacă nu ești membru de partid nu ai dreptul să exiști oricât de bine ești pregătit”, spune Dan Tănasă.

Foto: Qmagazine.ro