Categories
Internationale Stiri

De ce Ucraina nu poate miza pe sprijinul Ungariei în actualul său conflict cu Rusia

Ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, a declarat miercuri că țara sa nu va sprijini Ucraina în conflictul pe care aceasta îl are cu Rusia în prezent, cât timp Kievul continuă să priveze minoritatea maghiară de drepturile ei. Oficialul a adăugat că Ungaria susține o relație de „respect reciproc” cu Moscova.

„Dacă ucrainenii nu renunță la aceste politici, posibilitățile guvernului ungar de a sprijini Ucraina, inclusiv în actualul conflict, sunt puternic limitate”, a spus șeful diplomației ungare într-o declarație acordată cotidianului Magyarnemzet, citată de agenția EFE.

Etnicii maghiari din Ucraina trăiesc „în privare de drepturi și, în unele cazuri, ajung să sufere hârțuire fizică”, iar „acest lucru este inacceptabil”, a spus Szijjártó, potrivit Agerpres.

La o reuniune cu omologii săi din statele membre NATO, desfășurată la începutul lunii, el calificase de asemenea ca „inacceptabil” faptul că guvernul de la Kiev folosește provocările din estul Ucrainei drept scuză pentru a continua să restrângă drepturile minorităților naționale, inclusiv ale etnicilor maghiari din Transcarpatica.

Cât despre relațiile Ungariei cu Rusia, în actualul context al tensiunilor militare de la frontiera ruso-ucraineană și al amenințărilor SUA și Uniunii Europene cu sancțiuni împotriva Moscovei în cazul unui atac asupra Ucrainei, Péter Szijjártó a menționat în declarația pentru Magyarnemzet că „interesul ungarilor constă în relații pragmatice și bazate pe respect reciproc cu Rusia”, adăugând că „dialogul nu are alternativă”.

Premierul ungar Viktor Orbán are programată pentru 1 februarie o întrevedere la Moscova cu președintele Vladimir Putin. Opoziția ungară i-a cerut să-și anuleze această vizită, considerând-o dăunătoare intereselor naționale ale Ungariei în situația actuală.

Sursă: digi24.ro

Foto: wilsoncenter.org

Categories
Internationale Nationale Stiri

Ce prevede Protocolul româno-ungar de colaborare în problemele minorităţilor naţionale semnat la Gyula în aprilie

Miniştrii de externe ai României şi Ungariei au semnat în data de 28 aprilie 2021, la Jula/Gyula, în Ungaria,Protocolul celei de a VIII-a sesiuni a Comitetului de Specialitate româno-ungar de Colaborare în Problemele Minorităţilor Naţionale, la 25 de ani de la încheierea Tratatului de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate dintre România şi Republica Ungară (Timişoara, 16 septembrie 1996). 

Un deceniu au durat negocierile pe marginea Protocolului, ministrul Bogdan Aurescu punctând faptul că semnarea acestui document marchează reîntoarcerea la cadrul instituţional firesc de dialog bilateral între România şi Ungaria în domeniul protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, creat în baza Tratatului. 

În anul 1997 a fost înfiinţat Comitetul de Specialitate româno-ungar de colaborare în domeniul minorităţilor naţionale, ca parte a Comisiei Mixte de Colaborare şi Parteneriat Strategic dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare. Comitetul este un instrument prevăzut în Tratat, menit să propună proiecte şi programe de cooperare în domeniul minorităţilor naţionale, precum şi să examineze şi să soluţioneze eventualele situaţii problematice ale minorităţii române din Ungaria, precum şi ale minorităţii maghiare din România. Astfel de comisii funcţionează şi în relaţiile bilaterale cu Serbia şi Ucraina, demonstrând angajamentul ferm al României în ceea ce priveşte asumarea responsabilităţii şi implementarea obligaţiilor derivate din legislaţia internaţională privitoare la protejarea drepturilor identitare aparţinând minorităţilor naţionale. 

Semnarea Protocolului după o perioadă atât de îndelungată, în care acesta a fost blocat la Budapesta, reprezintă un pas important al autorităţilor române şi ungare pentru a aşeza relaţiile biaterale pe o linie constructivă, demnă de două state aliate NATO şi membre ale Uniunii Europene, într-un context regional de securitate imprevizibil. Mai mult, acest eveniment reflectă maturitatea ambelor părţi, precum şi premisele că Ungaria conştientizează că a ţine relaţiile bilaterale prizoniere unor interese politice pe criterii etnice nu este constructiv şi în spirit european. 

Potrivit surselor, conţinutul protocolului demonstrează o gamă largă de drepturi de care se bucură minoritatea maghiară din România, drepturi stipulate, de altfel, de către toate convenţiile internaţionale în domeniu, la care România este parte. Angajamentul ferm al României în privinţa continuării acordării importanţei cuvenite drepturilor minorităţilor naţionale din ţara noastră este recunoscut şi pe plan internaţional, fapt relevat în rapoartele din ultimii ani, unde statul român este apreciat drept model de bune practici, ba chiar conduce la setarea unor standarde în materia respectării drepturilor minorităţilor. 

Totuşi, în ciuda acestei stări de fapt, din păcate, comunităţile româneşti din statele limitrofe, inclusiv din Ungaria, nu beneficiază încă de aceeaşi protecţie cu care se laudă minorităţile din ţara noastră. De aceea, încheierea Protocolului, care adună experţii din cele două ţări, vine ca o rază de speranţă pentru persoanele care aparţin minorităţii române din Ungaria. În acest sens, ministrul Bogdan Aurescu a dat o serie de exemple concrete în ceea ce priveşte atribuţiile Comitetului, precizând că acesta „încurajează partea ungară să aloce sprijin financiar adecvat pentru creşterea nivelului calitativ al învăţământului în limba română, indiferent de soluţia adoptată pentru administrarea şcolilor în limba română, la un nivel care să asigure însuşirea şi transmiterea limbii române generaţiilor viitoare. De asemenea, se referă la dezvoltarea reţelei de instituţii de învăţământ bilingve sau unde se predă limba română, la toate nivelurile de studii. Se referă la angajarea persoanelor vorbitoare de limbă română în instituţiile publice din localităţile unde locuieşte minoritatea română. Se referă la sprijinirea restaurării bisericilor şi imobilelor bisericeşti ale Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria”. De altfel, cei doi miniştri au vizitat Catedrala ortodoxă Sfântul Nicolae, fiind primiţi de Episcopul Siluan al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria, ocazie cu care cei doi oaspeţi au scris în cartea de onoare a lăcaşului de cult. 

Conform şefului diplomaţiei române, Protocolul se referă şi la finanţarea funcţionării trupelor de teatru ale şcolilor şi comunităţilor româneşti din Ungaria. De asemenea, se referă la finanţarea presei scrise şi audio-vizuale în limba română din Ungaria şi la îmbunătăţirea condiţiilor de funcţionare a publicaţiilor în limba română cum este, de pildă, publicaţia Foaia Românească, care, în acest an, împlineşte 70 de ani de existenţă neîntreruptă. Este avută în vedere şi posibilitatea asigurării unui teren pentru Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria, pentru construirea unei biserici ortodoxe la Budapesta. 

Ulterior consultărilor politice cu omologul ungar, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut, la Jula/Gyula, o întâlnire cu reprezentanţi ai minorităţii române din Ungaria, în scopul cunoaşterii nemijlocite a modului în care drepturile lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase sunt protejate şi promovate. În acest context, ministrul Bogdan Aurescu i-a încurajat pe reprezentanţii minorităţii române să expună, punctual, aspectele problematice cu care se confruntă în exercitarea drepturilor lor identitare şi să le aducă prompt atât în atenţia autorităţilor de la Budapesta, cât şi în atenţia autorităţilor de la Bucureşti, subliniind deschiderea deplină a autorităţilor române în sprijinul etnicilor români de pretutindeni, în conformitate cu dreptul internaţional şi în baza unui dialog susţinut cu autorităţile statului de reşedinţă. 

La propunerea ministrului Aurescu, a fost convenită marcarea corespunzătoare în luna septembrie a celor 25 de ani de la semnarea Tratatului din 1996, aspect ce va oferi relaţiilor bilaterale un prilej suplimentar de detensionare şi de evidenţiere a elementelor pozitive şi încurajatoare.


Sursă și foto: adevarul.ro

Categories
Internationale Stiri

Criticat că se deplasează cu elicopterul în România, Péter Szijjártó se apără public

Din cele scrise într-o postare pe Facebook de către ministrul de Externe și al Comerțului din Ungaria, Péter Szijjártó, reiese că ar fi primit în spațiul public acuzații cu privire la faptul că a folosit un elicopter al statului pentru a se deplasa vineri în România, motiv pentru care a hotărât să justifice acest gest. „Văd că unii reproșează că folosesc, din când în când, elicopterul Poliției, al statului. Asta o fac deoarece doar așa îmi pot face munca în timpul rezervat”, a scris ministrul ungar. 

În postarea justificatoare, Péter Szijjártó le-a adresat criticilor săi patru întrebări mai degrabă retorice, din care spera probabil ca aceștia să realizeze câte deplasări au fost incluse în programul său în ziua respectivă, deplasări pe care nu le-ar fi putut realiza fără să folosească elicopterul. 

„Așadar, să vedem programul meu de lucru de vineri. Care dintre lucruri nu trebuia să le realizez?


1. N-ar fi trebuit să merg dimineață la negocieri cu reprezentanții Shell la Budapesta și să anunț prima achiziție de gaz pe termen lung cu o societate occidentală?


2. Nu ar fi trebuit să mă întâlnesc la Nagykereki cu ministrul român de Externe și cu ministrul Transporturilor din România, pentru a inaugura autostrada care leagă Ungaria de România?


3. Nu ar fi trebuit să merg la Oradea pentru a mă întâlni cu reprezentanții UDMR, care pornesc în cursa electorală, pentru a discuta cu ei despre viitorul sprijin pentru maghiarii din zonă și în general din Transilvania?


4. Nu ar fi trebuit să mă întâlnesc la Berettyóújfalu cu reprezentanții Mezei Vill Kft  și nu ar fi trebuit să anunț o investiție de peste 500 milioane de forinți acolo, care asigură locurile de muncă a 100 de angajați? ”, a scris Péter Szijjártó, care a adăugat că un minimum de cunoștințe geografie ar fi fost suficient pentru oricine să înțeleagă necesitatea utilizării unui elicopter. 

Potrivit informațiilor transmise de Ziarul financiar, vineri au fost deschise secţiunea dintre Biharia-Borş a autostrăzii A3, noul punct de trecere a frontierei dintre România şi Ungaria, Borş II – Nagykereki, dar şi porţiunea de autostradă M4 cu care sectorul românesc face conexiunea, anunţă Ministerul Transporturilor.

Evenimentul a avut loc în pre­zenţa ministrului Lucian Bode, a ministrului român al afacerilor externe, Bogdan Aurescu, şi a omologului ungar Peter Szijjártó. Alături de oficialii guvernamentali au participat la eveniment repre­zen­tanţii managementului CNAIR şi cei ai autorităţilor locale.

Foto: Facebook Peter Szijjártó

Categories
Internationale Nationale Stiri

Péter Szijjártó convins de UDMR să renunţe la obligativitatea carantinei instituţionalizate pentru cetăţenii români și maghiari

Ministrul de Externe al Ungariei, Péter Szijjártó, a anunțat că începând de miercuri se renunţă la obligativitatea carantinei instituţionalizate pentru cetăţenii României şi ai Ungariei, în cazul trecerii graniţei dintre cele două ţări – informează MTI. Vestea vine după ce în ședința de guvern din 16 iunie, prim-ministrul României, Ludovic Orban, a acuzat Ungaria că îngrădește dreptul românilor de a tranzita teritoriul Uniunii Europene.

Péter Szijjártó a declarat că reprezentanții UDMR au cerut de mult timp Guvernului ungar să încerce să ajungă la un acord cu Guvernul României, astfel încât cetăţenii români şi maghiari să poată trece frontiera fără a mai fi nevoiți să intre în carantină instituţionalizată.

„Am reuşit să ajungem la un consens, în urma căruia, ungurii şi românii vor putea trece graniţa dintre Ungaria şi România fără obligaţia de a intra în carantină instituţionalizată, începând de la miezul nopţii, adică de miercuri” – a adăugat ministrul, conform Agerpres.

În mesajul său, şeful diplomaţiei ungare a ținut să mulţumească UDMR-ului şi preşedintelui Kelemen Hunor pentru faptul că „au ţinut acest subiect pe ordinea de zi”.

Foto: Facebook Szijjártó Péter

Sursa: g4media