Tag: declaratii

Categories
Nationale Stiri

UDMR ignoră solicitarea de clarificări a președintelui României, privind afirmațiile lui Orbán

Reacția întârziată a președintelui României, Klaus Iohannis, cu privire la afirmațiile făcute de premierul Ungariei, Viktor Orbán, la Tusványos a primit din partea UDMR un răspuns în stil românesc, pe modelul „s-a rezolvat, nu se poate”. 

Cu o întârziere greu de explicat, președintele României, Klaus Iohannis a cerut clarificări publice din partea UDMR, cu privire la afirmațiile considerate rasiste și anti-europene, pe care Viktor Orbán le-a făcut în discursul său de la Băile Tușnad. Președintele României a cerut de la UDMR respectivele clarificări pe motiv că discursul a fost ascultat și aplaudat de o parte semnificativă a conducerii formațiunii politice în cauză. 

„Ei vor trebui să explice dacă au fost de acord cu conținutul acelui discurs pe care l-au aplaudat, ceea ce ar fi extrem de complicat, sau dacă n-au înţeles despre ce se vorbește şi au aplaudat pur şi simplu generic personajul care a ţinut discursul. Oricare ar fi explicația, ea trebuie să existe şi cred că trebuie să existe o discuție clarificatoare, inclusiv în coaliţia de guvernare”, au fost cuvintele lui Iohannis. 

Drept răspuns la solicitarea președintelui României, purtătoarea de cuvânt a UDMR, Csilla Hegedüs, a afirmat că UDMR nu va oferi nicio clarificare, cât timp afirmațiile lui Viktor Orbán au fost scoase din context. „Nu comentăm declarațiile președintelui Klaus Iohannis. Cuvintele premierului Ungariei, Viktor Orbán, de la Băile Tușnad au fost scoase din context și nu e cazul ca noi să dăm explicații”, a declarat Hegedus Csilla, citată de Antena 3.

Categories
Internationale Stiri

Protecția minorităților naționale, o problemă a UE, crede comisarul primului ministru ungar, Viktor Orbán

Comisarul primului ministru ungar, responsabil cu protecţia minorităţilor şi autonomie, Katalin Szili, a declarat recent la Budapesta, că problema minorităţilor naţionale nu este o problemă internă, ci una europeană, informează MTI.


Uniunea Europeană este pregătită să abordeze problemele tuturor tipurilor de minorităţi, cu excepţia celor 50 de milioane de persoane aparţinând minorităţilor naţionale care reprezintă 10% din populaţia Uniunii, a spus Szili în discursul adresat adunării generale a Federaţia Asociaţiilor Naţionale Maghiare din Europa de Vest (NYEOMSZSZ).


Szili a citat ca exemplu o rezoluţie adoptată de Parlamentul European în 2019 privind drepturile fundamentale ale persoanelor de origine africană, care includea recunoaşterea dreptului lor la muncă şi locuinţă, adăugând că Parlamentul European nu a adoptat niciodată o rezoluţie similară privind minorităţile naţionale.


Prin urmare, Ungaria îşi susţine propunerile în legătură cu această chestiune prin intermediul Consiliului Europei (CoE), a spus Szili.


Ungaria a organizat o serie de conferinţe privind protecţia minorităţilor în perioada deţinerii preşedinţiei de şase luni a CoE, care a condus la elaborarea aşa-numitei Declaraţii de la Strasbourg ce afirmă că problema minorităţilor naţionale nu este o problemă internă, ci una europeană şi că identitatea naţională şi cetăţenia sunt concepte diferite, a adăugat ea.


Alte ţări ar trebui să urmeze Ungaria în recunoaşterea rolului minorităţilor naţionale în formarea statelor lor, a spus ea, adăugând că acest lucru nu se întâmplă în prezent în România, Slovacia şi Franţa.


Szili a propus ca declaraţia de încheiere a adunării generale să afirme sprijinul NYEOMSZSZ în favoarea „politicii consecvente a guvernului ungar pentru etnicii maghiari din străinătate”, pentru Declaraţia de la Strasbourg, precum şi pentru iniţiativa cetăţenească europeană Minority SafePack şi iniţiativa privind protejarea regiunilor minoritare naţionale.


Potápi Árpád János, secretarul de stat responsabil cu politicile pentru comunităţile maghiare din străinătate, a propus transformarea NYEOMSZSZ într-o organizaţie paneuropeană şi includerea ţărilor din Europa Centrală şi Balcanică.


În ceea ce priveşte politica guvernului ungar privind minorităţile, Potápi a spus că anul trecut executivul de la Budapesta a susţinut un total de 270 de activităţi organizate de 82 de instituţii care se ocupă cu minorităţile naţionale.


De asemenea, în 2021, guvernul ungar a oferit granturi în valoare totală de 132 de milioane de forinţi (365.900 EUR) pentru 208 solicitanţi din diaspora maghiară pentru a acoperi costuri operaţionale şi proiecte de dezvoltare. În plus, aproximativ 43 de milioane de forinţi au fost plătiţi pentru 138 de solicitanţi în sprijinul organizării unor evenimente, a adăugat el. 

Sursă: Agerpres

Foto: romanianhistoryandculture.com 

Categories
Internationale Stiri

Ce declarații a făcut premierul ungar Viktor Orbán la summit-ul NATO

Deceniul care urmează va fi un deceniu al epidemiilor şi al migraţiei în masă, iar statele membre şi NATO trebuie pregătite pentru a putea răspunde acestor provocări, a declarat premierul ungar Viktor Orbán, la Bruxelles, luni, atunci când a sosit la summit-ul de o zi al statelor membre ale NATO.

Dacă summit-ul va reprezenta sau nu un punct de cotitură se va decide abia la sfârşitul acestuia, însă prin adoptarea unui nou plan strategic, valabil până în 2030, aliaţii încearcă să facă să fie astfel, a subliniat Viktor Orbán. Ungaria este de acord cu conţinutul acestuia, a spus prim-ministrul. 

Punctul principal al strategiei este acela de a consolida capacităţile de rezistenţă naţionale; Ungaria este activă în acestsens, indiferent că vorbim despre lupta împotriva pandemiei sau de atitudinea faţă de migraţie, a spus şeful guvernului de la Budapesta.

„Avem ce spune şi putem să ne aducem contribuția”, a subliniat Orbán.

„Vom sta bine dacă ne vom îndeplini angajamentele”, a explicat Viktor Orbán, întrebat de presă despre angajamentul care trebuie realizat până în 2024 şi potrivit căruia 2% din produsul intern brut (PIB) al statelor membre ale NATO trebuie cheltuiţi pentru apărare. În opinia sa, „ar fi mai bine” dacă Ungaria ar putea deja acum să cheltuie anual 2% din PIB pentru propria sa siguranţă. Potrivit premierului, Ungaria va reuşi acest lucru până în 2022-2023, dar a amintit, în acelaşi timp, că există state membre ale NATO care stau mai prost în privinţa acestui aspect. 

În ceea ce priveşte angajamentul potrivit căruia din suma destinată apărării, statele membre vor cheltui 20% pentrudezvoltare, Viktor Orbán a subliniat că Ungaria face deja acest lucru. Ungaria a îndeplinit deja unul dintre angajamente, iar până în 2023-2024 va îndeplini și celălalt angajament, ceea ce înseamnă că va ajunge în top, a punctat prim-ministrul.

„Noi trăim într-o parte a lumii în care nu poţi trăi fără armată, unde nu există siguranţă fără armată”, a explicat.

Pentru familiile maghiare şi naţiunea maghiară, capacităţile militare, forţele armate vor fi întotdeauna necesare. Construirea acestui lucru se face într-un ritm bun, a spus Orbán. „Am neglijat asta timp de 20-30 de ani, dar acum simt căUngaria şi-a revenit şi în acest sens”, a spus.

Întrebat despre provocările pe care le înseamnă China, şeful guvernului de la Budapesta a spus: Ungaria se opune tuturortipurilor de război rece, iar el personal şi-a petrecut 26 de ani
din viaţă în condiţii de război rece. „Credeţi-mă că acesta este un lucru rău. Să nu facem aşa ceva”, a adăugat Viktor Orbán.

Alături de liderii statelor membre, la summit-ul de o zi al Alianţei Nord-Atlantice participă şi preşedintele american JoeBiden.

Subiectele dezbătute includ Rusia, China, atacurile cibernetice şi schimbările climatice.Scopul summit-ului NATO este acela de a defini obiectivele și sarcinile care trebuie atinse şi realizate până în 2030, unele care vor contribui la pregătirea alianţei pentru provocările viitoare.

Summit-ul oferă posibilitatea consolidării relaţiilor transatlantice, respectiv al fortificării securităţii colective.

Sursă: hirado.hu

Foto: Facebook/ Viktor Orbán